3,756 matches
-
interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință, fustiță, ie, brâu, bondiță, pantofi. Băieții: pantaloni, cămașă, bondiță, brâu și ciubote. În ansamblu se află și solista Claudia Postu, cu un repertoriu de cântece vechi: “Trece neica șuierând”, “ Toarnă în pahare”, “Bate calul”, “Aseară la poarta mea”. Județul Cimișlia a evoluat în festival cu două ansambluri: “La izvor” și
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
femei între 16-40 de ani. Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coșer”, “Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Hangul”; din zona de nord a țării: “Hora de la Cimișlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani și alții până la 50
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
de la 10 la 32 de ani, are în repertoriu folclor din toată Moldova și România. Au executat dansuri din nordul Moldovei: “Joc mare”, “Bulgăreasca de la Cosăuți”, 2 dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
executat dansuri din nordul Moldovei: “Joc mare”, “Bulgăreasca de la Cosăuți”, 2 dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești, comuna Pașcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Cosăuți”, 2 dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești, comuna Pașcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste de la 5 la 16-17 ani. Din 2 în 2
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
toate vârstele și interpretează cântece din toate zonele. Pe scena de la Bucov, Mihaela Stratan, în vârstă de 12 ani, a interpretat cântecele: “Așa-i jocul pe la noi”, “ Sunt o fată frumușică”. Costumul bărbătesc este alcătuit din pantofi, opinci, cătrință, ie, brâu, fustanelă, bondiță, marame scurte și lungi, iar cel bărbătesc din: cizme, pantofi, ițari, brâu, cămașă, bondiță, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mugurelul”, din Ucraina este coordonat de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar. Ansamblul a fost înființat în 2004, are 60
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
în vârstă de 12 ani, a interpretat cântecele: “Așa-i jocul pe la noi”, “ Sunt o fată frumușică”. Costumul bărbătesc este alcătuit din pantofi, opinci, cătrință, ie, brâu, fustanelă, bondiță, marame scurte și lungi, iar cel bărbătesc din: cizme, pantofi, ițari, brâu, cămașă, bondiță, căciulă, pălărie. Ansamblul “Mugurelul”, din Ucraina este coordonat de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar. Ansamblul a fost înființat în 2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Colezea, are în total 100 de membri din care sunt prezenți 20. Au în repertoriu dansuri populare din Muntenia, Dobrogea și Moldova. La festival au dansat “Geamparaua” și “Brașoveanca”. Poartă costume specifice județului Prahova. Fetele au pantofi, poale, ie, șorțuri, brâu, maramă, iar băieții: pantaloni, brâu, cămașă, fustiță, pantofi. Reprezentanți ai Platformei Unioniste “Acțiunea 2012”și ai organizatorilor au distribuit cocarde și stegulețe tricolore. Pentru acest eveniment Platforma Unionistă “Acțiunea 2012” a confecționat tricouri pe care erau imprimate imagini reprezentative pentru
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
de membri din care sunt prezenți 20. Au în repertoriu dansuri populare din Muntenia, Dobrogea și Moldova. La festival au dansat “Geamparaua” și “Brașoveanca”. Poartă costume specifice județului Prahova. Fetele au pantofi, poale, ie, șorțuri, brâu, maramă, iar băieții: pantaloni, brâu, cămașă, fustiță, pantofi. Reprezentanți ai Platformei Unioniste “Acțiunea 2012”și ai organizatorilor au distribuit cocarde și stegulețe tricolore. Pentru acest eveniment Platforma Unionistă “Acțiunea 2012” a confecționat tricouri pe care erau imprimate imagini reprezentative pentru unirea Basarabiei cu România. Pe timpul
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului PLOAIE (glosă) de Leonte Petre Când ploaia-ncepe iar a cerne Și diminețile sunt reci, Lumina nu se mai așterne Peste păduri, peste poteci. Nici raza soarelui nu cade, Închisă de un brâu de nori Și ploaia cade în cascade, Când te gândești c-ai vrea să mori. Iar tinerețea noastră-i dusă În depărtările eterne Și de tristețe e răpusă, Când ploaia-ncepe iar a cerne. Vin stropii ploii tot mai iute
PLOAIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379668_a_380997]
-
scurge timpul fără rost, Momentele sunt iarăși fade, Iar peste clipele ce-au fost Nici raza soarelui nu cade. Frumoasă ar fi vrut să fie Ziua, când s-a trezit în zori, Dar a rămas tot cenușie, Închisă de un brâu de nori. Și monoton își duce firea, În scaunul tristeții șade, Când i se-ntunecă privirea Și ploaia cade în cascade. Dar ploaia poți să o oprești, Să simți aceiași vechi fiori, O zi măcar să mai trăiești, Când te gândești
PLOAIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379668_a_380997]
-
Dar ploaia poți să o oprești, Să simți aceiași vechi fiori, O zi măcar să mai trăiești, Când te gândești c-ai vrea să mori. Când te gândești c-ai vrea să mori Și ploaia cade în cascade, Închisă de un brâu de nori, Nici raza soarelui nu cade. Peste păduri, peste poteci, Lumina nu se mai așterne Și diminețile sunt reci, Când ploaia-ncepe iar a cerne. Referință Bibliografică: PLOAIE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1604, Anul V
PLOAIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379668_a_380997]
-
luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
grosolane... Tu spui numai adevărul. De aceea, lumea nu te mai crede. • Râsul lasă riduri, necazurile zbârcituri... Numai plictiseala e netedă. Când nu te miri de nimic, nu ți se mai întâmplă nimic ciudat. • Necesitățile cu adevărat imperioase sunt de la brâu în jos. • - Dumnezeu o să te judece, noi numai te condamnăm! • Cu o mână primește și cu cealaltă își ia singur... • Suntem din ce în ce mai mulți la aceeași cantitate de inteligență. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 1 febreuarie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică
APROXIMATIV & VEŞNIC ÎNDATORAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374743_a_376072]
-
în dragoste mereu să crească. Lumea întreagă să aleagă, să își dorească-mpărăția, În care Împărat e Domnul Isus Cristos. Primind solia, Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii peste o conștiință trează. Cu rugăciuni de mulțumire, cu duhul plin de Duhul Sfânt
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371637_a_372966]
-
Primind solia, Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii peste o conștiință trează. Cu rugăciuni de mulțumire, cu duhul plin de Duhul Sfânt, Să ne-nchinăm în orice vreme cât mai trăim pe-acest pământ, Să ne dorim cu-ardoare cerul și mântuirea
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371637_a_372966]
-
coada de păun este simbolul frumuseții, iar crucea nu ne poate duce cu gândul decât la spiritualitatea ocrotitoare. În afara acestora, în Bucovina sunt trei elemente de bază: soarele și apa - elemente vitale - simbolizează chiar viața, care este „reprezentată întotdeauna de brâul oului pentru a sugera intimitatea vieții”. De altfel, simbolul vieții nu apare numai în Bucovina, ci și în alte zone ale țării, precum Oltenia sau Maramureșul. El apare chiar la unele popoare necreștine. Doamna Letiția, pentru a fi mai bine
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
chiar la unele popoare necreștine. Doamna Letiția, pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
lui. - Doar eu am cheia de la cușca din grota aceea pe care nimeni n-o cunoaște înafară de mine și de tatăl meu. Lia asculta cu luare aminte și arunca din când în când câte o privire cheii agățate la brâul feciorului de împărat. Greu n-ar fi fost să i-o ia, dar îi era peste puteri să afle unde era acea grotă. Și atunci, se auzi un bocănit înfundat pe aleea pietruită. De ei se apropie arătarea cu cap
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
lăsarea întunericului, când în palat se așternu liniștea, porni să-și împlinească planul. Încălțările din piele de șarpe nu făceau nici un zgomot pe lespezile de piatră așa că reuși să se strecoare în odaia prințului Mladin, să îi fure cheia de la brâu și să iasă din palat fără să o simtă nimeni. Sau cel puțin așa credea ea. Un mic bocănit în urma ei o avertiză că nu e singură. - Vezberbarel! - Vezberbarel știe cine ești! Vezberbarel nu va spune nimănui! Vezberbarel iubește cântecele
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
a lungul poalelor ei , până când drumul ce vine de la Dej se ramifică în două: o parte luând-o în lungul Someșului spre Valea Groșilor și Fodora , iar cealaltă luând-o perpendicular pe firul Someșului și parcă înconjurând Cetățaua cu un brâu țesut din vise ardelene în partea de miază-noapte , drumul trecând înspre apus și înspre Bogata de Jos , Curtuiuș , Bogata de Sus și Calna . Spre nord astfel Cetățaua în cea mai mare parte este îmbrăcată cu păduri ,înspre apus o drujincă
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn, speranța zilei de mai bine, dar iubesc cu patimă și zâmbetul femeii ce le dăruiește prunci, femeia care știe a aduna lumina
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]