13,186 matches
-
absență, bunica Ilinca îi făcuse cinci parastase de pomenire a morților în cimitirul din curtea bisericii Înălțarea Domnului, unde erau îngropați defuncții familiei Kotlarkzuk. Rămas orfan la 14 ani, mezinul familiei a fost cel mai afectat de dispariția prematură a bunicului Costan, care a lăsat-o pe bunica Ilinca cu datorii la bancă, pe lângă conducerea gospodăriei, cu multe animale și slugi, ea neavând nici măcar o clasă primară. Cu toate acestea, adolescentul Vladimir a urmat cursurile gimnaziale ale liceului din Câmpulung , parcurgând
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să gândesc continuu, cu adâncă mâhnire și compasiune, la lucrurile și oamenii pe care nu i-am prețuit cât trebuie, și să constat că cei dragi, iubiți de rude, de cei apropiați și de Dumnezeu, mor de tineri. EXPOZEUL GENITORILOR Bunicul Constantin Cotlarciuc, născut în anul 1874, a fost urmaș al unor dregători ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent al școlii cantorale din Cernăuți în 1892, după cum se adeverește în Testimoniul de aprobare al Înalt Prea Venerabilului Consistoriu Ortodox Arhiepiscopesc, bunicul Costan șia făcut ucenicia la moșul său, cantorul Stefan Hurjui de la Sfânta Biserică din enoria Vama cu patronul Inălțarea Domnului. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu, între anii 1896 și 1899 în Cernăuți îeliberat cu titlul de sergent-major), este numit cantor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe lângă îndurerata sa soție, 4 copii, fiind ei parte la liceu, parte la universitate, iar în comuna sa natală și în largul cerc al numeroșilor săi prieteni și cunoscuți de pretutindeni, regrete unanime. Dumnezeu să-1odihnească în pace”. Averea lăsată de bunicul ca moștenire familiei îndurerate cuprindea: casa țărănească cu 4 camere înconjurată cu un cerdac generos de larg, unde alergam jucându-ne de-a prinsa, un grajd imens plin cu animale și două slugi, Hilip Bulbacul și Grafira Rotundu, care le
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
doua, am primit de la tovarășa învățătoare Andrei un steguleț roșu cu suport care stătea tot timpul într-un loc încastrat pe mijlocul băncii din clasă, în semn de recunoștință. Moștenirea cuprindea și datoriile la Banca Comercială din Cernăuți, pentru care bunicul Costan primea curent somații de plată din cauza întârzierilor, și la creditorul evreu Abraham Feldhammer din Câmpulung. O mare parte din avere a fost cumpărată cu banii împrumutați, dar comuniștii au socotit aceasta ca fiind la noi închiaburirea. * Bunica cea bătrână
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
împrumutați, dar comuniștii au socotit aceasta ca fiind la noi închiaburirea. * Bunica cea bătrână, Ilinca Cotlarciuc, născută Călinescu, provenea dintr-o familie cu șase copii î Luca, Nicolai, Maria, Nastasia, Pentelei și Ileana), părinții măritând-o la 19 ani cu bunicul care avea 28 de 41 ani, diferența de vârstă dintre soți fiind un model luat îaproximativ) de tata și de mine. Era o femeie energică și rezistentă la efort, fără știință de carte, nici iscălitura n-o învățase, căci semna
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
puternic de cum plecase, pentru că era tot numai fibră musculară modelată la Canal și la Ocnă. Se pare că de acolo s-au inspirat întreprinzătorii care au deschis ulterior sălile de gimnastică de întreținere și cluburile de fitness și culturism. * Despre bunicul matern Ioan Sasu, cu care am fost contemporan până la 14 ani, îmi amintesc destule întâmplări cu lux de amănunte. Moșu Nițucă, așa cum îl răsfățam eu, a slujit tot la Biserica Înălțarea Domnului din mijlocul satului, iar de pe la zece ani mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mă lua cu el la înmormântări, botezuri și cununii. Așa am ajuns o vreme să țin cădelnița preotului Mihuță, cel care avea să joace rolul popii din filmul „Neamul Șoimăreștilor”, să trag clopotele și să bat toaca, mai ales după ce bunicul a căzut de sus, de pe treptele clopotniței, de-a rostogolul vreo șase metri. Cauza s-a aflat repede: un vecin rival îGheorghe Lupașcu, poreclit „Tatăl Nostru”), care urmărea să-i ia locul, a scos o treaptă din partea de sus a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din partea de sus a scării, profitând de întuneric. Bilanțul a fost