12,392 matches
-
în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul boierului. în comuna Filipeni, ca peste tot în România, au acționat în comerț și evreii, despre care avem date sigure din anul 1866, după un act de deces: „Leiba Aron
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul boierului. în comuna Filipeni, ca peste tot în România, au acționat în comerț și evreii, despre care avem date sigure din anul 1866, după un act de deces: „Leiba Aron, 55 ani, comersant, declară încetarea din viață a lui Israel Hușlă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a existat o asemenea inscripție, poate arăta că cei doi urmași ai lui Mihail Oțel erau stăpânăi și pe moșia satului Fruntești. Numai în această calitate de proprietari puteau fi ctitorii bisericii, așa cum s-a întâmplat și mai târziu, când boierul locului avea datoria de a fi ctitorul și patronul bisericii din satul stăpânăit. Pe de altă parte, potrivit unei păreri care s-a încetățenit, vorbim de un sat pe deplin întemeiat atunci când are biserică proprie, adică atunci când s-a realizat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în ce privește mutarea bisericii din Filipeni la Lunca în anul 1840, nu avem mărturii scrise, nu cunoaștem din relatări contemporane cum s-a ajunsă la acest aranjament. Putem bănui că satul Lunca concentrase majoritatea forței de muncă de pe moșia Filipeni a boierului Grigore Rosetti și se impunea să aibă biserică proprie. 1.1 Biserica din Lunca și slujitorii ei Despre prima biserică din satul Lunca au fost înregistrate două păreri: prima se referă la faptul că în 1840 biserica din Filipeni - Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însemnările sale pentru monografia satului Lunca; a doua părere aparține lui Toader Gh. Miron Boca, în baza amintirilor proprii, consemnate în „Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău”, potrivit căreia biserica din Lunca a fost făcută prin 1863-1864 de către boierul Dumitru Rosetti. Toader Boca nu exclude faptul că biserica a fost adusă: „Dumitru Rosetti a făcut, sau mai bine zisă a adusă și a făcut biserica din lemn din satul Lunca prin anii 1863-1864; pe atunci satul Lunca era mic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că biserica din Lunca, cea din lemn, care nu mai există acum, ar fi din secolul al XVI-lea, construită în Filipeni de urmașii lui Mihail Oțel. Biserica adusă la Lunca din Filipeni trebuie să fi fost construită de un boier Rosetti, în prima jumătate sau la mijlocul secolului al XVIII-lea. Absența unei inscripții pe portalul de la intrare, fapt mai rar întâlnit, ne determină să adoptăm o poziție rezervat privind vechimea lăcașului de cult, despre care există o tendință generală de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se concentrase pe valea Dunavățului într-un sat mult mai mare decât Slobozia - Filipeni sau Fruntești și se impunea ca satul să aib biserică proprie, înainte de a deveni reședință de comună. Nu este exclusă ca fruntașii satului să fi cerut boierului Dumitru Rosetti să-i ajute să-și facă biserică (loc de așezare și de cimitir, lemn, obiecte de cult etc.), și atunci boierul, care intenționa să construiască o biserică de zid lângă reședința lui, le-a cedat vechea bisericuță din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserică proprie, înainte de a deveni reședință de comună. Nu este exclusă ca fruntașii satului să fi cerut boierului Dumitru Rosetti să-i ajute să-și facă biserică (loc de așezare și de cimitir, lemn, obiecte de cult etc.), și atunci boierul, care intenționa să construiască o biserică de zid lângă reședința lui, le-a cedat vechea bisericuță din lemn din Filipeni. O altă chestiune, care ar putea ridica semne de întrebare se referă la biserica și cimitirul folosite de luncași între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o săptămână cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat! Niciun istoric, niciun economist n-a calculat gradul de exploatare a forței de muncă a țăranului de către boieri și arendașii lor. Luncașii ar putea constitui un exemplu în acest sens, iar pământul care, până la urmă, l-au cumpărat de la proprietari, a fost plătit de mai multe ori. Așa că 603,22 lei strânși de la cei 69 capi de familie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei care susțin că folosirea limbii slavone a salvat ortodoxismul românilor, ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost îndepărtat de la învățătură, nu e de mirare că, prin secolul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a întinsă în șările Române, s-au pusă bazele unei școli grecești, organizată după modelul școlii din Kiev, în care se preda retorica, dialectica, teologia, aritmetica, geometria, astronomia și muzica, în limbile greacă, slavonă și latină. Câțiva fii de boieri au învățat carte la școlile superioare din Polonia (Miron Costin), Dimitrie Cantemir a învățat la Patriarhul Ortodox din Constantinopol, iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova, în Italia. Tot în secolul al XVII-lea, s-au remarcat ca oameni ai bisericii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și funcționarea școlilor, printr-un act domnescă care obliga toate mănăstirile să verse la mâna mitropolitului țării câte 120 ughi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
