KorAP: Find »[drukola/base=bot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...133 >

3,311 matches

Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586

să spună. Cu Lydia mea, lucrurile stau altfel, Lydia înțelege tot. Și dacă din când în când se mai apucă să înfulece dintr-un rahat străin, îi spun mereu: Lydi, tu, rahat străinez nu mâncăm. Și numai ce-și ridică botul și dă din cap. Asta a văzut la un deckel de lemn și a învățat imediat. MARIEDL (Încântată): Adevărat? GRETE: Daa, era așa un cățel pe roate, îl avea un copil, îl trăgeai de sfoară atunci dădea din coadă și

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
trebuie să-l plătească, pentru că de acum încolo toate socotelile neîncheiate ale lui Grete trebuie achitate cu prețul anilor care i-au mai rămas de trăit. Grete nu e în stare decât să boceacă și spuma i se scurge din bot. (Grete bocește și vrea să se repeadă la Mariedl. Erna e însă mai iute și o ține strâns pe Grete.) ERNA: Las-o pe Mariedl să privească realitatea, poate că o să vadă și norocul meu cu Wottila. Trebuie să putem

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
reașezat cât se poate de comod. Și atunci voi putea, la fel de liniștit ca toată lumea, să-mi întorc capul și să caut cu ochii mei proprii și personali patul în care va zace cadavrul tău. Limba o să-ți atârne afară din bot, iar eu am să apăs ochii cadavrului tău, tot așa cum se pot apăsa butoanele de la sifoane în WC-urile moderne... o apăsare... și privirea, ca și rahatul, s-au dus. (Se apropie de maică-sa și urlă.) Niciodată n-o să

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
Kovacic. Domnul Kovacic este nervos la culme. Soția sa încearcă să-l liniștească. Fetele lor joacă "Nu te supăra, frate!" DOMNUL KOVACIC: Scroafa împuțită, baba asta!... pizdă-nnămolită, putreziciunea naibii! Viermii i-au halit de mult născătoarea... și acum își cască botul în stârpiciunea ei... DOAMNA KOVACIC: Vai, Rudi... în fața copiilor să folosești asemenea expresii... și copii noștri sunt fete care nu suportă ușor felul ăsta de a vorbi. (Îi pune un prosop umed pe frunte, care însă îi cade numaidecât pe

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
mare apoi degetele în păr le-am înfipt și părul în înghețată a sărit înghețata din copac a curs și părul pe copac s-a scurs, și maroul din copac s-a rupt și copacul fără vis linge maroul de pe bot și burta de pe înghețată mușcă botul în păr și părul de sub pom aruncă pomul în înghețată și înghețata peste păr înfulecă burta și botul... Primăvară și cerul este verde și Dumnezeul peste înghețată și pom înfulecă pomul și înghețata acolo

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
am înfipt și părul în înghețată a sărit înghețata din copac a curs și părul pe copac s-a scurs, și maroul din copac s-a rupt și copacul fără vis linge maroul de pe bot și burta de pe înghețată mușcă botul în păr și părul de sub pom aruncă pomul în înghețată și înghețata peste păr înfulecă burta și botul... Primăvară și cerul este verde și Dumnezeul peste înghețată și pom înfulecă pomul și înghețata acolo noi ședem fără înghețată și fără

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
a scurs, și maroul din copac s-a rupt și copacul fără vis linge maroul de pe bot și burta de pe înghețată mușcă botul în păr și părul de sub pom aruncă pomul în înghețată și înghețata peste păr înfulecă burta și botul... Primăvară și cerul este verde și Dumnezeul peste înghețată și pom înfulecă pomul și înghețata acolo noi ședem fără înghețată și fără pom rupți în bucăți și foarte maro. DOAMNA GROLLFEUER: O producție încântătoare. DOAMNA KOVACIC: O compunere originală. DESIRÉE

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
acces de plâns) KARLI: Omenie s-a dat la noi. Am fost smulși din loc de omenie și așa și așa și pe-alături de tot. JÜRGEN: Această străină, binecunoscută înstrăinare... această minunată nevoie imperioasă de a ucide, mereu nouă în boturile pline demult a lucidității prin plăcerea însângerată? (plânge) KARLI (nesigur): A fost mai nimic. Ne-am dedat la o gustărică. A fost numai așa: dă-ne nouă pâine sângerie de toate zilele... ca în fiecare zi. Cei de soiul nostru

