2,247 matches
-
extraordinară suplețe în gesturi și în priviri, o feminitate care nu te stingherea, o căldură și o comunicativitate extraordinară), Maitreyi s-a îmbujorat toată și l-a chemat să mănânce pe balcon, pentru că atât se îmbulzeau în jurul lui vizitatorii, încît bietul Uday nu putea să înghită. Căutam să-mi ascund turburarea, pentru că ghiceam în dansatorul acesta magnific ceva mai mult decât un bărbat seducător, ghiceam de-a dreptul o magie, care ar fi făcut să-și piardă mințile un oraș întreg
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
rițin și le-ncheia cu croșetu. Că toată viața avusese grijă de ea, gramamoartea, d-aia își și dase o fată de suflet, ca să nu aibă copii mulți la ușă ! D-aia nu se perpelea ea nici pentru nepoți, așa că bieții de ei, când îi ajungea vreo nevoie, dădeau fuga la unchi-su, Spală-Varză, care-avea casă peste drum de biserică : avea casă mare, cu gardu-nalt și pivnițe de vin și cu câini răi. Un zgârcit ș ăla, un zgârcit și un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i apere ? A mai sărit cu gura vecinii, i-a mai luat și i-a mai ocrotit ; la urmă, a murit și gemenii, unu după altu, i-a îngropat în săptămâna Paștelui, când cine moare se duce-n rai... Da bieții de ei, copii fără păcate, unde era să se ducă ? Și pe ei i-a ținut vecinele, ele-a făcut și colivă, ele-a cărat și apă, ele-a împărțit. Și a venit p-ormă de-a luat clopotu de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spuie, nu mai auzea nimic, și-i tot da-nainte cu poveștile ei. Așa a fost și când a scăpat-o gura : — îmi plăcea să ies în lume, și-mi plăcea să primesc, îmi plăcea la nebunie să dansez... Dar bietul Ștefan avea o fire închisă, el nu era deloc dansator, avea orele lui de lucru și bibliotecă... Și știi ce făceam ? Diminețile, uneori, îmi puneam patefonul, încuiam ușa la cameră, dansam singură, mă priveam în oglindă... Mă gândeam ce-ar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
învățat... îți spun drept, mi-era și frică să mă ating de ea, să nu cumva să-i frâng ceva ; avea un cap chel, și lunguieț, și diform, și plângea mai tot timpul, iar pe obraz uite-așa avea pete-pete... Bietul Ștefan era atât de fericit, că totdeauna a văzut-o frumoasă... E interesantă Ivona, e plăcută, e inteligentă, dar frumoasă niciodată n-a fost... Ivona, de mică, avea o fire matură și-un fel de a fi ca de om
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
comisionarului. Și Ivonei îi trimitea cartoane de prăjituri sau fructe glasate și caroline de la Capșa. Pe Ivona, și taică-su, și Lulu, amândoi au răsfățat-o... — Asta mi-a dat-o după ce-am făcut un raclaj. Ce îngrijorat era bietul Lulu când a venit să mă ia ! O săptămână m-a obligat să nu mă ridic din pat... Era primul raclaj pe care îl făceam cu el, de aceea era și atât de îngrijorat, dar eu aveam o doctoriță bună
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un loc de casă, ăștia e bani aruncați pe fereastră... — Ei, da, pământul părea valoarea cea mai sigură în România ! Și pământul, ai văzut că n-a mai valorat nimic... Las’ c-a fost mai bine-așa ! îi plăcea lui bietul Lulu să mă răsfețe... Și p-ormă baba își strângea sticlele. Lua maldăru de sticluțe și le vâra pe la toaletă, pân sertare, parc-ar fi fost aur, așa le păstra ! Că la ce le-o mai fi ținut ? De ce trecea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Că la ce le-o mai fi ținut ? De ce trecea vremea, d-aia nu mai era-ntreagă la minte, d-aia se făcea mai cărpănoasă ! Și până nu le punea pe toate la un loc, nu se-ntorcea în fotoliu. — Bietul Lulu era om în toată firea când ne am căsătorit și era cavaler. Era militar de carieră, foarte corect și foarte sever, dar cu mine se schimba totalmente. Teribil ce îi plăcea să mă răsfețe și îmi făcea toate caprițiile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ocolite... Eu vouă n-am să vă povestesc nimic, le răspund. Răspunsul meu acesta e totdeauna. Din foarte multe motive n-am să vă spun nimic ; în orice caz, unul dintre motive este și pentru că n-ați înțelege... Mie însă bietul Romanescu mi-a spus, pentru că știa prin ce-am trecut, mi-a spus și ce teamă a trăit până să-l aresteze... Erau mulți care de frică nici acasă nu mai dormeau, rătăceau pe străzi, colindau orașul, dispăreau prin țară