act domnescă care obliga toate mănăstirile să verse la mâna mitropolitului țării câte 120 ughi (moned de aur) pentru trebuința școlilor. Progresul a fost lent și nesemnificativ: erau domni care nu șștiau boabă de carte, nu mai vorbim de majoritatea boierilor, dar nici unii călugări nu șștiau carte (mulți nici nu erau de etnie român ), iar pentru coală, pentru răzeși și țăranii de rând, nici nu s-a pomenit până târziu, în secolul al XIX-lea. Un domn luminat, fanariot, Grigore al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școli, spitale, alte așezăminte de cultură, tipografii, editări de cărți, schimburi culturale, controverse religioase etc.? Răspunsul este unul singur: bisericile și mănăstirile, episcopiile și mitropolia țării. Acestea aveau resurse materiale greu de măsurat, provenite din danii de la ctitori, domnii țării, boieri, alți preoți și călugări, aveau monopoluri pe vânat, pescuit, morărit, aveau vii și crâșme. O mare parte a mănăstirilor erau închinate mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la Ierusalim din țara Sfântă, fiind administrate de călugări greci care nu aveau nici un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sturza, avându-l, printre alții, ca profesor și pe Mihail Kogălniceanu. În domeniul învățământului de la Iași, se manifestă un paradox: mai întâi apare învățământul superior și apoi cel primar și secundar, care ar fi trebuit să „furnizeze” viitorii studenți. Fiii boierilor învățau acasă cu profesori străini, după care plecau la studii în străinătate la Paris, Viena, Berlin și Londra. Dintre cei plecați la studii în străinătate s-a format gruparea intelectualilor pașoptiști, de numele cărora se leag revoluția din 1848, Unirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe copiii țăranilor. Postelnicul Grigore Rosetti, care a trăit până în 1859, a avut pentru copiii săi, ca dascăl, pe tatăl marelui istorică A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu boierii din familia Rosetti sunt proprietarii moșiei Dobreana, frații Sterian, de numele cărora se leagă primul local de școal din satul Lunca, localul Primăriei și aducerea telefonului în Lunca. în orașul și județul Bacău (i se spunea Orașa!), în prima jumătate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devenire și înălțare. Nu avem altă obligație față de ei, decât să-i purtăm în gând și în suflet, să-i pomenim din când în când și să urmăm exemplul. Gheorghe Vraciu (1910-2001) Strănepotul unei familii de țărani clăcași pe moșia boierilor Rosetti, Gheorghe, fiul lui Ilie și al Elisabetei Vraciu, s-a născut la 11 februarie 1910, în satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău și a avut o copilărie marcată de întâmplări tragice: moartea tatălui pe frontul războiului de reîntregire (1916-1918
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tatălui pe frontul războiului de reîntregire (1916-1918) alături de alți trei frați: Vasile, Gheorghe și Toader. Vă amintiți de poezia lui G. Coșbucă „Trei Doamne, și toți trei!” Ei bine, aici, toți cei patru fii ai lui Constantin Vraciu, cioban la boier, au murit pentru România Mare. Ca mulți alți copii din Lunca, Gheorghe Vraciu a avut șansa de a avea ca învățător pe Gheorghe Postoi care a văzut în curiozitatea și neastâmpărul acestui copil un viitor învățător al satului românesc. Ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din deal, nu departe de conacul lui Vasile Rosetti. Vasile Vasilaș știe că a fost biserică din lemn în satul Filipeni (Slobozia), prefăcută în zid. [Biserica de lemn a fost dată satului Lunca]. Slobozia - Filipeni a rămasă fără biserică, deoarece boierul Ștefan sau Dumitru Rosetti a avut un visă interpretat de Sandală, țiganca, ca ceva de jale, spunând boierului că dacă gătește biserica, va muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și treptat s-a ruinat. În legătură cu școala din Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satul Filipeni (Slobozia), prefăcută în zid. [Biserica de lemn a fost dată satului Lunca]. Slobozia - Filipeni a rămasă fără biserică, deoarece boierul Ștefan sau Dumitru Rosetti a avut un visă interpretat de Sandală, țiganca, ca ceva de jale, spunând boierului că dacă gătește biserica, va muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și treptat s-a ruinat. În legătură cu școala din Slobozia - Filipeni, Vasile Vasilaș ținea minte că a fost deschisă după războiul din 1916-1918. În realitate, școala s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti au fost ridicați din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în documentele secolului al XVII-lea, trebuie să fi avut o populație la fel de mare sau mai mare decât satul Filipeni. Ca sat răzășesc, Filipenii dispar la sfârșitul secolului al XVII-lea, dar se continuă în satul de clăcași Filipeni ai boierilor Rosetti. Ce nu știm și nu vom ști nici cu aproximație este populația necuprinsă în acte, deși aceasta trebuie să fi existat în secolul al XVII-lea pe moșia răzeșească Filipeni și Fruntești, deoarece amploarea activităților agricole impunea folosirea forței
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o gospodărie răzășească cu zeci și chiar sute de hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au fost înregistrați toți locuitorii, fiind „ocoliți” cei care erau opriți să lucreze doar pentru boieri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au fost înregistrați toți locuitorii, fiind „ocoliți” cei care erau opriți să lucreze doar pentru boieri, fără să participe la birul țării. Din punct de vedere etnică și religios, populația din Filipeni și Fruntești, judecând după numele de botez și numele de familie, acolo unde acest nume apare, este creștină și românească. Predomină prenumele Ion, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]