1,241 matches
-
Angliei, a decide asupra aspectelor importante ale Cabinetului și ale politicii de partid. (Rowse, 1969, pp. 250-294)152. Marlbourough a fost strămoș al lui Winston Churchill, care, de asemenea, a fost capabil să își pună temperamentul ciclotimic în slujba carierei. Biograful lui Churchill a descris de asemenea modul în care grandoarea, gândirea schematică și impulsivitatea care sunt parte a maniei pot fi regăsite în personalitatea unui lider. Cercetările au demonstrat faptul că o vulnerabilitate genetică la boli bipolare este acompaniată de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și până azi, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, Relațiile româno-poloneze de la origini și până azi, Relațiile româno-ruse de la origini și până azi, Mănăstirea Moldovița etc. 14. Leonida Bodnărescu (1872-1945), licențiat în litere și teologie la Cernăuți, a fost preot, publicist, biograf, folclorist, memorialist, editor de manuale. A predat la liceele din Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, colaborând la revistele locale. Este unul dintre primii biografi ai Bucovinei. 15. Isabela Borșu (1899-1987), absolventă a Belle Arte, predă pictura în Câmpulung Moldovenesc și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
etc. 14. Leonida Bodnărescu (1872-1945), licențiat în litere și teologie la Cernăuți, a fost preot, publicist, biograf, folclorist, memorialist, editor de manuale. A predat la liceele din Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, colaborând la revistele locale. Este unul dintre primii biografi ai Bucovinei. 15. Isabela Borșu (1899-1987), absolventă a Belle Arte, predă pictura în Câmpulung Moldovenesc și este autoare a unor lucrări de pictură, sculptură în lemn și ghips, cu portrete ale lui Enescu și Eminescu. 16. Aurel Brăescu (1892-?), publicist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
despre literatură, strategiile de dominație, pînă la modul în care privește lumea fiecare din ei tatăl, cu un zîmbet timid, rezervat, Michel, cu un rîs sonor și molipsitor. Fraternitatea foucaldiană dezvăluită de Lindon va fi cu siguranță atent decorticată de biografi, epigoni, dușmani, curioși, în căutarea anecdotelor picante și a confidențelor veninoase. Dar miezul cărții nu rezidă în futilitatea sclipitoare și egocentrică a unei elite, totul se structurează, în fond, pentru a lăsa să urce din rărunchii autorului miile de nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se înscria, ca rostire de sine, într-o anume durată. E ceea ce ne amintește substanțialul tom François Mauriac, Correspondance intime, apărut recent la editura pariziană Robert Laffont (2012), în colecția "Bouquins" coordonată de Jean-Luc Barré, unul din cei mai avizați biografi ai scriitorului, ce reunește peste 860 de scrisori (dintre care o sută inedite), prezentate și adnotate de nora romancierului, Caroline Mauriac. Paradoxal, poate, grăbiții noștri contemporani, care nu se mai dedau unor practici revolute cum ar fi redactarea de scrisori
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
chiar joc de mine, Dar gândește că cuțitul poate fi și pentru tine. DANIIL SCAVINSCHI Oamenii epocii înțelegeau pe poet ca pe o ființă singulară, apăsată de soartă. Ideea damnării există în privința lui Daniil Scavinschi și la erou și la biograf. Scavinschi, ex-spițer din Bucovina, visa să moară ca Gilbert într-un spital și avea ca și Peter Schlemihl sentimentul amar că e fără umbră. De aș fi trăit - ar fi zis el - în Rusia mi-aș fi zis Scavinov, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
familiar, Ioachim Botez (Însemnările unui belfer) și Dinu Nicodin (Lupii) scriu o proză jurnalistică cu intenții satirice. G. CĂLINESCU G. Călinescu a început cu poezii, fără a-și fi revelat încă toată producția în această direcție, fiind mai cunoscut ca biograf și romancier. "Una din calitățile cele mai remarcabile de artist ale d-lui Călinescu este adaptarea stilului la fond, cu alte cuvinte viziunea totală și clară a lucrului. D. Călinescu, rămânând în sfera limbii strict literare, scrie potolit-moldovenește când evocă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unei realități dispărute - și nu prea - după 1989. Critica acestei triste practici devine o cronică a anilor ’90, un fals tratat despre tot și nimic, cu definiții sarcastice, biografii „secrete” (între istorie și literatură), și culminează într-o addenda (cu „biografi” ai fenomenului: de la Tucidide la Al. Ivasiuc) și un „mic curs practic de stat la coadă”. Analizând societatea la scară redusă, S. reușește o abordare tragicomică a istoriei ceaușiste, în care noțiunea de „grup” implică și mentalități populare, subconștient colectiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
