8,109 matches
-
pag., 8 lei; 33. Colinde din Transilvania, vol. II, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2004, 250 pag., 12 lei; 34. Coloana Infinitului, vol. I, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2008, 290 pag. , 12 lei; 35. Coman, C., Biblia în Biserică, București, Editura Bizantină, 1997, 192 pag., 9 lei; 36. Coman, G., Mâncăruri și dulciuri de post, București, Editura Bizantină, 1994, 272 pag., 25 lei; 37. Crâșmaru, Cristina, Grădinile împărătești, București, Editura Bizantină, 2004, 126 pag.(versuri), 16 lei; 38. Dobrescu, O., Psalmii în
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
12 lei; 34. Coloana Infinitului, vol. I, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2008, 290 pag. , 12 lei; 35. Coman, C., Biblia în Biserică, București, Editura Bizantină, 1997, 192 pag., 9 lei; 36. Coman, G., Mâncăruri și dulciuri de post, București, Editura Bizantină, 1994, 272 pag., 25 lei; 37. Crâșmaru, Cristina, Grădinile împărătești, București, Editura Bizantină, 2004, 126 pag.(versuri), 16 lei; 38. Dobrescu, O., Psalmii în versuri, Bârda, Ed. Cuget Românesc, 2005, 144 pag., 7 lei; 39. Florian, Mircea, Filosofia timpului nostru
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
pag. , 12 lei; 35. Coman, C., Biblia în Biserică, București, Editura Bizantină, 1997, 192 pag., 9 lei; 36. Coman, G., Mâncăruri și dulciuri de post, București, Editura Bizantină, 1994, 272 pag., 25 lei; 37. Crâșmaru, Cristina, Grădinile împărătești, București, Editura Bizantină, 2004, 126 pag.(versuri), 16 lei; 38. Dobrescu, O., Psalmii în versuri, Bârda, Ed. Cuget Românesc, 2005, 144 pag., 7 lei; 39. Florian, Mircea, Filosofia timpului nostru, Craiova, Editura Aius, 2003, 590 pag., 60 pag.; 40. Florian, Mircea, Filosofia românească
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
al VI-lea, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 256 pag., 15 lei; 63. Sorescu, V., Biserica Ortodoxă - stâlp și temelie a adevărului, Iași, Editura Pelerinul, 2002, 208 pag., 8 lei; 64. Stoicescu, P., Noapte bună, Sâmbure de pună, București, Editura Bizantină, 2004, 112 pag.(carte pentru copii), 17 lei; 65. Tache, Sterea, Teologie Dogmatică și Simbolică, vol. I, București, Editura Institutului Biblic, 2003, 304 pag., 15 lei; 66. Teognost, Botezul și Mirungerea, Taine ale nașterii și devenirii întru Hristos, Iași, Editura
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
revenind puțin la problematizarea inițială, acum în concluzie și în încheiere, vom recunoaște faptul că raportul, între și dintre cele două instituții, a evoluat în mod diferit de-a lungul timpului, plecând de la perioada de aur a așa - zisei simfonii bizantine și ajunfând până la contextul actual geopolitic, social, cultural și religios care trebuie să presupună anumite pârghii și condiții de relaționare între cele două instituții mai sus menționate. Această asociere nu poate fi contextuală, conjuncturală sau oportunistă și nici abordată aleatoriu
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici nu putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul francez), și asta de dragul autonomiei și a unei presupuse libertăți, bineștiind că adevărata și autentica libertate nu există decât în Dumnezeu - Cel în Treime
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
și sociale, prin îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă cu indiferență. Pe de o parte, trebuie să se conștientizeze și de către cei care sunt nostalgici după “modelul bizantin” că în împrejurările de față, Biserica nu-și poate revendica sarcini care îi depășesc atribuțiile. Ea nu poate înstitui cenzura pentru unele acțiuni politico-economice ale Statului, dar nici nu poate fi redusă misiunea ei la un “pur ethicism”. Trebuie să
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
să facem distincția artificială între cei doi și fără a fi suspectați de încălcarea libertății de conștiință. În altă ordine de idei, faptul că ea nu reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa după cum s-a întâmplat în epoca bizantină, nu îndreptățește o atitudine ignorantă față de opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății de mâine. Aceasta este marea provocare a contextului social - istoric actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
asupra iconarilor și a arhitecturii ecleziaste, trăind alături de oamenii țintați în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale, din spații ale Athosului, ale Mănăstirilor Râșca sau Slatina, ale universului moderator al artei bizantine sau slave. În sistemul de priorități al Sfinției Sale, tărâmul divinului este frumosul însuși, ființa lui Dumnezeu stăpânind fondul matricial orizontal, săgetând verticalitatea infinitului într-o sinteză de autohtonitate și continuitate creștină. O lume de duminică cu oameni de duminică în
