1,837 matches
-
amărăsc. Ca să se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va fi belșug de ei. Să nu bei apă după ce ai mîncat castraveți ori lapte, că ți se apleacă. Caș Să nu te scalzi pînă nu-i mînca o bucățică de caș, că altfel îți rămîne pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se va uita la vite după cum se uită la mireasă. Colacul pe care-l aruncă mireasa de pe tablaua* de pe cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care face cîte-o cruce în cele patru părți, atît în afară, cît și înăuntrul casei, ca să meargă treaba bine în acea casă nouă. Se crede că mireasa care, mergînd la cununie, va lua în sîn o mică oglindă și o bucățică de zahar, și apoi va pune acel zahar în bucatele ce le va mînca soacra, aceea va fi bine văzută de dînsa. Cînd mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia pe soacră în brațe și, de o va putea ridica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înfașă moașa prima oară pe copil, îl încinge cu un lanț de fier, ca să fie tare ca fierul. Cînd o femeie e lehuză și vrea să iasă pe-afară din casă, atunci să aibă sub brîu ori în sîn o bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier. Și talajul le sperie, pentru că se gîndesc la rindea; fă ina de lemn (rumegușul) le amintește de sfredel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Cap-de-mort (fluture) de vei vedea, să nu-l omori, căci el duce apă morților. Cînd copiii zic că îi doare inima, mama prinde o strigă*, o arde și le pune cenușa în apă s-o bea. (Gh.F.C.) Foame Cînd bucățica dusă aproape de gură va cădea e semn că aceluia la care te gîndești îi este foame. Foamete Copiii care-s mîncăcioși, oricînd sînt, trag a foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vrei ca hoții să nu-ți fure banii, spală-i bine și apoi presară-i cu sare și piper. Cînd te pișcă șoarecele în casă înseamnă că de cei din casă ești furat. Cînd cumperi un cuțit nou, prima bucățică pe care o tai cu el dă-o cînelui, dacă vrei să nu-ți fure cuțitul. Furtună Cînd afară e furtună, românul aprinde tămîie în casă. După credința poporului, Necuratul nu se apropie de tămîie și Sf. Ilie trăsnește după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gheață peste ea. Ghebos Copilul zămislit spre o sărbătoare iese ghebos. Ghem Cînd dă cuiva cu ghemu-n cap, nu mai crește. Să nu pui în capul copilului ghem, că n-o să mai crească. Cînd faci ghem, înșiră ața pe o bucățică de pîne, iar nu pe cîrpă, căci pe lumea cealaltă o mă nînci. Sara să nu faci ghem, căci se învîrtesc vitele din curte. Ghimpe Cînd ți-a dat un ghimpe ori un spine, suflă-l în vînt, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd ai scos rădăcina, mămăliga veche. Să nu tai mămăliga din frunte, că te înfruntează altul. Cînd rămîne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănînci, că ai năpaste. Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate, cînd fac mămăligă și o toarnă din căldare, pun apoi în ea apă, apoi beau, ca să le iasă focul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vîndut, nu va putea vinde. Să nu mănînci nimic cînd scapătă soarele, căci vei face caș la gură (albețe ce se fac de-o parte și alta la încheietura gurii). Poporul crede că nu e bine a mînca din bucățica de pîne din locul de unde a mușcat altul, că la din contra, acei doi se vor mușca pe ceea lume. Cînd mănînci cu pălăria sau căciula pe cap, atunci dracul rîde și Dumnezeu plînge. Poporul crede că este iertat a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură pentru gură“, înșirînd toate ce se află la om. Se face apoi o groapă în chilia unde a căzut copilul cînd s-a născut și, cosîndu-se ciocul animalului cu ață tare, se îngroapă acolo, puindu-se în groapă o bucățică de tămîie albă și alta neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi se înjugă boii de la acea casă cu jugul ră sturnat, spre semn că dacă a murit gospodarul toate vor merge anapoda și pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se spele, că naște imediat. Femeia naște cu anevoie dacă lumea știe că se trudește de facere. Pentru a o ușura, se cheamă femeia presupusă că are cunoștință, de o stropește cu apă din gură sau o afumă cu o bucățică din veșmîntul cu care e îmbrăcată. Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crescînd el mare și devenind el cît de învățat și cuminte, tot nu este ținut în samă. Dacă chiar în ziua facerii copilul născut a plînge e semn bun. Cînd se naște un copil, i se pune în gură o bucățică de măr muiat în vin, ca să fie voinic și vesel. în luna a noua, mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drum, căci îți mă nînci norocul. Să nu mănînci din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa mult, căci își mănîncă din noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la masă îi pică bucata din gură, apoi se crede că va veni cineva flămînd; dacă îi pică unui oaspe bucata din gură, apoi se crede că gazdei i-a părut rău după bucatele puse îna intea oaspelui. Cînd cade bucățica de la gură, ți-i flămîndă o rudă de aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însa să mănînce o copilă, căci la din contra, ea ar fi uitată de flăcăi și nu s-ar mă rita. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori, rămîi uitat ca pînea. Cînd rămîne pe masă vreo bucățică de pîne uitată e semn că a rămas cineva flămînd din acei care au mîncat. Pînea care se aruncă la mireasă, în cele patru părți, e rea de friguri. Spre a avea autoritate asupra cuiva, se crede că trebuie a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au fiert bețele care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la vacă e semn că vacii i s-a luat mana. în ziua de Ajunul Crăciunului, înainte de a se pune la masă, se ia din fiecare fel de bucate cîte o bucățică și se pune în fînul așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la vaci - și se crede că apoi nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păstrează un smoc de păr de la dînsa, ca să ai no roc la altele. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite. Luni să nu dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ne reamintim spre exemplu, de Molière: în ziua celei de-a patra reprezentații a Bolnavului închipuit, se simte foarte rău; cu toate acestea, urcă pe scenă. În timpul spectacolului, are un spasm cumplit; termină reprezentația cu greu și, acasă, cere o bucățică de parmezan; abia gustă, tușește, scuipă sînge, vrea să se facă lumină și moare, într-o baltă de sînge. I se refuză slujba de înmormîntare; după intervenția tardivă a regelui, arhiepiscopul aprobă înhumarea. Dar cu condiția să se facă noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
butăși de la tulpină, frunze, rădăcini sau chiar lemn. De altfel, anumite plante se butășesc doar prin punerea tulpinei în apă, cum este cazul dafinului sau al papirusului, iar exemplele pot continua. Pentru a preveni murdărirea apei acestor butași, puneți o bucățică de cărbune de lemn pe fundul vasului. • Perioada de butășire, metoda, precum și porțiunea de plantă folosită sunt hotărâte în funcție de soiul plantei. Totuși, anumite plante pot fi butășite mai multe perioade ale anului și în diverse moduri, așa că alegerea vă aparține
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în programul de studii al studenților (numit azi curricula) a unor discipline pentru care există o singură sursă: cartea la care a ajuns "titularul de curs", inaccesibilă masei de discipoli și ținută la distanță de colegii susceptibili să-i fure bucățica de pâine). "Jargonul este un dialect al cărui proprietar sunteți împreună cu prietenii" (Schifres, 291). Rațiunea este ușor de "decelat", pentru a ne exprima în "pedagol", idiom analizat de autorul din care citez: "C'est peu d'être intelligent, il faut
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în Egipt, adică tăierea clitorisului la fete. Nu am văzut filmul, am citit foarte mult despre el. Este doar pregătirea sărbătorii, este ca și circumcizia la băieți, numai că e o mutilare. La băieți nu este o mutilare, e o bucățică de piele, la fete se taie un organ. Despre cum familia se pregătește timp de o lună și în final vine ceremonia. Ăsta-i tot filmul. A primit nu știu ce mare premiu și într-un interviu a fost întrebată dacă și-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]