7,134 matches
-
a delimitării Dobrogei. Din depeșă aflăm că Rusia a ratificat pîn-acum toate delimitările făcute, esceptînd cele din Dobrogea. Ceea ce e mai curios însă în împrejurările de față e că acest provizoriu formal constituie un punct de plângere al răspunsului Camerei bulgare la mesajul de deschidere, plângere cu atât mai caracteristică cu cât pe ea se întemeiază acuzarea că pe teritoriul nostru s-ar fi formând bande ce primejduiesc siguranța marginelor bulgare. Iar pe acuzarea aceasta se-ntemeiază conflictul diplomatic între statul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
provizoriu formal constituie un punct de plângere al răspunsului Camerei bulgare la mesajul de deschidere, plângere cu atât mai caracteristică cu cât pe ea se întemeiază acuzarea că pe teritoriul nostru s-ar fi formând bande ce primejduiesc siguranța marginelor bulgare. Iar pe acuzarea aceasta se-ntemeiază conflictul diplomatic între statul nostru și cel bulgar. La început ni se spusese că demisia d-lui Evloghie Gheorghief din postul de agent diplomatic al Principatului învecinat, precum și plecarea d-lui Sturza de la Sofia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceea a bandelor. Pe lângă aceasta întîmpinăm însă o altă știre, nu mai puțin curioasă. Ministerul de Război al Bulgariei se mută la Șumla. Iată într-adevăr un ministru care nu face parte din unitatea responsabilă și constituțională a unui cabinet bulgar și care se mută, ca o instanță aparte, în apropiarea hotarelor Dobrogei, pentru a păzi Bulgaria de bande. Prin aceasta par a ni se face manifestații foarte amicale de bună vecinătate. Toate acestea însă derivă de acolo că partidul dominant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voluntar, de sine stătător, cu o țintă clară, ci sîntem siliți a admite influențe de dinafară, primejdioase tuturor popoarelor Peninsulei și fiecăruia îndeosebi dintre ele. Cu etnografia în mână ne convingem lesne că nici unul, absolut nici unul din aceste elemente, cel bulgar, albanez, grecesc, turc, sârb, nu sânt îndestul de numeroase, fiecare pentru sine, spre a putea exercita cu succes o predominațiune asupra celorlalte, încît la toate se aplică spirituala comparație făcută de contele Andrassy, că lupta între două dintre ele ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă din capul locului dorința de-a predomina, de-a stăpâni asupra altora, pe de altă parte însă cată a se ști daca elementele etnocratizate pe hârtie vor și îngădui cu mînile-n sân o asemenea predominare. Venim acum la frații bulgari. Zicem frați nu figurat, ci în sensul propriu al cuvântului, de vreme ce regatul Asanizilor a fost româno-bulgar, și Asanizii însuși români, după propria mărturisire făcută de regele Ioanițiu în diplomele sale adresate Papei. Aci întîlnim tendințe de revendicațiune și de predominare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revendicațiune și de predominare față cu toate elementele Peninsulei, fie români, fie greci, fie slavi chiar. Astfel s-a propus în Adunarea legiuitoare de la Sofia un proiect de lege de naturalizare, în care se zice: De asemenea vor fi cetățeni bulgari, fără alte condițiuni decât cele de mai sus, locuitorii de naționalitate bulgară cari se află în provinciile anexate de România și Serbia, și nefiind hotărâți a rămânea acolo, vor emigra în Bulgaria în termen de doi ani din ziua publicării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
greci, fie slavi chiar. Astfel s-a propus în Adunarea legiuitoare de la Sofia un proiect de lege de naturalizare, în care se zice: De asemenea vor fi cetățeni bulgari, fără alte condițiuni decât cele de mai sus, locuitorii de naționalitate bulgară cari se află în provinciile anexate de România și Serbia, și nefiind hotărâți a rămânea acolo, vor emigra în Bulgaria în termen de doi ani din ziua publicării acestei legi. Anexate de romîni! În coloanele foii noastre am arătat, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Serbia, și nefiind hotărâți a rămânea acolo, vor emigra în Bulgaria în termen de doi ani din ziua publicării acestei legi. Anexate de romîni! În coloanele foii noastre am arătat, în mai multe rânduri, că Dobrogea n-a fost nicicând bulgară, că predecesorii lui Mircea I încă o cuceriseră de la triburi tatare, că provincia a rămas a Țării Românești mult timp după prefacerea Bulgariei în pașalâc, după moartea lui Șișman, și că de la Mircea I a fost luată de cătră turci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regiment de infanterie de la Ostrov, și a declarat că a trebuit întreaga