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
tărâmul divinului este frumosul însuși, ființa lui Dumnezeu stăpânind fondul matricial orizontal, săgetând verticalitatea infinitului într-o sinteză de autohtonitate și continuitate creștină. O lume de duminică cu oameni de duminică în aceste construcții sacre în care hieratismul de frescă bizantină străbate cu privirea filtrată prin suflet. Nu este de mirare că în acest spațiu sacralizat totul se înscrie afectiv și activ în ethnos. Circulă un fluid spiritual ce leagă nemarginile prin prezența icoanei Sfintei Fecioare, Portărița, ocrotitoare a Rădășenilor, precum și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
erau creștini și ortodocși. De aceea, în partea mea de origine, bunăoară, dacă-l întrebai pe un român de ce religie era, îți răspundea: „De lege românească". Și legea românească era Ortodoxia. Deși partea Ardealului era mai puțin influențată de atmosfera bizantină, Biserica Ortodoxă a trăit acolo foarte puternic și a ținut neamul românesc unit. Sufletul își caută locul de trăire spirituală acolo unde se simte bine. Or, starea spirituală a românului nu este cu influențe bizantine, ci cu influențele Ortodoxiei. Românii
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
mai puțin influențată de atmosfera bizantină, Biserica Ortodoxă a trăit acolo foarte puternic și a ținut neamul românesc unit. Sufletul își caută locul de trăire spirituală acolo unde se simte bine. Or, starea spirituală a românului nu este cu influențe bizantine, ci cu influențele Ortodoxiei. Românii din Ardeal se simțeau bine în Biserica Ortodoxă. Unii au preferat să fie omorâți sau să fie închiși pentru credința lor decât s-o schimbe - așa cum a fost țăranul Nicolae Oprea de la Săliștea Sibiului, care
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
cu regret că suntem trestii de baltă trecătoare suflete așteptând la poarta Sfinxului intrarea-n abis câteodată mi-ar plăcea să mai am paisprezece ani să mă dau cu sania prin nămeții iernilor petrecute, să fiu cast ca un sfânt bizantin ca budda sakia muni să privesc o feciară ca pe-o pictură de tintoretto angelică suavă plină de rafaelice grații să mă-ngeamăn în marmura ei sclipitoare prin luvru s-o plimb ca pe-o mireasă a soarelui-răsare și-apoi să
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
diluau vopselele cu apă, nu cunoșteau procedeul encaustic, diluarea cu ceară folosit de artiștii greci care au făcut icoana. Decid să copie perfect icoana: îi păstrează până și tăieturile de pe obraz. Astfel avem azi la Czcestochowa doar copia icoanei vechi bizantine hodighitria ( arătătoarea de drum ) și nu originalul. Ceea ce a făcut celebru sanctuarul de la Czcestochowa sunt minunile săvârșite de această icoană. Călugării paulini au fost foarte riguroși în cercetarea și consemnarea faptelor miraculoase. Arhiva mănăstirii posedă 8 volume groase care descriu
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
iar întreaga activitate este condusă și coordonată de Sorin ALBU, iconograf, doctorand al Universității de Artă și Design, Cluj-Napoca, ajunsă în acest an binecuvântat de Dumnezeu, la ediția cu numărul XIII. Aici, la Rohița, se desfășoară o Școală de iconografie bizantină a Grupului ,,Sfântul Ioan Damaschin”. Tot aici, la Mănăstirea Rohița, în cadrul acestei tabere de pictură pe lemn și sticlă, sunt găzduite, preț de câteva ore, ,,Zilele monahului Nicolae Steinhardt”, pentru aceasta organizându-se expoziții de pictură, simpozioane literare sau slujbe
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
comunistă. Aceștia au intrat deja în istorie, mărturie stă la Sighet, una din sălile cel mai bogat documentate, dedicată prigoanei dezlănțuite de statul comunist împotriva credinței creștine și, în special a preoților și fraților franciscani de confesiune Greco-Catolică de rit bizantin și Romano-Catolică de rit latin. Romulus Rusan, în articolul „Franciscanii după gratii”, apărut în revista „Mesagerul Sfântului Anton”, Revistă de spiritualitate a franciscanilor minori conventuali, Anul XVI, nr. 92, din ianuarie-februarie 2009, scrie despre martiriul preoților franciscani, argumentând cu documente
