1,255 matches
-
munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica archangelica"), narcisă ("Narcissus stellaris"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de asemenea, lumânărica ("Verbascum phlomoides") sau coada-vacii și captalanul (Petasites officinales). Colinele uscate, terenurile stâncoase și marginile pădurilor adăpostesc cimbrișorul-de-câmp ("Taymus serpillum"), plantă ce înmiresmează natura pe tot timpul verii, turta ("Carlina acaulis"), numită și scaiete, poroinicul ("Orchis morio") sau bujor, sânzâienele galbene ("galium verum"), năpraznica ("Geranium robertianum"), măcrișul de pădure ("Oxalis acetosella") cunoscută și ca trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
1610, a încorporat materiale anteriore, marcând tendința de compoziție independentă și preocuparea pentru psihologie. În ultimii ani ai dinastiei, Feng Menglong și Ling Mengchu au inovat ficțiunea scurtă vernaculară. Script-uri de teatru au fost la fel de imaginative. Cel mai renumit, Pavilionul Bujorului, a fost scris de Tang Xianzu (1550-1616), cu primul spectacol la Pavilionul Prințului Teng în 1598. Eseul informal și jurnalele de călătorie au fost un alt punct culminant. Xu Xiake (1587-1641), un autor de literatură de călătorie, a publicat jurnalele
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
secole a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
clară a populării acestor locuri. O altă legendă veche ne spune, că prin aceste locuri a trecut Ștefan cel Mare după o luptă cu tătarii. Pe atunci se întindeau Codrii până aici. Au făcut popas într-o poienița plină cu bujori sălbatici. Acum aceste flori se găsesc numai în sere, crescute artificial și sunt ocrotite de Cartea Roșie, iar nu departe susurau câteva izvoare cu apa rece și limpede ca lacrima ... au băut oștenii apa, s-au odihnit ... și au pornit
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Pe teritoriu se mai găsesc 12 magazine alimentare, 2 de bunuri casnice și un bar în incinta căruia se afla discoteca. Satul dispune de livezi de meri, cireși, prune, nuci. În acesată comună se găsește și clubul de fotbal F.C.BUJOR care participă în LIGA 1 raionala Hîncești.
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de Stațiunea Cheia, Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș la care se poate ajunge prin Pasul Bratocea dinspre Brașov. Stațiunea Cheia dispune de două hoteluri și numeroase pensiuni, iar Complexul Muntele Roșu cuprinde cabana inițială, construită în 1948 și cabana Bujorul Roșu plus o sală de discotecă, lângă care este amplasată cabana Silva și o stație seismică. Fosta cabană ""Alexandru Vlahuță"" (cunoscută acum sub numele de ""Cabana Ciucaș"") a fost complet refăcută pe același amplasament de pe Muntele Chirușca și funcționează în
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
spațiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpații Moldovei, Carpații de Curbura, valea Prutului și valea Șiretului inferior. Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei cuprinde un numar de 12 podgorii și anume: Podgoria Cotnari, Podgoria Iași, Podgoria Huși, Podgoria Colinele Tutovei, Podgoria Dealul Bujorului, Podgoria Nicorești, Podgoria Ivești, Podgoria Covurlui, Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă și 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari și Probota în
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
aflate în partea superioară, oferă condiții ideale celor care vin să-și demonstreze măiestria în caligrafie și pictură. Potrivit unor scrieri istorice, marele dramaturg Tang Xianzu (1550-1616) din dinastia Ming (1368-1644) a descris Pavilionul Tengwang în cunoscuta sa piesă "Pavilionul Bujorilor", iar vestitul poet Bai Juyi (772-846) din dinastia Tang a lăsat o poezie în care a descris Pavilionul Tengwang în timpul unui ospăț de rămas bun. Pentru a păstra tradiția, pavilionul refăcut are la etajul V o scenă în stil antic
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), specie endematică ce crește numai pe stâncăriile și grohotișurile Pietrii Craiului, sângele voinicului ("Nigrittela rubra"), floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass."), bujorul de munte ("Rhododendron"), macul galben ("Papaver alpinum"), iedera albă ("Daphne blagayana"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), linariță ("Linaria alpina"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), bunghișor ("Erigeron uniflorus" și "Erigeron atticus"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
sălbatică ("Heliotropium supinum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), lăptucă ("Lactuca viminea"), merinană ("Moehringia grisebachii"), coada racului de stâncă ("Potentilla bifurca"), talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
mării ("Iberis saxatilis"), lăptucă ("Lactuca viminea"), merinană ("Moehringia grisebachii"), coada racului de stâncă ("Potentilla bifurca"), talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis tridentata"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), pribolnic ("Orchis simia"), trandafir ("Rosa stylosa"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), cimbru sălbatic ("Satureja kitaibelii"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), stânjenel de munte ("Iris graminea
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
fără răspunsuri. Invităm la discuția inaugurată pe toți cei care au ce spune la acest capitol. Rămînem cu speranța că opiniile Dvs. vor face lumină în această problemă care urmează a fi soluționată de urgență. "Articolul semnat de criminologul Valeriu BUJOR, doctor în drept, lector superior la catedra dreptul penal și criminologia la Academia Națională de Poliție „Ștefan cel Mare”, deschide ciclul nominalizat.” Simțind chingile sistemului birocratic de stat, vine cu inițiativa și realizează înființarea, în 1995, a unei organizații de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Merișorul ("Vaccinium vitis idaea" - ) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici, smirdar, saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă. Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10-40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt
Merișor (plantă) () [Corola-website/Science/323511_a_324840]
-
punctul numit “La Rateș”, adică acolo unde a fost cândva un han. În partea de răsărit a județului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localitățile Băneasa și Roșcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
între localitățile Băneasa și Roșcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Și în pădurea de la Hanu Conachi se desfășoară în fiecare an
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic important și variat. În județul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc. Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]