1,534 matches
-
raporturile politice româno-polone, În context internațional (secolele XIV-XIX), interferențe politice și ideologice În Europa Centrală și de Est. Gheorghe Cliveti: profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; bursier DAAD (Germania, München, Frankfurt am Main, 1990), bursier Fulbright-Visiting Profesor (SUA, Universitatea Statului Nebraska-Ohama, 1990-1991); cărți de autor: România și Puterile Garante 1856-1878, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 1988; România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura „Axis”, 1997; Concertul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
interferențe politice și ideologice În Europa Centrală și de Est. Gheorghe Cliveti: profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; bursier DAAD (Germania, München, Frankfurt am Main, 1990), bursier Fulbright-Visiting Profesor (SUA, Universitatea Statului Nebraska-Ohama, 1990-1991); cărți de autor: România și Puterile Garante 1856-1878, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 1988; România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura „Axis”, 1997; Concertul european. Un experiment În relațiile internaționale din secolul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
și culturală a Principatelor Române și a României moderne În intervalul 1832-1918, istoria minorităților etnice. Andi Mihalache: cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași; doctor În istorie cu teza Discurs istoric și ideologie În România „democrației populare” (2001); bursier Europa Institut (1999) și Open Society ArchivesBudapesta (2000); bursier al Fundației Alexander von Humboldt (Germania, München, 2004, 2005); cercetător invitat la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Franța, 2006); coeditor al Anuarului Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, numerele 1998-2009
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
relații internaționale, teorie politică. Sergiu Musteață: conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library and Collection, Washington, DC (2010); Universitatea din Maryland, SUA (bursier Fulbright, 2007), Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main, Germania (bursier Humboldt, 2006, bursier DAAD, 2008), Georg Eckert Institut, Braunschweig, Germania (2002, 2003, 2006, 2007, 2009, 2011); cărți de autor: Populația spațiului pruto-nistrean În secolele VIII-IX, Chișinău, Editura
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library and Collection, Washington, DC (2010); Universitatea din Maryland, SUA (bursier Fulbright, 2007), Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main, Germania (bursier Humboldt, 2006, bursier DAAD, 2008), Georg Eckert Institut, Braunschweig, Germania (2002, 2003, 2006, 2007, 2009, 2011); cărți de autor: Populația spațiului pruto-nistrean În secolele VIII-IX, Chișinău, Editura Pontos, 2005; Cum să elaborăm și analizăm manualele școlare, Chișinău, Editura Cartdidact, 2006
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library and Collection, Washington, DC (2010); Universitatea din Maryland, SUA (bursier Fulbright, 2007), Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main, Germania (bursier Humboldt, 2006, bursier DAAD, 2008), Georg Eckert Institut, Braunschweig, Germania (2002, 2003, 2006, 2007, 2009, 2011); cărți de autor: Populația spațiului pruto-nistrean În secolele VIII-IX, Chișinău, Editura Pontos, 2005; Cum să elaborăm și analizăm manualele școlare, Chișinău, Editura Cartdidact, 2006; Protecția patrimoniului arheologic
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
de o cultură clasică rafinată. Până la el, nu a fost preot în Filipeni - Lunca și nici în altă parohie ortodoxă, de asemenea profunzime în cunoaștere și, la drept vorbind, nici n-ar fi avut cum. Ca elev dotat, premiant și bursier, și-a săvârșit studiile teologice la Strasburg și și-a susținut doctoratul la Roma. De la preotul Cadar am aflat despre comorile Vaticanului, am văzut și mi-au fost explicate pliantele color care înfățișau marile creații ale Renașterii, marile personalități ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și locurilor bătăliilor, cei mai mulți la Mărăști, Mărășești și Oituz (părinți, soții, orfani) au fost trecuți prioritar pe listele de împroprietărire, cei care au urmat școli secundare au fost bursieri de stat. De abia s-au vindecat rănile primului război, în urma căruia s-a înfăptuit România Mare (am propusă denumirea de România Normală!) prin Unirea Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (28 noiembrie 1918) și Transilvaniei (1 decembrie 1918) cu Regatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Postoiu găsește soluția de a-l ajuta. Băiatul Dumitru face curățenie în sala de clasă, mătură, face focul, iar banii primiți se adună pentru o călătorie la Bârlad și examenul de admitere la Școala Normală de acolo. Reușește ca bursier la Școala Normală, iar vara, în vacanțe, lucra (tot Postoiu îi făcuse înlesnirea) ca socotitor la moșia Virginiei Lambrino. Banii erau folosiți pentru cărți și haine. Elev silitor și disciplinat, a învățat bine și în 1909 este absolvent - învățător. Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comercial din București și la Academia Comercială. A dovedit aptitudini deosebite la matematică, încât, la sfârșitul liceului, a fost oprit ca suplinitor la catedra de matematică. În paralele cu Academia Comercială a urmat cursurile Facultății de Drept Comercial. A fost bursier în toți anii studenției, beneficiind și de o bursă de la Uzinele Reșița, cu condiția ca la absolvire să se angajeze ca funcționar la Reșița. Dă concursă pe un post la Banca Națională, îl 445 obține, și rămâne până la pensionare în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
, Eugeniu (25.VII.1881, Vutcani, j. Vaslui - 25.III.1918, Bacău), poet și publicist. Este fiul preotului I. Revent. Învață la Iași, unde urmează, ca bursier, Liceul Internat , absolvit în 1901, și Facultatea de Litere și Filosofie, luându-și licența în 1907. E profesor suplinitor la Școala Normală ,,Vasile Lupu” din Iași (1905-1907) și la liceul al cărui elev fusese (1907-1908), doi ani fiind și profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
profesor cu gradul II și 3 profesori cu definitivatul. b) Elevi În anul școlar 2011-2012 la Colegiul Național Mihail Sadoveanu sunt înscriși 1102 elevi repartizați în 37 de clase. Din numărul total de elevi, 37 provin din Republica Moldova și sunt bursieri ai statului romăn. Elevii provin în majoritate din Municipiul Pașcani, din familii cu venituri mici, avănd în vedere rata șomajului din zonă. Resurse financiare Raportul financiar contabil, întocmit pentru perioada 1.09.2010-31.08.2011, evidențiază următoarele venituri și cheltuieli
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
din pahare. Ofer un exemplar din lucrare lui Eugen Ionescu. El insistă mult apoi, să dau unul și atașatului militar român, eu Îi răspundeam, că s-ar putea să mă trimită În țară; voiam să mai rămân În Franța. Eram bursierul Guvernului Francez, regulat Înscris la alte examene și cu livretul militar vizat. La insistențele repetate ale lui Eugen Ionescu Îi ofer și atașatului militar, colonel Tomoroveanu, un exemplar. La 3 zile după acest moment, primesc adresă din partea atașatului militar, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să progreseze. VI.3. Horia Hulubei. Omul și opera. Evocare prilejuită de centenarul nașterii savantului Horia Hulubei s-a născut în Iași la 15 noiembrie 1896. Studiile elementare le face în Iași (1903-1907). Urmează studiile secundare, tot la Iași, ca bursier la Liceul Internat, pe care îl absolvă în 1916. Numele său se află gravat pe placa de marmură a Liceului, alături de ceilalți șefi de promoție. În anul 1916, Horia Hulubei se înscrie la Facultatea de Științe a Universității din Iași
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
manifestă în acea economie, randamentele investițiilor în diferite tipuri de companii sau apariția unor volatilități cauzate de influențele unor factori economici, sociali, politici etc. Investițiile în economie pot să crească sau să scadă corelat cu creșterea sau scăderea valorilor indicatorilor bursieri. De asemenea, tendința de economisire în economia reală este stimulată de o activitate bursieră favorabilă realizării unor investiții profitabile. 2.3.3. Piața valutară A treia piață importantă din structura pieței financiare este piață valutară \n Ca și celelalte piețe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pronunțau în revista Noua Școală Românească: Stanciu Stoian, Vasile Maciu, Ion Totoiu. Adăugăm aici și contribuțiile istoricului Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Moisescu, care se apleacă asupra relațiilor cu Rusia. De exemplu, articolele publicate în revista Bisericii Ortodoxe Române sub titlul „Bursieri români la școalele teologice din Rusia (1845-1856)” care preamăresc sprijinul pravoslavnic rus pentru ortodoxia românească. Din 1946, îndeosebi după câștigarea alegerilor, fenomenul colaboraționismului istoriografic se accentuează extraordinar, mai ales pentru că puterea comunistă cultiva oportunismul la toate nivelurile. în plus, începe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istoricii care au preferat exilul l-au avut instituțiile românești de istorie și cultură din străinătate, dintre care excelau școlile române de la Roma și Paris și Casa Romena de la Veneția. Din păcate, din 1945 guvernul român nu a mai trimis bursieri din țară în ciuda intervențiilor directorilor