autoritate a superiorilor pentru a opri pe soldați de la întrebuințarea puștei. Se mai discută și un alt raport al aceluiași colonel. Doi ofițeri ruși ce servesc în miliția bulgară a venit de curând de la Silistria la Ostrov și, fiind cam cu toane bune într-un otel, au declarat mai multor ofițeri români ce erau față că timpul românilor va trece curând în Dobrogea. Îndată ce se va efectua unirea cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pămîntului" cari sânt în primejdia intelectuală de-a afla că o țară întreagă de atâtea mii de chilometri patrați face parte din "familiile suverane europeane". Dar fiindcă cu politica esternă stăm bine, precum văzurăm, mai ales prin Persia, pe când frații bulgari caută să ne facă cărare prin barbă, ne-ntoarcem la cele dinlăuntru, unde se-nțelege că stăm și mai bine. D. Tiriachiu, deputat și fost viceprezident de Cameră, e numit ministru de interne. D. Conta - ministru al învățăturilor. Se mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Augsburg următoarele: Se știe că între guvernul român și cel bulgar s-a iscat, acum câtva timp, un conflict asupra exercițiului jurisdicției consulare a consulului român din Varna, căruia i s-a opus tribunalul de acolo. E drept că guvernul bulgar a destituit pe prezidentul tribunalului din Varna și c-a însărcinat pe-un membru al Curții de Apel din Rusciuc cu cercetarea afacerei, dar pe reprezentantul român nu l-a înștiințat despre aceasta și nici a răspuns la protestul României
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu ar privi-o și pe Bulgaria. Comunicațiile cabinetului austriac și ale celui englez se opun și manierei acesteia d-a vedea, încît credem că România nu va mai fi împiedecată de-a face uz de dreptul său, iar guvernul bulgar va căuta să dea celui român satisfacția cuvenită. "Le Nord", organul cancelariei rusești, primește din regiunile Dunării un grup de informațiuni de cari e satisfăcut: {EminescuOpXI 274} Din București se vestește că dificultățile ce se iscaseră între guvernul rusesc și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
coerciție inevitabilă. Astfel, o lungă perioadă de negoțieri diplomatice este probabilă. - Cu privire apoi la cestiunea Dunării, o altă depeșe din Roma ne spune că diferendul unic ce mai există nu are de obiect decât modul de admitere a delegatului bulgar în comisie. Comisarul rus voiește ca invitarea să fie direct adresată guvernului din Sofia, pe când comisarul turc ar voi ca invitarea să se facă prin mijlocirea Porții. Cât despre acordarea prezidenției în comitetul statelor țărmurene, depeșa ne spune că nici una
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a voturilor, votul prezidentului ar fi precumpănitor: aceasta ar fi absorbirea micelor state dunărene în folosul Austriei, căci, prin privilegiul pe care ea-l reclamă, ar câștiga dreptul de-a face legi de navigațiune și până în porturile române, sârbești și bulgare. C-un cuvânt, Dunărea ar cădea pe mînile ei până la Galați, care e situat la 150 de chilometri de gurile fluviului. Aci începe rolul cominatoriu atribuit de presa germană și austriacă d-lui Gladstone. "Grenzbote" zice că Anglia, în înțelegere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marfă de lux, care trebuie plătită din greu, și obrazele subțiri se țin cu cheltuială. [ 17 august 1880] ["ACUM CÎTEVA ZILE... Acum câteva zile se răspândise vorba în București că pe lângă fortul Arab-Tabia s-ar fi ivit bande de insurgenți bulgari, că trupele noastre de graniță ar fi trimis patru călărași parlamentari ca să previe pe acele bande de a nu se apropia de nu vor să fie întîmpinate cu foc și că acei insurgenți ar fi împușcat, contra oricării obicinuințe, pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de greu de crezut încît ne-am abținut de a-l reproduce chiar sub cea mai deplină rezervă. Peste o zi sau două foile din Viena cuprindeau telegrame în cari se vorbea de o ciocnire între trupe române și bande bulgare ce ar fi avut loc la 11/23 l. c. pe lângă Arab-Tabia, cu care ocazie trupele au făcut mai mulți prizonieri. Foile străine din București au reprodus și comentat știrea aceasta. Numai "Monitorul oficial" și foile oficioase ale guvernului tac cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca în țara noastră proprie să aflăm din ziare străine noutățile ce o interesează. Astfel "Corespondența politică" scrie că la 11 august, deci în ziua chiar {EminescuOpXI 304} a ciocnirii de lângă graniță, cabinetul nostru a primit o notă a guvernului bulgar prin care ni se dă satisfacție în privința