tragic: o fractură de picior drept, de braț drept cu dislocarea umărului, ceea ce m-a propulsat în funcția de clopotar-șef la treisprezece ani. Grava accidentare i-a adus bunicului, un an mai târziu, moartea. Această pierdere - la care s-au adăugat maturizarea ivită la primirea buletinului de identitate, dragostea puternică pentru sporturile de vară î fotbal, volei, handbal, oină, înot, orientare turistică, ciclism, tenis de câmp) și de iarnă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sanie, bob, patinaj, tenis de masă, șah), și conjunctura fericită a întoarcerii tatei din detenție - a învins monotonia serviciilor religioase și a dus la despărțirea de biserică pentru un timp, după care am redescoperit-o, „grație” deceselor înlănțuite din familie. Bunicul și-a întreținut familia, lucrând în atelierul său de tâmplărie alături de cei doi băieți mai mari, Gică și Vasile, cu care a ridicat o mulțime de case în Vama și în satele vecine. Uneori, cei care comandau uși, ferestre, tocuri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cam neparolist. Degeaba făceau clienții gălăgie că-i apucă iarna, chiar cerând banii de avans înapoi, motivele întârzierilor erau întotdeauna tabuuri. De fapt, nici în zilele noastre nu se poate spune că meseriașii sunt corecți și punctuali. Plăcerea constantă a bunicului era ca, atunci când se întorcea de la biserică, să intre în restaurant și să-și cumpere câteva scrumbii și un blid cu răcituri de porc, pe care le băga în sân, ambalate doar într-o foaie de gazetă. Din păcate, drumul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
chimirul lat de o palmă, mai ales că în drum se oprea obligatoriu la bodegă, unde trăgea o „dublă”, așa încât ajungea la poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos de doctorul Reginei Maria. Atunci când Constantin Sasu și-a deschis o crâșmă, ce avea anexată o sală de cinematograf, bunicul și-a făcut ucenicia în rularea primelor filme din comună. * Bunica Ecaterina Sasu era o țărăncuță cu patru clase, mai tânără decât bunicul cu vreo 15 ani, știau ei ce știau, flăcăii mai tomnatici din sat, unde umbla vorba că
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Reginei Maria. Atunci când Constantin Sasu și-a deschis o crâșmă, ce avea anexată o sală de cinematograf, bunicul și-a făcut ucenicia în rularea primelor filme din comună. * Bunica Ecaterina Sasu era o țărăncuță cu patru clase, mai tânără decât bunicul cu vreo 15 ani, știau ei ce știau, flăcăii mai tomnatici din sat, unde umbla vorba că și găinile sunt curve, căci mai toate crâșmele și băcăniile erau patronate de evrei, mari amatori de prospături și delicatese. Mărunțică, dar cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mai toate crâșmele și băcăniile erau patronate de evrei, mari amatori de prospături și delicatese. Mărunțică, dar cu o voință de fier, și-a folosit instinctul de conservare să-și crească cei patru copii: Ana, Gheorghe, Vasile și Arcadie, pentru că bunicul se implica mai puțin în viața de familie, fiind ocupat tot timpul cu biserica, de unde aducea colaci, pomeni și prescuri, cu atelierul și cu bodega din capătul uliței. Ea făcea legea în casa cu două camere și o bucătărie, unde
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
morți. Bunicilor, mai puțin lui Constantin, pe care-1 știu doar din povești, le datorez enorm de mult, mai ales pentru perioada celor patru ani când am crescut fără tată și, într-un fel, fără mamă. Cine nu și-a cunoscut bunicii pleacă în viață cu un handicap serios, și nu o spun numai eu. Dar, despre cine m-a crescut, cine m-a îmbrăcat și cine m-a învățat de la nouă până la paisprezece ani, mai este de povestit. ALBUMUL DE FAMILIE
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
serios, și nu o spun numai eu. Dar, despre cine m-a crescut, cine m-a îmbrăcat și cine m-a învățat de la nouă până la paisprezece ani, mai este de povestit. ALBUMUL DE FAMILIE Cu un an mai mic decât bunicul Costan era vărul său drept, Nicolae, născut în anul 1875 la Stulpicani, unde fusese repartizat cantor bisericesc tatăl său Toader Cotlarciuc frate cu Grigore Cotlarciuc, tatăl bunicului meu. Nicolae, născut din a doua căsătorie a lui Toader Cotlarciuc cu Ioana
