2,653 matches
-
și a Mariei Crețulescu, nepoata marelui vornic Iordache Crețulescu, figură importantă pe scena politică, în prima jumătate a secolului, și a soțieiacestuia, Safta Brâncoveanu, fiica fostului domnitor Constan tin Brâncoveanu (1688-1714). Așadar, iată-l înrudit dintr-odată cu trei mari familii boierești foarte importante. De altfel, banul se arată foarte mulțumit de această alianță, fă când următoarea apreciere: „cu care însurare el s-a foarte îndestulat, fiind Elena, soția lui, bogată de moșii, vii și dobitoace“. Alegerea unui partener în clasa boierească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boierești foarte importante. De altfel, banul se arată foarte mulțumit de această alianță, fă când următoarea apreciere: „cu care însurare el s-a foarte îndestulat, fiind Elena, soția lui, bogată de moșii, vii și dobitoace“. Alegerea unui partener în clasa boierească se ordonează în jurul următoarelor pretenții: să fie „de neam bun“, „obraz de cinste“, „de cinste și de neam bun“. Boierii sunt in te resați de poziția socială a familiei și concomitent de puterea economică de care aceasta dispune. Printr-un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îl alege naș. În același timp, se observă că atunci când are interes, Vodă intervine în alegerile făcute de supușii săi mergând până la a sili un boier sau o boieroaică să accepte căsătoria propusă de el. Cronicile și documentele din arhivele boierești au reținut o serie de astfel de cazuri în care voința lui Vodă devine poruncă de necontestat. Ni co lae vodă Mavrocordat (1715- 1716 și 1719-1730) este unul dintre domnii care se im pli că în viețile familia le ale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
însoare pe sus-numitul boier cu o rudă a sa, ceea ce a și făcut. căsătoria unui boier devine uneori o aface re importantă pentru domn care are in te re sul să-și cre eze propria rețea de alianțe în interiorul clasei boierești. Binecuvântarea îi dă posibilitatea să-și supravegheze boierii și să intervină atunci când propriul interes i o cere. Im pe di men te legale și religioase a) Vârsta. „Quand une fille a atteint l’âge de treize à quatorze ans, ses
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce lume trăiește. Un alt fenomen întâlnit îl constituie încercarea marii boierimi de a rămâne o castă închisă cu limitarea, pe cât posibil, a pătrunderii nou-veniților. Lectura Genealogiei Cantacuzinilor a marelui ban Mihai Cantacuzino ne arată că, în general, marile familii boierești se căsătoresc între ele, politică determinată de nevoia de solidaritate în fața unui domn străin care își aducea cu el propria camarilă. Am afirmat mai sus că biserica este de acord cu căsătoriile interetnice cu condiția ca partenerul să fie de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domnului și in vers, dar care de cele mai multe ori nu au origini sociale nobile. Nu toți boierii sunt de acord cu această strategie matrimonială, mulți dintre ei văzându-și pozițiile amenințate de noii par veniți. Pentru a prezer va clasa boierească și mai ales pentru a-și conserva dregătoriile din administrație, ei cer ajutor domnului Ștefan vodă Racoviță. În acest context ar putea fi explicată emiterea actului de la 30 iulie 1764. Prima parte a documentului se prezintă ca o analiză asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numit în epocă epitrop. După anchetaa la fața locu lui, se alcătuiește un raport asupra fapte lor constatate și se recomandă domnului suma ce urmează a fi vărsată în funcție de starea socială a solicitantului. Cu alte cuvinte, dacă fata aparține clasei boierești, ea primește o sumă mai mare de bani, având în vedere cătrebuie să contracteze o căsătorie care solicită o zestre mai mare. Măritișul unei fete sărace este mai „ușor“ și primește o sumă mai mică de bani. Ast fel că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o viață imorală, în speță drumul spre prostituție, deseori inevitabil în Cazul fetelor sărace. b) Boierii și fetele sărace. O altă practică importantă o constituie miluirea fetelor sărace cu sume de bani necesare înzestrării și măritării lor. Fetele de pe moșiile boierești sunt înzestrate de către boieri, fie în timpul vieții acestora și pe mă su ră ce fetele se mărită, fie prin intermediul testamentului. Unii boieri lasă prin testament zestrea gata alcătuită dată fetei care se va căsători prima. Acest obicei este con si
