1,854 matches
-
Breaza este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bădeni, Breaza (reședința), Greceanca, Văleanca-Vilănești și Vispești. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, culmea căruia este cel mai înalt punct al comunei și extremitatea sa nordică. Principala cale de comunicație este șoseaua județeană DJ205, care leagă comuna Breaza spre
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Bădeni, Breaza (reședința), Greceanca, Văleanca-Vilănești și Vispești. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, culmea căruia este cel mai înalt punct al comunei și extremitatea sa nordică. Principala cale de comunicație este șoseaua județeană DJ205, care leagă comuna Breaza spre vest de și spre est de și (DN10). Legătura cu reședința Buzău se face prin șoseaua județeană DJ103R, care leagă comuna de satul Istrița de Jos, unde se intersectează cu DN1B. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Breaza
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Breaza spre vest de și spre est de și (DN10). Legătura cu reședința Buzău se face prin șoseaua județeană DJ103R, care leagă comuna de satul Istrița de Jos, unde se intersectează cu DN1B. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Breaza se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate de romi (2,71%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,4%). Pentru 2,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău era formată din satele Breaza, Bădeni, Drăgăicești, Dorobanți și Greceanca, având în total 2610 locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete). În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Breaza, Bădeni, Drăgăicești, Dorobanți și Greceanca, având în total 2610 locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete). În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete). În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. În 1925, în comuna Breaza este
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea 4525 locuitori. Comuna Vispești fusese atunci, însă, desființată, satele ei fiind incluse în comuna Năeni. În 1931, s-a înființat și comuna Greceanca, cu satele Greceanca, Bădeni, Dorobanți, Drăgăici, Istrița
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
satele ei fiind incluse în comuna Năeni. În 1931, s-a înființat și comuna Greceanca, cu satele Greceanca, Bădeni, Dorobanți, Drăgăici, Istrița de Jos și Pepiniera Istrița; comuna Berca rămânea atunci doar cu satul ei de reședință. În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
satul ei de reședință. În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
de reședință. În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică din perioada Latène (secolul al IV-lea î.e.n.) și una din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Celălalt sit arheologic este cel de lângă satul Breaza, tot sub vârful Istrița, aflat în punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea. Restul de cinci obiective sunt cruci de piatră clasificate drept monumente memoriale sau funerare: unul se află în satul Breaza, între vii, „la Bătrânele”, din 1740, celelalte patru fiind în satul Greceanca: Crucea Manafului, datând din 1846 se află la 1 km sud de sat, în vreme ce alte cruci, datând respectiv din 1676, secolul al XVIII-lea, și 1706, sunt aflate
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, unde a îndeplinit funcțiile de comandant de subunități ierarhice (1967-1981), șef al Catedrei de „Tactica Armelor Întrunite” și locțiitor al comandantului pentru arma Infanterie (1981-1984). Este numit apoi comandant al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (1984-1991), comandant al Institutului Militar de Infanterie și Chimie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1991-1995) și în cele din urmă devine rector al Academiei Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1995-1997). În anul 1996 obține gradul didactic de conferențiar universitar
Neculai Stoina () [Corola-website/Science/311662_a_312991]
-
erau surmontate două mari dificultăți: 1) se capta limba vorbită, respectiv prestația folclorică vie, și 2) dispărea polemica pe marginea semnelor convenționale utilizate de diferitele școli lingvistice, în transpunerea pe hârtie. Tehnica fonografului era cunoscută și la noi, unde George Breazul, Constantin Brăiloiu și Emil Petrovici o utilizau deja, pentru culegeri de folclor sau pentru cercetări lingvistice. (În buna tradiție românească, George Breazul s-a străduit și chiar a reușit să pună bețe în roate echipei lui Hubert Pernot, recomandând Ministerului
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
utilizate de diferitele școli lingvistice, în transpunerea pe hârtie. Tehnica fonografului era cunoscută și la noi, unde George Breazul, Constantin Brăiloiu și Emil Petrovici o utilizau deja, pentru culegeri de folclor sau pentru cercetări lingvistice. (În buna tradiție românească, George Breazul s-a străduit și chiar a reușit să pună bețe în roate echipei lui Hubert Pernot, recomandând Ministerului Cultelor să nu sprijine financiar demersul cercetătorului francez. Sesiunile de înregistrări s-au putut, totuși, derula conform graficului stabilit, datorită intervenției lui
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
dintre care doi generali, 24 de ofițeri, 15 subofițeri și maiștri militari și 71 de caporali, au fost trimise în judecată pentru fraudarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi. Cercetarea DNA privește concursurile organizate în cadrul Ministerului Apărării Naționale, în unitățile din Breaza și Pitești. Printre cadrele militare trimise în judecată se numără fostul adjunct al șefului Direcției de Management și Resurse Umane, Marian Ion, și fostul șef al Direcției de Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General din MapN, Mihai Chiriță. În
112 cadre militare au fost trimise în judecată pentru fraudarea unor concursuri () [Corola-journal/Journalistic/26438_a_27763]
-
cadrele militare trimise în judecată se numără fostul adjunct al șefului Direcției de Management și Resurse Umane, Marian Ion, și fostul șef al Direcției de Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General din MapN, Mihai Chiriță. În perioada 2009-2010, în Breaza și Pitești au fost organizate mai multe concursuri de selecție a unor candidați pentru a deveni militari profesioniști, precum și selecții pentru elevi sau studenți în vederea admiterii la o serie de instituții de învățământ militar. Concurenții ar fi trebuit să treacă
112 cadre militare au fost trimise în judecată pentru fraudarea unor concursuri () [Corola-journal/Journalistic/26438_a_27763]
-
Paul Constantinescu și data: București, 15. V. 937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>. Fragment autobiografic existent în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>. Fragment autobiografic existent în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202, publicat în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: Editura Muzicală Buc. 1963. ÎNREGISTRATĂ: ECE
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
creion, 16 pagini, datat București 5 IX 1939. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o mai menționează și în alte ocazii<footnote Paul Constantinescu, autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202, publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: UNIVERSAL EDITION 1943 (UE 11456
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
la sfârșit și datat 3 septembrie 1951, Herculane. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o mai menționează și în alte ocazii<footnote Paul Constantinescu, autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202, publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: ECE 01188-1976, Orchestra
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
mai cântat Balada haiducească (Solist: Marin Cazacu), Rapsodia a II-a, Jocuri populare Românești (Brâul, Huțulca, Sârba). OBSERVAȚII: Comandă M.St.M<footnote Așa cum reiese din cel de-al doilea catalog manuscris al lui Paul Constantinescu, existent la UCMR, Fond Breazul, Cota 713. footnote> 49. TITLUL LUCRĂRII: Rugăciune pentru bariton solo, cor bărbătesc și pian (orchestră) pe versuri de Ion Marin Sadoveanu ANUL TERMINĂRII: 8 VII 1941 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2725 DESCRIERE: manuscris în creion, îngrijit
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
F. Sp. 2706: Ce stai murg legat F. Sp. 2707: Tatăl nostru bun F. Sp. 2708: cuprinde 3 fascicole, dintre care Fascicolul III conține cele două colinde. DESCRIERE: F. Sp. 2706: Ce stai murg legat. Colind de voinic (melodie din col. Breazul). (Variațiuni pe o temă populară), manuscris în creion, foarte dezordonat, dar lizibil, 4 pagini, datat 1 XII 1941. Este scris pentru voce și pian. Pe portativul pentru voce apar intervențiile alternative ale Basului și Tenorului. Nu există text literar scris
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]