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mai este de povestit. ALBUMUL DE FAMILIE Cu un an mai mic decât bunicul Costan era vărul său drept, Nicolae, născut în anul 1875 la Stulpicani, unde fusese repartizat cantor bisericesc tatăl său Toader Cotlarciuc frate cu Grigore Cotlarciuc, tatăl bunicului meu. Nicolae, născut din a doua căsătorie a lui Toader Cotlarciuc cu Ioana Cozan din Stulpicani, după absolvirea liceului Qbergimnasium din Suceava a urmat cursurile Universității din Cernăuți la Facultatea de Teologie, de Litere și Filosofie și de Drept Roman
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pădurarul Gemănar, căzând ca secerat de un infarct miocardic acut. Are un moștenitor în orașul Frasin, Petrică Cotlarciuc, șofer profesionist pe un vehicul greu, care m-a vizitat doar cu ocazia punerii în posesie a terenurilor forestiere ce-au aparținut bunicului Costan. Sora cea mică a tatei, Valeria, căsătorită cu impiegatul de gară Balintescu Nicanor, care s-a spânzurat la vârsta de 38 de ani în pușcărie, a avut o fată Elena și doi băieți, Gică și Rică, talentați în practicarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fost afectați de criză, război, foamete, însă instinctul de conservare și talentul lor înnăscut i-au făcut să supraviețuiască, să se instruiască, devenind vârfuri în orice fel de activitate. Unchiul Gică, pe lângă faptul că a învățat și a preluat meseria bunicului Ioan, a urmat și o școală profesională de electricieni, meserie rară în anii ’50, fiind repede angajat ca electrician șef la atelierul mecano-electric al Fabricii de cherestea Vama, unde am făcut și eu trei ani ucenicie. Deosebita înclinație profesională în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lucru netrecut cu vederea de cei doi prieteni. După ce și-au stors creierii cum să scoată ovăz din magazia închisă cu bară metalică și lacăte grele, Sile a ticluit o metodă ingenioasă, bazată pe un sfredel mai gros din atelierul bunicului, cu care să dea o gaură în peretele din spate al depozitului, învecinat cu grădina de pomi care le asigura camuflajul la transportul prăzii. Prin gaura obținută s-au umplut zeci de saci cu ovăzul ce curgea în jet datorită
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dispăruseră cu sac cu tot. Săracul Sile rămase înmărmurit și înfricoșat de primirea ce-l aștepta la întoarcerea acasă, dar ce să-i mai faci unui furt împlinit și bine regizat: „prinde orbul, scoate-i ochii”! Nu de puține ori, bunicul, ajutat la lucru de Sile și de alți ucenici, negocia prețul lucrării în produse din gospodăria clientului. Astfel, o dată au fost plătiți cu făină de grâu sau porumb și cu un purcel de câteva săptămâni, care, ținut neglijent subsuoară, s-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu un purcel de câteva săptămâni, care, ținut neglijent subsuoară, s-a zbătut la parcurgerea podului de cale ferată peste râul Moldovița și, speriat de șuieratul unei locomotive, a căzut fatal în apă. Sâlică era de acum mâna dreaptă a bunicului Nițucă la lucrul în atelierul de tâmplărie, dar și în construcția de case noi, cu etaj. După predarea unei lucrări mai gingașe, un gang înflorat de jur împrejurul unei case de om gospodar, înainte de Paște, bunicul își primi plata de 700 de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
era de acum mâna dreaptă a bunicului Nițucă la lucrul în atelierul de tâmplărie, dar și în construcția de case noi, cu etaj. După predarea unei lucrări mai gingașe, un gang înflorat de jur împrejurul unei case de om gospodar, înainte de Paște, bunicul își primi plata de 700 de lei și-i porunci lui Sâlică să ducă acasă traista grea, plină de scule, că el se oprește puțin la crâșma Doboșoaiei să se răcorească. Numai că, pe drumul de întoarcere, îl mai ispitiră
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mormânt”. La Cimitirul Eroilor din dealul Buzău sunt îngropați soldați de toate naționalitățile, din primul și al doilea Război Mondial. Când bisericuța veche a cimitirului s-a degradat, a trebuit refăcută din temelii în 1950, la atelierul de tâmplărie al bunicului Nițucă, ajutat necondiționat de Sile și Gică. După execuție, a fost transportată cu căruțele la cimitir, asamblată și predată la cheie lui Alexandru Morar pentru întreținere, el având evidența soldaților căzuți la datorie din ambele tabere. Tot în perioada ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]