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bătrân care de dimineață de la cinci tot stătea la cozile de la gheață, din mijlocul cozii nu te prea ridicau, și-atunci bătrânul a stat zile întregi la cozi. Când îi vedea că se apropie, trecea de la o coadă la alta. Bietul de el ! Bineînțeles că tot l-au ridicat, până la urmă. La câteva luni după ce l-au arestat pe Lulu, la câteva luni doar, au denunțat-o și pe Margot, a început procesul ei... Pe Ivona o dăduseră afară de la facultate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
degetele fragile și uscate, cu unghiile la fel de perfect ovale ca-n tinerețe, doar cu luciul mai stins, răsucește felicitarea îngălbenită : JULIETTA. Photographe de la Cour Royale. Clișeele se păstrează pentru măriri și fotografii. Ce mult a putut să-l iubească pe bietul Papa, dacă o mai doare și-acum, când abia îi mai recunoaște scrisul cu litere lungi și ascuțite. Acum, când nu-și mai amintește vocea lui obișnuită, ci doar aceea șuierătoare, gâjâită, sufocată cu care i-a zis din ușă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
au făcut studenții, ducându se in corpore la Hipodrom pentru bătaia cu flori. Alexandru mi-a arătat chiar o notiță în ziar, „studențimea română și-a dat sieși o bilă neagră în caietul ei de cursuri și de bună creștere“. Bietul Ștefan, avea dreptate când spunea că în moravurile acestei țări nu intră decât ingratitudine pentru cei ce fac un bine public. „Obștea nerecunoscătoare“ - mai ții minte ? — întotdeauna i-am reproșat lui Ștefan că nu face o demarcație între străini și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și le-a învățat de la Niki... Când îl vezi atât de interesat de ce fac ei, când îl vezi ce bine îi judecă și le judecă pe toate, cum ai putea tocmai pe el să-l bănuiești că face jocul Securității ? Bietul Niki, cu flair-ul lui, trebuie să fi intuit suspiciunile lui Muti ! Mai ales în ultimii ani, când avansase scleroza și ea nu se mai controla, când strecura aluzii ba unuia, ba altuia - ce situație penibilă, Dumnezeule !... Nu-i de mirare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dar că nu poate să îi divulge numele... Aceasta era teoria lui Muti - altă nedreptate la adresa lui Niki. Ce dacă la niciun memoriu nu s-a primit răspuns ? Câți se pot lăuda c-au primit răspunsuri la memorii în anii aceia ? Bietul nenea Jorj s-a prăpădit cum s a prăpădit, și ei au continuat să facă memorii pentru casă și să aștepte înghesuiți toți în mansardă, ciocnindu-se nas în nas pe scară, coborând la baia de serviciu, spălând mizeria, scara
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se poate de reușit, erau cu toții, și Lilly cu Victor, și Ortansa cu Radu Priboianu, și nepotul generalului Petrescu cu nevastă-sa, oameni tineri, la patruzeci de ani, ea nu prea reușită. — Est-ce qu’elle est née ?... vorba lui Muti. Bietul general, a suferit mult când s-a făcut acest mariaj ! Iar ei i se cunoaște încă și acum „originea sănătoasă“ - și în alură, și în comportare : nici până la vârsta aceasta nu a învățat ce să facă cu mâinile și, oricâtă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu mai vorbim despre banalele flori de grădină cu care se înarma, cerând insistent să-i fie prezentate Sophiei ! Mult a trebuit să mai pledezi pentru iertarea lui, până s-o convingi pe Sophie să-și înfrângă repulsia naturală față de bietul tânăr ! Repulsia naturală a femeilor față de săraci și ratați, acel snobism natural al lor, atât de asemănător snobismului câinilor. Ce vrei, cât este ea de femeie superioară, Sophie nu poate înfrânge legile sexului ei, și în ochii unei femei de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai sensibile și mai idealiste, la capriții și la întunecări morbide. Ar fi păcat însă ca junele musafir să citească în răspunsul ei desconsiderare sau chiar dispreț. S-au mai întâmplat asemenea momente în care ea să-și arate față de bietul Titi Ialomițeanu lipsa de răbdare și totdeauna el s-a silit a echilibra lucrurile, veghind ca tânărul să nu fie blesat. Gazdă atentă și delicată, Profesorul întoarce pe rând spre cei doi zâmbetul său de împăcare. Un zâmbet atât de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai fie copil, dar se înverșunează prea tare în nimicuri ca să fi devenit bărbat, nu, nu se aferează, chiar este grăbit, chiar este presat, și de bani, și de timp, deopotrivă. De aceea, doar atunci când lacrimi de oboseală îi umplu bieții lui ochi miopi, lasă deoparte cartea. Așezat turcește între cearșafurile reci, cu părul ieșind vâlvoi din nesuferita scufie și cu limba prinsă copilărește între dinți, își începe însemnările. Cum vechii greci își cunoșteau legendele mult prea bine, nici acțiunea, nici
