2,387 matches
-
a fost vorba în cazul marelui vornic Ion Moțoc, cel care - însurat cu Magda - era cumnat cu pârcălabul Cozma Ghenghea. Era sigur acest boier curajos (cineva îl socotea a fi „cel mai viteaz dintre moldoveni”), care - pentru Alexandru Lăpușneanu - îl biruise pe pretendentul Alexandru Joldea, că va fi ucis și, ca urmare, își face testamentul în luna mai a anului 1564. Refugiat, împreună cu Ștefan Tomșa I în Polonia, va fi omorât la Lvov, în mai 1564, laolaltă cu Domnul său. Porunca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ialomiții” trimiși de Mihnea al III-lea Radu), dar posedă totodată mijloacele cu care să-și apropie victoria atunci când înfruntarea se desfășoară pe un teren prielnic (acuzat, de același Mihnea al III-lea Radu, în fața divanului împărătesc de „hainie”, îi biruie pe „pârăși” punându-i în inferioritate: „Și îndată rămăseseră acei boieri ai Mihnii de judecată și fură scoși din divan cu mare rușine”). Fapta de glorie a lui Constantin Cantacuzino rămâne salvarea, absolut miraculoasă - spune cronicarul - a țării și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
de duh patriotic, dar simțitor alterată de tendințe paseiste, care au dus la idealizarea satului medieval, a trecutului, a economiei patriarhale, la o imagine idilică, decorativă a țăranului, la demonizarea orașului, prezentat ca Sodomă și Gomoră. Talentul scriitorilor autentici a biruit însă, ca întotdeauna, mărginirile maniheiste și fanatismele doctrinare. Din paginile revistelor „Sămănătorul”, „Ramuri” și ale altor periodice înrudite se înalță - peste ideologia s. - o seamă de povestiri semnate de Mihail Sadoveanu, un număr de poezii ale lui St. O. Iosif
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înainte mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta eu am făcut, ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale și să biruiești când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m‐ am zămislit și în păcate m‐ a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit, cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‐ ai arătat mie. Stropi‐mă‐vei cu
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
toată ființa noastră. Rugăciunea trebuie însoțită de post și milostenie. Postul și milostenia Postul este reținerea de bună voie, parțială sau totală, pentru un anumit timp, de la anumite alimente și de la fapte rele. Postul îl ajută pe om să‐și biruiască trupul și să se ridice cu mintea la frumusețea și bunătatea lui Dumnezeu. Așa cum trupul cere hrană pentru a supraviețui, la fel și sufletul are nevoie de hrana lui. Atunci când trupul este înfrânat, sufletul primește aripi pentru a se înălța
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
A. D. Xenopol, ALIL, t. XXIII, 1972; A. D. Xenopol. Studii privitoare la viața și opera sa, coordonatori Leonid Boicu și Al. Zub, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 122-125; Al. Zub, A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Dicț lit. 1900, 925-926; Al. Zub, Biruit-au gândul, Iași, 1983, 232-243, passim; Al. Zub, Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986, 32-43, 166-187, passim; Vasile, Conceptul, 111-114; Mircea Popa, Xenopol și Eminescu, „Pagini
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
una (Vreau și eu un rol) jucată la Teatrul Național din Craiova, altele (Ediție specială, Chiot de bucurie etc.) fiind transmise la radio. SCRIERI: Pe plaiurile pandurilor (în colaborare cu Petre Dragu), Craiova, 1957; Pe temeliile lui August, Craiova, 1959; Biruim, Craiova, 1960; Mi-e Oltenia o floare (în colaborare), Craiova, 1967; Orașele dragostei, București, 1967; Pe-un picior de plai, București, 1967; Triunghiul apelor, București, 1978; Cantată oltenească, București, 1981; Telegrame de dragoste, București, 1984; Drumuri și oameni din Oltenia
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