unui conflict de jurisdicție consulară în același timp principele Alexandru a exprimat, față cu gerantul agenției noastre diplomatice din Sofia, dorința ca guvernul din București să se mulțumească cu această satisfacție. În acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că știrile ce le-am reprodus le datoream unei prietene a guvernului roșu și a d-lui I. Brătianu îndeosebi, gazetei "Neue freie Presse", ar vrea să-și dea aerul că noi le-am fi scornit, precum am scornit "bandele bulgare de la 1868". Dați-ne voie. Bandele bulgare au existat foarte frumos, au fost protejate de d. Brătianu și, daca le-ar fi ținut curelele, ar fi pus de pe atunci chestia Orientului în mișcare. Aceasta n-o spunem noi, ci o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
datoream unei prietene a guvernului roșu și a d-lui I. Brătianu îndeosebi, gazetei "Neue freie Presse", ar vrea să-și dea aerul că noi le-am fi scornit, precum am scornit "bandele bulgare de la 1868". Dați-ne voie. Bandele bulgare au existat foarte frumos, au fost protejate de d. Brătianu și, daca le-ar fi ținut curelele, ar fi pus de pe atunci chestia Orientului în mișcare. Aceasta n-o spunem noi, ci o autoritate în materie, d. dr. Jirecek, bulgarofil
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâna întîia și care e, în privirea aceasta, foarte bine informat. Iată dar ce povestește d. Jirecek: La 1866 ministrul Brătianu se adresă lui Rakovski, care din București pregătea prin gazetele sale o revoluție în Bulgaria, ca să formeze o legiune bulgară. În iunie 1867 Hagi Demitar Asenov și Ștefan Caragea trecură cu o ceată bine organizată și uniformată de 150 de oameni la Șiștov peste Dunăre. (Cf. Geschichte der Bulgaren, pag. 557 și 558). În ediția cehă a Istoriei bulgarilor favorizarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se pretindea că, în urma mediațiunii binevoitoare a Austro-Ungariei, Arab-Tabia era să ne fie dată pe seamă. Care-i însă realitatea? Frontiera noastră, ni se zice, c-a fost retrasă mai înăuntru cu șase chilometri, iar fortul e ocupat de trupe bulgare și armat cu șapte tunuri. O altă chestie în care d. baron a intervenit pe cale diplomatică e aceea a liberului uz al limbei române în școalele numeroaselor sate românești din Bulgaria. Locuitorii din Turtucaia - 2 000 de suflete, toți fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
învățător; căci sub dominațiunea turcească aveau școli românești. Patru luni de zile de-a rândul învățătorul a făcut chip și seamă să poată deschide școală în sat, d. ministru de externe a intervenit în favoarea lui, însă toate în zădar. Guvernul bulgar a rămas neînduplecat. Din aceasta se vede că guvernul, manifestând înclinațiuni când pentru un grup de puteri, când pentru altul, a ajuns a-și atrage neîncrederea tuturor laolaltă. În treacăt fie zis că am ajuns în poziția puțin invidiată de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Belgrad și urmând valea Moravei, avea a se uni pe de o parte cu linia existentă deja de la Mitrovița la Salonic, pe de alta a merge prin Pirot și Bellovar spre Sofia și a se lega astfel cu linia bulgară care va conduce cândva de la Sofia la Constantinopol. S-a fixat un termen de trei ani pentru construcția acestor linii. Dar guvernul sârbesc n-a întîrziat de-a da-napoi înaintea obligațiunilor sale, fie din cauza cheltuielelor ce s-ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să declarăm că în cazuri de recidivă din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra unor asemenea meschinării. [ 14 noiembrie 1880] ["ASUPRA PRETINSULUI PROTEST... Asupra pretinsului protest al Turciei în contra participării unui delegat bulgar în Comisia Dunăreană "Pesther Lloyd" spune următoarele: După cât știm din informațiile noastre, Poarta n-a făcut pîn-acum nici protest, nici ceva asemănător; dar, daca va fi relevat inconvenientul de-a se invita Bulgaria direct, desigur că nu va fi scăpat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tractatul de la Berlin. Articolul acesta zice că "regulamentele de navigație, poliție fluvială și supravegheare de la Porțile de Fier până la Galați vor fi elaborate de cătră Comisia Europeană asistată de delegații statelor țărmurene". Poarta crede acum că, întru cât privește țărmul bulgar al Dunării, Turcia cată a fi considerată ca stat țărmurean, iar nu principatul Bulgariei, și se referă pentru aceasta la art. 1 al Tractatului, care zice că Bulgaria e un principat "ce stă sub suzeranitatea M. S. Imp. Sultanului". Contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]