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un număr important de fete nu dis pun de sprijinul necesar pentru a avea o zestre și pentru a se căsători. În această situație, singura soluție onestă posibilă o constituie angajarea la stăpân. Tinerele se angajează ca slujnice în casele boierești sau negustorești cu speranța strângerii banilor necesari alcătuirii măcar a unui trusou. Documente le păstrează următoare le denumiri pentru aceste situații: „fată în casă“, „slujnică cu simbrie tocmită“, fată „băgată la stăpân“ sau „dată la stăpân“. Între fată și stăpân
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
joia ce vine să mă cunun cu Pătrana“, promite Ene. fiind vorba de o căsătorie impusă de tribunalul ecleziastic care avea tot interesul să-l gră beas că pe tânăr, nu se mai acordă importanță zilei, ci evenimentului. În casele boierești nunta începe de joia, dar ceremonia religiosă și marele ospăț au loc duminica, „după cum se obișnuiește la Valahia“, spune un boier pe la 1764. Prefe rin ța pentru ziua de duminică ca zi a nunții apare și în Florența medievală. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Cum nimic nu este lăsat la voia întâmplării, darurile capătă, după nuntă, semnificație juridică. conform Pravilei, ele se îm part întrecei doi soți astfel: „darurile de la nuntă după obiceiu, jumătate să să socotească ale bărbatului și jumătate ale soției“. Nunți boierești La începutul secolului al XIX-lea, o corespondență asiduă se schimbă între două mari familii boierești. Între 20 de cembrie 1804 și 31 ianuarie 1805, slugile aleargă între Ogrezeni, București și Oteteleșani pentru aduce și a aduce scrisorile dumnealor. Ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ele se îm part întrecei doi soți astfel: „darurile de la nuntă după obiceiu, jumătate să să socotească ale bărbatului și jumătate ale soției“. Nunți boierești La începutul secolului al XIX-lea, o corespondență asiduă se schimbă între două mari familii boierești. Între 20 de cembrie 1804 și 31 ianuarie 1805, slugile aleargă între Ogrezeni, București și Oteteleșani pentru aduce și a aduce scrisorile dumnealor. Ce a prilejuit această corespondență? Pregătirea nunții dintre Constantin Oteteleșanu și Zmaranda Cocorăscu naște zeci de scrisori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
samur. Trebuie specificat că un rând de haine presupune un fel de costum compus din dimensiuni pro priu-zisă și un anteriu ce se purta peste aceasta. În Cazul de față se adaugă un biniș pentru fiecare rând, adică o haină boierească lungă, blănită cu samur și purtată la solemnități de care mirea sa nu se poate în nici un fel dispensa. Și find că ginerelui i se pare că a alocat bani cam mulți, cere să se facă și o giubea, tot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu prea se grăbește să dea ce a promis, față de pregătirile ce au în ce put, dar nu se mai termină. Mi ci le bârfe nu rămân însă în cercul prie te ni lor, ci zboa ră spre celelalte case boierești ajungând și la urechile ju pâ ne sei Zoița, im pli ca tă în această afacere. O parte din ne mul țu miri, Safta le pune și în co respon den ța pe care o are regulat cu Zoița, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căpitanul Ioniță Ra co tă, într-o casă de o chea tă, la mar gi nea capitalei, în compa nia slujnicei sale; în timp ce Zoița Du des cu are alături, tot timpul, unul sau doi țigani, plus un slujbaș de la curtea boierească, atunci când încearcă să ajungă la Con stan ti no pol pentru a-și pârî fratele cu care se află în conflict. Pri mul an de căsătorie aduce și primul copil. În absența unor mijloace con tra cep ti ve, o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vi ne un subiect colateral pus să lucreze tot în folosul bogăției. soția admite mult mai ușor prezența unei alte femei, dar cu condiția să nu pe ri cli te ze averea comună și mai ales zestrea. În marile case boierești, acolo unde averea nu constituie un punct nevralgic, amanta este tolerată, iar bastarzii așteaptă mila tatălui. În plus, bărbatul nu este pedepsit în nici un fel, deși este păr taș în egală măsură la relația ilicită care ruinează pro priul menaj
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