al fraților englezi, care se aflau încă în grupuri mici, în perioada anilor treizeci ai secolului al XIII-lea; însă versiunea predicii adresată păsărilor, ce nu se găsește în izvoarele franciscane precedente, și nici în cele ulterioare, privilegiată de unii biografi recenți ai lui Francisc deoarece e considerată mai „realistă” și mai semnificativă, este probabil expresia unei mentalități și moralități monastice. Din prezentarea stigmatelor, se vede clar că informațiile celor doi cronicari englezi despre Francisc nu sunt atât de exacte ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
beghinelor” în Țările de Jos, în nordul Franței și în Renania. Paroh de Argenteuil, a intrat ulterior printre canonicii regulari de la Oignies (Dieceza de Namur), unde a fost directorul spiritual al Mariei de Oignies, iar după moartea ei (în 1213), biograf și panegirist. A participat la lupta împotriva ereziilor catară și valdeză predicând „cruciada împotriva albigenzilor” (1208-1228) în Germania, Belgia și Franța. De asemenea, a știut să trezească entuziasmul mulțimilor în favoarea celei de-a cincea cruciade (1217-1221), promovată de papa Inocențiu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Întîmpla asupra acestei fericiri o pîrdalnică de venire... vă făgăduiesc că ar fi zis un milion de stihuri fără condei” - zice cu afecțiune fratele Nicolae. Alecu scrie, așadar, repede, fără ezitări, În situații nefavorabile și, dacă dăm crezare primului său biograf și critic (Nicolae), scrie sub presiunea amorului și a fricii. Poetul se descurcă, cîștigă prinsoarea, scapă de vrăjmași, Înmînează versurile și topește rezistența femeii. Imperfecțiunea lor nu-l neliniștește. Alecu are firea unui risipitor. El cheltuiește la Întîmplare bunurile spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare: „Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În pragul morții, poetul trimite un mesaj „frumușălelor” anunțînd iminenta lui retragere: „Mergi și du-te de la mine frumușălelor să spui Că acela ce prin versuri, le-au slăvii, acuma nu-i Decît un scheletru răce, răzămat pe cîrja lui.” Biografii poetului semnalează faptul că, după moartea Zulniei, Conachi nu s-a hotărît, cum pretinde, să ducă o viață exclusiv canonică. CÎteva, alte, „frumușăle” i-au marcat viața și i-au Însîngerat poezia. Poezia, În vicleana ei indeterminare, rămîne Însă fidelă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de intelectualitate, de poezie și subtilă analiză sufletească, romanul Mite rămâne una dintre cele mai prețioase contribuții ale d-lui E. Lovinescu și cea mai complexă, de până acum, evocare a erotismului eminescian, fals interpretat uneori sau trivializat de atâția biografi sentimentali de circumstanță" 192. Până și Mihail Sebastian, altădată foarte exigent față de literatura criticului, elogiază acum "frumusețea de mică stampă" a romanului, în care observă "preocupări superioare de stil și compoziție". Pornind de la constatarea că tot ce apare aici ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cel Mare îi încurajează pe episcopi să deschidă școli rurale. Această Renaștere a învățămîntului se sprijină desigur pe o renaștere a scrisului și a limbii latine. S-a spus că, pentru Carol cel Mare, "scrisul este un mijloc de guvernare". Biograful său Eginhard a imortalizat imaginea impresionantă a marelui împărat care "avea obiceiul să-și pună sub perne tăblițe și foi de pergament în scopul de a profita de momentele de răgaz pentru a se exersa în scrierea literelor; dar s-
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
putut �n? l?a sufletul deasupra v�rstei sale �naintate ? i s? spun? din inim? o rug? ciune pun�ndu? se �n slujba na? iunii sale cu scrierile sale istorice drept meritul lui de c? petenie�. Ceea ce i? a f? cut pe biografii lui Iorga s? se �ntrebe: Este posibil s? fi avut o presim? ire a soartei similare care �l a? tepta? 62 �ncep�nd �nc? din adolescen?? , Iorga a scris circa dou? zeci de mii de articole, mai ales despre literatur? ? i istorie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d s? a aflat �n fă? a armelor ucigă? e, a f? cut? o �n primul r�nd pentru Rom�nia, pun�nd totul, inclusiv pe șine �nsu? i, pe planul doi. Dup? cum pe drept cuv�nt spunea Theodorescu, bibliotecarul ? i biograful s? u: �Neamul rom�nesc� ? i Iorga jusnalistul politic au avut clip? de clip? un singur ? el: interesele Rom�niei. Iorga nu l? a l? sat niciodat? de izbeli? te pe nici un evreu care se identifică cu Rom�nia, l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