Ceva despre Alice Voinescu, RL, 1998, 13; Adriana Bittel, Autoportretul unei doamne, RL, 1998, 13; Barbu Cioculescu, Alice în țara lacrimilor, RL, 1998, 13; Cornelia Ștefănescu, ... nimic fără dragoste, JL, 1998, 15-16; Constandina Brezu, Alice Voinescu sau „Voința de a birui”, JL, 1998, 15-16; Gheorghe Grigurcu, Între dragoste și obiectivitate, VR, 1998, 6; Simion, Fragmente, II, 243-245; Dicț. esențial, 897-899; Popa, Ist. lit., I, 320-321; Simion, Ficțiunea, III, 312-324; Virginia Șerbănescu, Alice Voinescu în celula de la Jilava, LCF, 2002, 20; Iulia
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
lui Dumnezeu va fi în mâna mea>>. A făcut deci Iosua cum îi zisese Moise și s-a dus să bată pe Amaleciți; iar Moise cu Aaron și Or s-au suit în vârful muntelui. Când își ridica Moise mâinile, biruia Israel; iar când își lăsa el mâinile biruia Amalec. Dar obosind mâinile lui Moise, au luat o piatră și au pus-o lângă el, și a șezut pe piatră; iar Aaron și Or îi sprijineau mâinile, unul de o parte
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
făcut deci Iosua cum îi zisese Moise și s-a dus să bată pe Amaleciți; iar Moise cu Aaron și Or s-au suit în vârful muntelui. Când își ridica Moise mâinile, biruia Israel; iar când își lăsa el mâinile biruia Amalec. Dar obosind mâinile lui Moise, au luat o piatră și au pus-o lângă el, și a șezut pe piatră; iar Aaron și Or îi sprijineau mâinile, unul de o parte și altul de altă parte. Și au stat
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a diagnosticului ca fiind „Înafara oricărei Îndoieli rezonabile”.Plecând de la realitatea faptului că e mai facil a lua un om sănătos ca bolnav decât invers (a se vedea experimentul Rozenham) și că adevărul trebuie să fie și eroarea care a biruit, „atotputernicia diagnosticului” trebuie să aibă În vedere riscurile sale: inclaustrarea, stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
legi și în posibilitatea recâștigării condiției androginice care îi apropia de zei. Cu aceste eresuri l-au inventat pe fabulosul învățător Chiron 1, au devastat Troia, s-au înfruntat pe viață și pe moarte în războiul peloponesiac și i-au biruit pe persani. Chiar și când au fost învinși, au reușit izbânzi spirituale. În secolul al IV-lea î.Hr. au căzut pradă vicleniei politice a lui Filip al II-lea și legiunilor lui Alexandru Macedon. Dar acesta din urmă era mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Inaptă de vreun compromis, își apără cu demnitate sentimentele, până la sacrificiul de sine: în urma șantajului lui Costea Moceanu, refuză să îi devină soție și se sinucide. În Mușcata din fereastră (reprezentată în 1928, publicată în 1930; Premiul Academiei Române), puterea dragostei biruie prejudecățile și obtuzitățile familiei. Învățătorul Grigore vrea să o mărite pe fiica sa, Olguța, cu învățătorul Ionică. Dar fata îl iubește pe Radu, fiul conului Zamfir Cociaș. Toate încercările lui Grigore de a împiedica iubirea celor doi tineri sunt zadarnice
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
pe țărani, ci și pe comuniștii naivi, stăpâniți încă de credința într-o idee. Frescă socială sui-generis, Vânătoarea regală este și o meditație asupra adevărului și demnității. Romanul rezistă eroziunii timpului nu prin componentele ce acreditează iluzia posibilității de a birui anormalul, absurdul, monstruosul în condițiile comunismului, ci prin dezvăluirea hidoșeniilor și strâmbătății sistemului comunist. Celelalte romane ale ciclului sunt mai puțin dense. Cu Iepurele șchiop, întâiul volum din ciclul Viața și opera lui Tiron B., literatura lui P. înscrie cele
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Ionel Teodoreanu. Se rețin din „Cronica revistelor” însemnările despre „Gândirea” condusă de Nichifor Crainic, „Cronica măruntă” afirmă că poemul Maria Doamna de Aron Cotruș „va rămâne în istoria poeziei piatră de hotar”, „Cronica dramatică” se oprește la piesele Sfântul a biruit legenda de Marcu Beza și Rudele de N. Iorga. Alți colaboratori: Valeriu Cârdu, Petru M. Butucea, Viorel Șuluțiu, Coca Farago, Șerban Bascovici, Grigore Bugarin, E. Ar. Zaharia, Ioan Ursu, Ileana Busuioceanu, C. Salcia. C.A.