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de calitatea de muzician a Sfântului Ioan Damaschin, respectiv de faptul că lucrarea sa Octoihul, care cuprinde cântările din fiecare zi a săptămânii, intonate succesiv pe cele opt glasuri (ehuri), a intrat în mod definitiv în tezaurul cântării liturgice ortodoxe, bizantine și răsăritene. Părintele Dumitru Stăniloae a fost nu numai un mare teolog și filosof al culturii, ci și un scriitor care a dat esteticii literare românești o nouă strălucire. O dovadă grăitoare și emoționantă, în acest sens, îl constituie lungul
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
care trăiesc aceștia este, de cele mai multe ori, neprielnic exprimării apartenenței lor la Ortodoxie. De aceea, „Ortodoxia în Occident rămâne o prezență discretă, care încearcă să explice mai bine lumii occidentale unele aspecte ale spiritualității sale: icoana, rugăciunea lui Iisus, liturghia bizantină” . Este imperios necesar să se asigure asistența religioasă cât mai diversificată în diaspora; de aceea, este lăudabilă inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a spori numărul episcopiilor și parohiilor românești peste hotare. În caz contrar, singura modalitate de
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
11 (199), p. 2. [3] Ibidem. [4] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în rev. “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [5] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, trad. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [6] Mitropolit Hierotheos Vlahos, Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2000, p. 154 - 155. [7] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Idem, p. 2. Referință Bibliografică: Despre folosul, participarea și impactul tinerilor creștini români ortodocși
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
de comunicare pentru întreaga regiune între creștinii, care au înțeles că nu trebuie să rămână izolați. Cultura și limba arabă au fost factori de unitate a creștinilor din zonă. Nu trebuie uitată nici legătura istorică a arabilor creștini cu lumea bizantină din care provin în chip parțial, ori implicarea lor începând din secolul al XIX-lea în problema Orientului și jocul marilor puteri în regiune (Franța, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite ale Americii). Toate acestea au făcut ca diversitatea problemelor unor comunități arabe
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
comunități arabe creștine să evidențieze relația dintre teritoriu și identitate, despre care voi încerca să vorbesc în acest material. Am văzut că în momentul cuceririi musulmane creștinii din această parte a lumii erau deja divizați, între ortodocși rămași fideli Imperiului Bizantin și melkiți, nestorieni sau monofiziți din regiunile periferice ale Imperiului și de dincolo de el, din Armenia, Egipt ori Siria. Aceste segmentări și fracționări confesionale stabilite în urma unor divergențe de ordin hristologic, generau noi diviziuni profunde de genul celor de ordin
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
a diminuat posibilitățile reale de teritorializare a propriei lor identități comunitare, conducându-le spre un naționalism arab radical. Monofiziții copți s-au separat de Bizanț în secolul al VI-lea, pentru a scăpa de presiunile fiscale și politice ale Imperiului Bizantin. Copții, nume ce vine din limba greacă și înseamnă pur și simplu "egiptean", i-au primit în anul 640 pe arabii musulmani, ca pe niște eliberatori. Treptat ei au fost arabizați, suportând destul de greu condiția inferioară de dhimma, într-un
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul al XX-lea nu au reușit să depășească statutul lor de minoritate religioasă. Aceasta din motive demografice, iar imposibilitatea de a se teritorializa sub forma de micro-Stat-Națiune nu i-a împiedicat să-și păstreze identitatea, chiar
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul al XX-lea nu au reușit să depășească statutul lor de minoritate religioasă. Aceasta din motive demografice, iar imposibilitatea de a se teritorializa sub forma de micro-Stat-Națiune nu i-a împiedicat să-și păstreze identitatea, chiar
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
2006, 11 (199), p. 2. [6] Ibidem. [7] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [8] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, trad. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [9] Sfântul Simeon Noul Teolog, c. III, 3, Sources Chretiennes, nr. 60, p. 80. [10] Sfântul Maxim Mărturisitorul, PG 91, 1045. [11] Idem, PG 91, 1092. [12] Mitropolit Hierotheos Vlahos, Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. Constantin Făgețan
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]