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
chiar atât de oribil, pentru că orice frumusețe ieșită din comun lasă prin asta o amintire, că la noi totul este supraponderal, neimportant și fără formă. Mie, mi-au devorat, vorbind-o, frumusețea, discutând-o, pentru că frumusețea trebuia să-și țină botul, pentru că voiau să se uite la ea, cum își părăsește propria stofă, ea, frumusețea, tot așa cum carnea trebuie să părăsească osul, pentru că alunecă împinsă de pumnul veșnic. (bea) JÜRGEN: Rogu-vă nu mai construiți chinuri aici în mijlocul nostru. O muzică

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
și le ling. Fotzi se apropie și ea și sărută cu o plecăciune mâna Hertei. Hasi își scoate pantofii și ciorapii și îi trage un picior în spate lui Schweindi. Când Schweindi bruscat se întoarce, Hasi îi vâră piciorul în bot) SCHWEINDI (scuipă): Pfui, Dumnezeule, cum poate să pută un picior, nespălat de săptămâni, și probabil că iar ai călcat intenționat în rahat de câine, așa cum faci mereu, pentru că este atât de plăcut lunecos, așa cum spui tu. (Hasi ridică un os

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
FOTZI (disprețuitoare): Până apare un Bubi pe măsură să-i taie d-lui Schweindi burta din nou. (Hasi se repede la Fotzi și îi vâră cu de-a sila capul într-un cadavru) HASI: Tu, scroafă descreierată, mai deschide și botul nu numai gaura. SCHWEINDI: Tu... tu ai așa un noroc ca nu ești un copil... JÜRGEN (plânge): Doamnă Hasi, vă rog, fiți și d-voastră totuși femeie... (Hasi îi dă drumul lui Fotzi și își aranjează coafura. Fotzi se târăște

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
pe mare. Lumea e mai mare decât propria țară, și mai mică decât locul natal. HASI: Sunt adieri care miros altfel decât aerul de respirat. Există aerul piramidelor și aerul domnului Sfântul Petru. Există gheața veșnică, respirația când îți ții botul, cu toate că respiră și vorbește tot timpul. Există oameni care abia dacă arată ca niște oameni adevărați, oameni negri, galbeni și roșii care toți folosesc un aer de respirat și eliberează aburul exalațiilor. FOTZI: Eu nu am să fac nici o călătorie

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
de nesuportat. Oamenii sunt mult prea grei. Dar și mai de nesuportat sunt oamenii când nu sunt aici, când trebuie să te gândești la ei... atunci e ca și cum ar băga acel cineva o bucată de carne de șnițel într-un bot străin. SCHWEINDI: Dacă ai fi fost să fii un câine, m-ai fi mușcat zilnic, și dacă eu aș fi fost o pisică, atunci aș fi fugit de lângă tine. JÜRGEN: E destul. E nimic. Toate astea nu trebuie să fie

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
este ușor, dar altfel nici nu este. (Cârciumăreasa vine cu mâncărurile comandate și servește cu atenție Frumoasa Pereche. Cei doi încep să mănânce rânjind) SCHWEINDI: Poftă bună, dacă îmi permiteți, foarte orginal... cu adevărat. HASI: Acu' înfundă-ți singur odată botul ăla idiot, bucată de rahat impotent ce ești. (Schweindi devine nesigur și își reia croșetatul, după ce mai întâi mușcă cu lăcomie dintr-o bucată de pâine neagră) EL: Ai auzit, comoara mea, idiotul de croștangiu de ciorapi cu chilot nu

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
nu-i nimic de povestit, apa există pur și simplu pe lume. Unul se ușurează de apă, altul are o sângerare. Totul rimează atât de curios, dar toate curg în jos, și nici nu trebuie măcar nimeni să-și țină botul. Eu... eu am citit odată ceva, era o legendă despre munți și despre apă, era o poveste unde nici nu există ceva adevărat, era o legendă despre ținutul Alpilor și în gropile cu apă... și ce se întâmplă cu oamenii

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
că nu mai merge, nu se mai petrece că nu mai puteam, că nici nu mai vrem, de loc... de loc... de loc... (Cârciumăreasa se repede la el și vrea să-l lovească, dar îi cade plângând în brațe) Final BOTUL MEU DE JAVRĂ Un spectacol în patru scene Personaje: SEPP BOTDEJIGODIE 1: Un tip împuțit care se tânguie. Un ins extrem de sensibil care se distruge de unul singur. Optic, o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
totul în lumină, și-o să se scurgă-n țărâna mamă și de-acolo o să tot iasă la iveală ca o nouă forță a culturii (aruncă sticla între resturi), dar așa-i când adevărul arde, dacă o jigodie veritabilă, dacă un Bot de Jigodie începe să prezică din bot ce va fi și va fi aruncat la fiare vechi chiar de prezicere și storcoșit în ultima rămășiță a Chiar-Nimicului! ... Sub capcul de plumb în stratul de gunoi, gata pentru odihna veșnică, asta