MUGURI LITERARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
a bușilea, București, 1936; Evocări, București, 1936; Țară bună, București, 1936; Țoapele, București, 1936; Pușa, București,1937; Mărturii, București, 1937; Pui de lele, București, 1937; De-a viața și de-a moartea, București, 1939; Israel însângerat, București, 1946; Avrumuță se biruie pe sine, București, 1949; Vadul fetelor, București, 1949; Max și lumea lui, București, 1957; Inimi zbuciumate, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1962; Până într-o zi, București, 1963; Cum i-am cunoscut, București, 1964; Fauna burzuluiților, București, 1965; Amintiri despre..., București
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
spre 5 își îndreaptă nesațul [...] // Sorii le macină mărilor spiritul / Și-n risipire cu pașii rod / Plus infinitul, plus infinitul / Care pe numere e voievod. // [...] El e deasupra și-n toate părțile, / Râde în sunete ca un pian, / Clatină hărțile, biruie morțile, / El e văzduhul submarțian” ( Spre plus infinit). Marcată la început mai cu seamă de Blaga, creația lui P. avea să se înscrie, prin cele mai autentic lirice dintre poemele reunite în Fântâna somnambulă, pe o orbită argheziană. Sursa lirismului
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
dreptățile lui i să arătă semnul crucii lui Dumnezeu făcut pre cer de stele, în vreme de amiază-zi, și strălucea mai vârtos decât soarele, și era scris cu slove letenești, și acele slove să înțelegea așa: «Costandine, cu aceasta vei birui». Și i să întâmplă de-i fu arătată întâi când vru să să bată cu Maxentie împărat. Deacii, deaca muri și să sfârși Maxentie înecat, iar el mărturisi semnul sfintei cruci pretutindinea, și făcu cruce mare și o puse în mijlocul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
în limbaj decât Stelaru” (Dumitru Micu). E foarte iscusit într-ale prozodiei, recurgând nu o dată, macedonskian sau în emulație cu confratele Ahoe, la formele fixe de poem: sonetul, rondelul. Construiește - foarte arghezian uneori - mici meditații existențiale („Nu mă grăbesc să birui mai departe/ Cu nici o clipă dincolo de moarte, / Ori să-mi mulez de pe acum statuia/ Spre fala mea și cinstea nimănuia...”), succinte arte poetice, scrutează angoase ori bizare peisaje interioare, trasează discret filoanele unei erotici afectat „deocheate”, de fapt pură, profundă
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
de incomparabilă însemnătate. Z. Ornea a înfruntat cu un anumit curaj riscul major, acela care transforma rapid orice analiză a curentelor de idei în dogmatismul marxist de rigoare. În loc să ocolească monstrul, i-a făcut față. Și-a propus să-l biruie la el acasă. Și a reușit. Dacă nu de la primele studii [...], în orice caz mai târziu, când calitatea și recea precizie a interpretării lor au făcut cu neputință obiecțiile obișnuite ale cerberilor de la cenzură [...] Z. Ornea a fost un mare
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
prin travaliu. Cu cât materia în care se împlinește obiectul artistic e mai refractară prelucrării în acest scop, cu atât meritul creatorului e mai mare. Poetica parnasiană implică înțelegerea artei ca dificultate învinsă. În actul de creație, poetul are de biruit toate obstacolele inerente năzuinței la perfecțiune, și pentru aceasta sunt necesare luciditatea, supravegherea stărilor afective, intelectualizarea emoțiilor. Se exclud exaltarea, patosul, redundanța, superfetația, tot ce ține de facilitate. Expresia trebuie să fie concisă, densă, exactă, funcțională, așadar poetică, dar fără
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
îi pune la proba ridicării armelor, ca în epopeile antice. În cele mai multe cazuri voinicii lui Ianoș se dovedesc nevrednici, prilej pentru Miu de a-i persifla, refuzând să le fie conducător: „Voi știți să hoțiți / Nu să haiduciți / Nu să biruiți”. Uneori reușește în această probă cel mai neînsemnat din ceată și atunci lui i se atribuie conducerea, iar Miu își continuă drumul cântând. În variantele culese la începutul secolului al XX-lea și chiar mai târziu, Miu nu mai are
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
misiunii sale sociale și culturale, am putea spune atunci că în Biserica Răsăriteană din România nu abundă astăzi hermeneuții devenirii întru devenire. Există, desigur, câteva remarcabile excepții de cronicari ortodocși, care dau lupte nocturne cu îngerul călimarei și vor să biruiască tentația mizantropiei. Poți însă număra pe degete simpozioanele sau conferințele care să-i fi adus laolaltă pe cărturarii Bisericii și savanții Universității, la masa unei dezbateri de interes comun (cum ar fi, de pildă, genealogia mariajului între teologie și naționalism
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]