școlilor și ale Academiei Române (A. Rădulescu, președinte 1946-1948), la Ministerul Educației Naționale, Ștefan Voitec scriind cu cerneală roșie pe memoriul academic din noiembrie 1946: „Se va comunica Academiei că întrucât Ministerul nu are fonduri din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Academiei Române (A. Rădulescu, președinte 1946-1948), la Ministerul Educației Naționale, Ștefan Voitec scriind cu cerneală roșie pe memoriul academic din noiembrie 1946: „Se va comunica Academiei că întrucât Ministerul nu are fonduri din cauza dificultăților financiare ale statului nu vor fi trimiși bursieri în acest an la școala de la Fontenay-aux-Roses. De altfel, hotărârea guvernului - luată pe temei de economii - este să recheme în țară tot personalul acestei școli”. înțelegând pericolul, personalul școlilor își va căuta loc de refugiu în străinătate. Dar iată principalii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
divizați în tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, câțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. în condițiile în care cei mai activi pe plan cultural au fost studenții care ajunseseră în Franța ca bursieri, veniturile lor nu le permiteau să susțină financiar o publicație. De asemenea, publicarea unei reviste însemna numai costuri deoarece, așa cum afirmă Virgil Ierunca, „nici un abonament nu a fost plătit vreodată vreunei edituri din Paris. Revistele erau distribuite gratuit”. La început
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Facultatea de Istorie a Universității din București le acordă o atenție deosebită: istoria urbană și imaginile mentale, inclusiv cele create de propagandă. între cauzele care au determinat dezvoltarea preocupărilor în anumite direcții, Murgescu și Câlția uită să rețină și distribuția bursierilor între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest volum se vede cât de utilă ar fi înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nucleare, mai exact a ADN și ARN care se reproduc de-a lungul generațiilor nucleare succesive, a fost elaborat în 1878 de către un alt mare patomorfolog german, Walther Flemming. Rudolf Virchow (1821-1902) a studiat medicina și chimia la Berlin ca bursier la Academia Militară Prusacă. Obține diploma în 1843 și activează ca asistent al lui Robert Froriep (1804-1861), anatomist german, prosector la spitalul Charité din Berlin). În învățământul medical a promovat utilizarea microscopului de către studenți, îndem nându-i să „gândească microscopic“. Ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al României, aceasta ține o adunare generală în fiecare an (între trei și patru zile), în care se fac comunicări; o ședință ordinară are loc în fiecare lună. Societatea distribuie premii autorilor de lucrări referitoare la județele românești și trimite bursieri la Berlin și Paris. Publicații: Buletinul trimestrial (I-XXXI); Dicționare geografice ale județelor românești (31 de volume); Marele dicționar geografic al României (5 volume); Dicționarul geografic al Basarabiei (1 volum); Dicționarul geografic al Bucovinei (1 volum). Buget anual: 24.750
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ziarul „Făclia”, iar în 1963 îi apare cea dintâi poezie în „Steaua”. Prima carte, Umbria, este publicată în 1971, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost bursier în Italia, la Perugia (1976, 1978). I s-au decernat mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor (1979, 1997), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1989). Încă de la volumul de debut, Umbria, se pot discerne la P. două tendințe sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
strice relațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu lumea arabă, cu evreii, cu grecii, cu turcii, cu ciprioții, cu toate conflictele care erau. O grămadă! Conflicte care se transferau aici, la Iași, și nu numai la Iași, ci în România. Erau mulți bursieri ai statului român, în Iași erau vreo 3 000. Și ei controlau aglomerațiile cele mai mari, pe linia studenților străini. Era greu, foarte greu. Până la un punct, Anghel Stanciu controla foarte bine, ca și Nae, problemele cu studenții străini. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
3 500, iar organizațiile lor s-au radicalizat. Acestea erau monitorizate de către un secretar cu probleme internaționale al CC al PCR, în afară de Minister. Existau indicații venite chiar de la Ceaușescu să existe o mare atenție față de acești studenți care erau fie bursieri ai statului român, fie plătitori de taxe, adică "valutari", cum îi numeam atunci. S.B.: Cei care aduceau valută în țară. D.T.: Era goana după valută a lui Ceaușescu. Erau și unii, și alții prietenii din "lumea a treia" ai lui
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]