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-n țărâna mamă și de-acolo o să tot iasă la iveală ca o nouă forță a culturii (aruncă sticla între resturi), dar așa-i când adevărul arde, dacă o jigodie veritabilă, dacă un Bot de Jigodie începe să prezică din bot ce va fi și va fi aruncat la fiare vechi chiar de prezicere și storcoșit în ultima rămășiță a Chiar-Nimicului! ... Sub capcul de plumb în stratul de gunoi, gata pentru odihna veșnică, asta ar fi o chestie cinstită (furios) Lucrurile

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
prezicere și storcoșit în ultima rămășiță a Chiar-Nimicului! ... Sub capcul de plumb în stratul de gunoi, gata pentru odihna veșnică, asta ar fi o chestie cinstită (furios) Lucrurile nu se supun lor însele, Nici eu nu mă supun mie însumi, Botului de jigodie îi vine ceva la acoperiș, Că tre' să bage de seamă Când o fi să fie ca scândura să simtă datoria (Aduce din gunoi o scândură, și își prelucrează cu ea căpățâna. În timpul ăsta râde, până când în cele

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
datoria (Aduce din gunoi o scândură, și își prelucrează cu ea căpățâna. În timpul ăsta râde, până când în cele din urmă scândura se rupe; apoi începe să se jeluiască, să mârâie și să se zvârcolească) Iată că iar se tânguie vocea botului de câine Înăuntru Fără să gâlgâie, Și trebuie să mă gândesc la toate unul ca mine... Și pe toate trebuie să le asculte unul ca mine În fiecare zi atunci când o zi sosește după alta ... Da' ce să fac altceva

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
Carnea trebuie să fi fost nemaipomenit de bună Această carne albă trebuie să fi avut un gust nemaipomenit la povestit (rămâne în spatele scenei o vreme și își șterge mâinile cu șorțul) FIUL (năvălește în scenă și îi dă lui Sepp Bot de Jigodie o bucată de slănină sărată): Tata nu înfulecă decât carne grasă rece și o slănină rece ca gheața, pentru că astea ung durerile, până când durerile alunecă, și cad de pe fața îndurerată. Atunci durerile au ele însele dureri, și asta

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
înfloritoare Un îngheț e nemuritor dar face să moară tot ce-i în jur Și pe urmă pleacă și el Acasă Departe Acasă la temperaturile lui Și lasă totul de unul singur Fruct și Fierbințeală Și Fructul îi smulge Fructuluiomenesc botul Un Fruct veșnic crește Președintelui în chiar Președinte Și Președintele și-a escrocat trupul de apă cu zece metri Și restul de nouăzeci împroașcă rahat despre asta Și Foamea, Foamea taie și taie, Și pământul pute Toți cei unmetrușaptezecișicinci de

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
trebuie să te cari Să te cari de tot Să te cari până dai ortul popii În sfârșit total sub formă de mort Dai peste cap Viața Așa a ieșit vorba Și nimeni nu l-a mai găsit pe Sepp Botul ăsta de câine. ... Acum trebuie în sfârșit să îmi dau ortul popii de tot bâlciul Nevasta mea trebuie în sfârșit să fie stârpită Și copilul pe care noi l-am adus de omorât în lumea asta Comunitatea copiilor Cărora le-

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
rânjet la final. (dispare în gaura de la beci și umple sticla) ... Cap de porc sau cap de câine Aceasta-i întrebarea aici O căpățână de câine smulsă Scoate aburi din mormanul de gunoi Cum ar fi arătat pe capul câinelui Botul smuls Pentru că-i cald Înlăuntrul Vieții Limba Ca o cârpă pleoștită, la piept Și sub gât, nu mai e nimic Nici o burtă Nici o nevoie sub burtă de acum Nici o naștere la nimereală Nici o viață Totul tăiat de la rădăcină. (bea) Și

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
Contra mea (bea) Iubirea de oameni are ceva de gând cu mine Pentru că iubirea de oameni trebuie să se continue în existența iubirii de oameni Și să-și tragă aproape prietenia față de om Și o trage și o mototolește Cu botul adică Și Prietenia față de om ridică geana leneșă și castanie Și degetul arătător Și apoi spune Distrugerea Prieteniei față de om Sepp cel Împuțit Sepp cel Împuțit e și el un om Pentru că joacă în el o ființă de om Pentru că

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]