li ta tea Re cla marea în justiție, indiferent de motiv, este văzută de boier ca o mare atingere adusă cinstei lui. Printr-un proces deferit spațiu lui public, el și „casa“ lui ajung subiect de bârfă în celelalte case boierești, de „batjocora lumii“, după cum se exprimă unul dintre ei. Pe lângă cinste, un boier are de apărat și noblețea rangului, el este „bla go rod nic“, adică de neam ales, cu totul deosebit de restul norodului. O se rie de constrângeri sociale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în societate și comuni ta te. Des pi na Va ri pat se simte foarte jig ni tă, ba chiar furioasă din cauza vor be le lan sa te de soțul ei, Bă ni că Bărbă tes cu, în sânul comunității boierești din capitală. Ea trece peste comportamentul soțului, care, în loc să umble cu cei de seama lui, a intrat într-un an tu raj de „proști oameni și țigani“, dar nu poate trece cu vederea „zvonul de curvie“ scornit. Bă ni că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu cei de seama lui, a intrat într-un an tu raj de „proști oameni și țigani“, dar nu poate trece cu vederea „zvonul de curvie“ scornit. Bă ni că a spus în auzul tuturor, astfel încât „au umplut toate casele boierești și auzurile tuturor celor cu care s-a întâlnit“. De rușine, Despina „nici din casă afară nu poate ieși“. În fața instanței, boierul își reafirmă acuzațiile, dar când i se cer dovezi tergiversează procesul și invocă un răgaz pentru a-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nici o autoritate în interiorul menajului. „În jurul unui divorț“: Costandin Brezoianu vs Marica Filipescu Pe la 1731, în mahalaua Brezoianu era zar vă mare. Marele boier Costandin Brezoianu, vel ar maș, dorea să divorțeze. Cei doi soți pro ve neau din marile familii boierești ale vremii. Costandin Brezoianu era fiul lui Pă traș co Brezoianu, mare postelnic, mare ban și mare vornic în vremea domnilor Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și Ștefan Canta cu zino (1714-1716). As cen siu nea ful mi nan tă a acestui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înțeleagă diata acesteia. Prin testamentul soției, Iordache intră în posesia moșiilor de la Filipești și Măgureni, lucru pe care Costandin Brezoianu n-a reușit să-l obțină după mulți ani de căsnicie. Aceste documente pun față în față două mari familii boierești cu propriile lor strategii matrimoniale, cu propriile lor re țe le de solidaritate. Marica Filipescu este des cen den ta unei familii puternice, cu stră moși care au acu mu lat o avere conside ra bi lă și care au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care să continue nea mul și presti giul pe scena politică a țării. Copiii, indiferent de sexul lor, i-ar fi fost de mare folos în legarea unor alianțe și în constituirea unor solidarități, lucruri importante în ascensiunea unei familii boierești. III Alte motive de divorț Părăsirea domiciliului conjugal La Mitropolie au fost înregistrate 54 de ce reri care in vocă abandonul domiciliului conjugal ca motiv de separare, dintre care 35 sunt date de către femei și 19 de către băr bați. Gla ve
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mă va asculta și va fi supusă mie ca unui bărbat“, de clară soțul mulțumit. Tre buie pre ci zat încă o dată că solicitările vin din partea clasei de jos a societății, că bătaia se aplică numai acestora. La nivelul clasei boierești rămâne doar mănăstirea ca formă de pedeapsă și pentru boieri, și pentru boieroaice. sentința Arbitrajul și voința judecătorilor joacă un rol important în pronunțarea unei sentințe. Fiecare amănunt este pus în balanță, cântărit, analizat, chestionat: sexul, vârsta și constituția fizică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Alagea = stofă orientală țesută în vergi, din fire de mătase, argint și in, în diferite culori. Anafora = raport în tocmit de cancelaria mitropolitului cu privire la o problemă judecătorească prin care se comunica domnului rezultatul cercetării și se propunea soluția. anteriu = haină boierească pusă peste cămașă, lungă până la gleznă. Atlaz = stofă fină, lucioasă pe o singură față (satin), țesută din fire de mătase, adesea în florată. balaș = rubin. belacoasă = stofă prețioasă italienească din fire de mătase și aur în diferite culori. besactea = lădiță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă = haină lungă boierească de ce re mo nie încheiată în față cu cea pra zuri și uneori cu câte 24 de nas turi de fir. epitrop = tutore, dar și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]