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
această reacțiune sufletească teamă mi-e că dovedește fără nicio putință de tăgadă chiar mediocritatea mea funciară. Oare mai există în vreun sertar al bătrânului clasor din cabinetul meu sau prin vreunul din birouașele hodorogite din mansardă caietul asupra căruia bietul tinerel se apleca să contemple neli niștit pagina terminată ? Reușise să stoarcă tot ce se putea puținului timp și puținilor bani ce știa că-i are la îndemână ? Nasul își cobora poruncitor umbra asupra obrazului lunguieț, de o ridicolă și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acum ? Ei bine, să știi că motanului Pițurcă este pacientul madamei Ana. Habar nu am de unde venise plin de râie, și madam Ana, care nu știe multe, l-a înșfăcat și l-a muiat în gaz. Și când a scăpat bietul din mâinile ei, era teribil să-l vezi ! Aaa, să nu crezi că exagerez cumva, am fost gata să leșin când l-am zărit ! Jorj Ioaniu, care din întâmplare se afla prin apropiere, a propus să-l împușcăm ca să nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să întrețin musafirii. Simțeam efluvii stranii în tot corpul, răurile îmi încetaseră, parcă cineva mi le luase cu mâna, atâta doar că, pe măsură ce înaintam pe aleile din grădină, pământul era tot mai ud. Presupun că aceasta l-a deranjat pe bietul Titi, arăta mal à l’aise, și-și tot ștergea cu o batistă destul de mototolită fruntea, pe care apăruseră din nou pete roșii, ca atunci când se emoționează ; ceea ce mie nu-mi pare altceva decât un semn că pielea îi este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
simplist pe care l-ai putea și tu aplica dacă neplăcerea instinctivă pe care o ai față de asemenea lucruri nu ar crea în tine senzația că pentru ele niciodată nu ai suficientă vreme. De aceea te uiți cu compătimire la bietul Ialomițeanu care acceptă să se ocupe numai de treburi agasante, dintr-o iubire de semeni ce ție îți rămâne neînțeleasă și căreia nu îi poți răspunde decât cu o monedă măruntă : suportându-i mecanica întrebărilor puerile. — De fapt, jurnalele noastre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care ai gonit-o de pe obraz, din minte, din suflet... Cum va începe să bată pendula, ai să te ridici, chiar dacă ar fi să renunți la speranță - dar ce speranță ? Ai gândit cât ar fi de convenabilă situația ta lângă bietul Ialomițeanu - dar ai primi-o ? Chiar te-ai imaginat vreo clipă cu adevărat alături de unul ca el ? Chiar știi ce ai răspunde în caz că ți-ar propune - dar ce ar putea el propune ? Poate doar să fugiți în lume ! Să schimbi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tot mai enervată îți miști mâna cu evantaiul. Ar fi mai exact dacă ai spune că numai curiozitatea te ține : a vedea ce este el în stare să facă pentru tine. Abia apoi ai judeca pozitiv și ai vedea dacă bietul Titi e convenabil și ca situație, și prin companie. Oh, ce târziu este și cum te simți tot mai rău ! Mai ai doar câteva minute până ce va începe să bată pendula, câteva minute pe care le mai poți îndura, răbdătoare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se poate întâmpla orice, nemaiexistând acele legi și obișnuințe care să te apere ! a plâns pauvre Nathalie, căreia în înghesuială îi smulseseră pălăria), s-au trezit cu toate trenurile suspendate, afară de unul singur, la care era o îmbulzeală de nedescris. Bietul Crețeanu, băiat de familie, nelovit de viață, a dat bacșișe în dreapta și în stânga și a făcut zeci de intervenții ca să-și suie bagajele într-un vagon anume, care însă deborda. De circulat au circulat într-un vagon de marfă până la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]