D. Teleor, Elena D. Sevastos, G. Coșbuc (Rugămintea din urmă, Cântece, Primăvara, Vara, O istorie veche), Al. Vlahuță (Seara, pe lună), Ion Minulescu (Epilog sentimental), proză de Ioan Slavici (Negrea bătrânul), I. L. Caragiale (Poveste cu contrabandă), Victor Eftimiu (Bal mascat), biografii succinte ale unor scriitori: Tr. Demetrescu, N. Beldiceanu, Smara, Gr. Tocilescu, V. A. Urechia, A. D. Xenopol, Al. Vlahuță. Se publică traduceri din Petöfi, La Fontaine, Al. Dumas, H. Heine, Boileau, Schopenhauer, Lev Tolstoi (Revoluționarul), Richepin (un fragment din Memorii), Prosper
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
se retrage definitiv. I-au fost atribuite câteva însemnări interesante din zilele revoluției, apărute în 1880, în „Amicul familiei”, sub titlul România în anul 1848. Amintiri și episoade de călătorie. Traduceri: Molière, Domnul Pursoniac, București, 1836. Repere bibliografice: Gr. Zossima, Biografii politice ale oamenilor mișcării naționali din Muntenia la 1848, ed. 2, București, 1884; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 101, 137; Massoff, Teatr. rom., I, 172; Emil Manu, Un scriitor pașoptist necunoscut, RL, 1973, 25; Dicț. lit. 1900, 409-410. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
influență măcar, dacă nu cumva o colaborare, a lui D. Anghel. După moartea „dioscurilor” N. a fost muncită de dorința de a se justifica, de a explica dramele. În ciuda multiplelor îndemnuri de a renunța, de a lăsa lucrul în grija biografilor nepărtinitori, publică Helianta. Două vieți stinse, carte subintitulată Mărturisiri, având pe copertă titlul Destăinuirile iubitei și structurată ca un roman. Prima parte este constituită de secvențe din jurnalul ținut de Helianta, alter ego al autoarei, în timpul studiilor secundare. Paginile sugerează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
și critică literară Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Nicolae Balotă, Eugen Simion (Mircea Eliade și funcțiile povestirii mitice, 3/1981), Nicolae Manolescu (Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, 1/1980), I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Virgil Cândea (Dimitrie Cantemir, biograf și memorialist al epocii sale, 8/ 1973), Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier: Iosif Vulcan, 9/1977), Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Mircea Malița, Cornel Ungureanu, Ștefan Avădanei, Octavian Paler
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
informații provenite din surse care se contrazic evident. Astfel, tema centrală viața aventuroasă a emigrantei Ana Cumpănaș înainte și după expatrierea din cauza implicării în scandalul Dillinger proliferează o multitudine de versiuni, de la cele susținute de "sursele" martori, prieteni, vecini, "dillingeromaniaci", biografi, traducători, la documente oficiale (certificat de deces, cerere de repatriere etc.) la proiecția întâmplărilor pe fondul imaginației celor trei "corei", la metatextele prin care le disecă ironic, până la romanul însuși care le înglobează, le alipește într-un patchwork de texte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
distanșă. De la aceeași permisă pleacă și Georg Brandes în cartea sa despre Shakespeare, al cărei merit principal constă dealtminteri în finele analize ale conținutului diverselor opere. Dimpotrivă, această premisă este respinsă cu hotărîre de cel mai savant și mai critic biograf al lui Shakespeare, Sidney Lee. "Știrile biografice", spune el A Life of William Shakespeare, ed. Nouă, 1915, p.417, "nu sprijină în nici un fel părerea unei mai îndelungate experiențe personale nici de întreaga orientare a activității sale literare.... A căuta
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
rămas neatins de acele sentimente al căror ansamblu condiționează marele humor. Atît compasiunea cît și hazul au jucat un rol în cazul său. Nefericirea altora îl mișca mai mult decît a sa proprie așa ni se relatează de către primii săi biografi (Lucas, Colerus) și pentru el însemna o consolare respingătoare cea pe care putea-o găsi pentru propriile noastre suferințe în faptul că și alții le îndură ca noi. Respingea numai compătimirea pur pasivă, ce duce la o intervenție oarbă și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
propus. În perioada 1903-1911această inițiativă s-a materializat prin tipărirea, de către preotul Paul Mosel la Bacău, a anuarului intitulat Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În primul număr se făcea precizarea referitoare la faptul că dieceza de Iași continua să aplice în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]