3,562 matches
-
răspunse băcanul supărat. Și, dacă nu-ți convine, n-ai decât să nu iei; îl torn înapoi, și gata socoteala! ― Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și-l răsturnă cu gura în jos, așteptând până crezu el că s-a scurs tot untdelemnul, care, fiind supt de buretele dinăuntru, nu se prelinse prea mult. Apoi dete urciorul prefăcutului mușteriu, care o luă la picior cât putu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu tâmplele ei negre care sunt la modă si în urechi cu pandantivele senzaționale de smaragd ale babei Smoala. - Baba Smoala?. Ce mai e și asta? - Află că baba Smoala e însăși mama lui Drăgănescu. Cu o oală, smolea vecinie butoaiele mucigăite - fiindcă butoaiele sunt la ei o tradiție. Toți Drăgăneștii în Dealul Spirii au fost crâșmari de pere en fils. Noblesse de baril! - O! Nory! Desigur, pe vremea babei Smoala, trebuie să fi fost în mahala o fată rea de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
negre care sunt la modă si în urechi cu pandantivele senzaționale de smaragd ale babei Smoala. - Baba Smoala?. Ce mai e și asta? - Află că baba Smoala e însăși mama lui Drăgănescu. Cu o oală, smolea vecinie butoaiele mucigăite - fiindcă butoaiele sunt la ei o tradiție. Toți Drăgăneștii în Dealul Spirii au fost crâșmari de pere en fils. Noblesse de baril! - O! Nory! Desigur, pe vremea babei Smoala, trebuie să fi fost în mahala o fată rea de gură ca tine
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la nchisoare?! Gândea curcanu-ncrâncenat Privind chiorâș spre strada mare ... Noroc „c-acuma-s” răzbunat De legislația-n vigoare Și-amenzi pot da, neîncetat, Șoferilor, la semafoare, Gândea curcanu-ncrâncenat ... Rondelul filozofilor Gândea Socrate abătut Privindu-l crunt pe Diogene Ce în butoiul prea știut Dormea visând la Melpomene Să vezi că vinul l-a băut! Sau l-o fi tras în damigene?! Gândea Socrate abătut Privindu-l crunt pe Diogene. Cum ca un pește este mut Și e-n poziții cam obscene
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu strălucească sau vântul să nu bată. Se face după-amiază. O căruță șubredă trasă de un măgar apare în raza privirii mele. E o căruță ruginită pentru cărat apă. Un bătrân cu un bici pășește în spatele ei. În vârful giganticului butoi din lemn se află un steguleț galben. Bătrânul vine să umple vasele de apă din palatul meu. Potrivit lui An-te-hai, căruța are peste cincizeci de ani vechime. Se află în serviciu de pe vremea împăratului Chien Lung. Ca să facă rost de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tu, zice, mi-o dădu mocanu ăsta de-alături. A tras și el cu căruța ca noi, e de prin Răchitele. Are și el un copil să-l dea la școală. A venit cu ei în căruță și cu un butoi, eu zic că are o sută de chile. Ei, adăugă el, pot eu să fac față? Se duce și dă la unul și la altul și țuică și bani și admitem cazul că și băiatul e bun. Între tine și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu barbă albă sau o fată cu părul bălai, nu-ți oferă nici o enigmă a existenței lor de dezlegat, după concepția făcătorilor de cuvinte, ci numai aceea a unei deveniri vegetale și animale care are ca focare vizuale prisăcile, florile, butoaiele, cramele, pădurile, frunzele galbene, țigăncile, haiducii, cușmele, flintele, gurile de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
tata l-a rugat pe domnul Timofte să țină ore de franceză cu mine. Învățătorul cunoștea nu numai franceză și germană, ci o mulțime de alte lucruri, de pildă, filozofie. Amic cu Bachus, pensionarul era plin de înțelepciune ca un butoi. Umbla c-o pălărie spartă și își călca încălțămintea pe ștaif. Urzeala roasă a pantalonilor de velur era băgată în niște ciorapi vrîstați. Mă luase în primire nu ca pe unul ce trebuia îndopat cu franțuzească, ci mai degrabă ca
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vremea cînd arăta ca un țîr. Era vioi și-i plăcea să stîrnească oamenii la rîs. Treburile de președinte însă nu le rezolva curat, așa că, în curînd, se înstări. Deși pîntecul îi creștea mereu, își cumpărase bicicletă. Era ca un butoi în care vechiul bădia Nică se cufundase cu tot cu pleșuvie. În ograda sa curînd apărură biciclete și pentru flăcăii care, alături de frații Fărocoastă, ajunseseră fruntea satului. Tocmeau horile și pe toți ceilalți flăcăi îi luau în zeflemea. Cea mai obișnuită afacere
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și gândul cel bun! Mi-am amintit cum, tot pe vremurile economiei socialiste, berea se arăta la noi În sat - ca peste tot, de altfel - neîndestulătoare pentru gâtlejurile Însetate ale bețivanilor. La Bufet era mereu Înghesuială când venea camionul cu butoaiele de bere. Vinul din pivnițe se termina pe la Paști, iar sfânta sete se cerea ostoită În vreun fel. Oamenii alergau ca bezmeticii, cu găleți goale În mâini, se prindeau de obloanele de lemn ale camionului și stăteau acolo atârnați, străbăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Oamenii alergau ca bezmeticii, cu găleți goale În mâini, se prindeau de obloanele de lemn ale camionului și stăteau acolo atârnați, străbăteau satul de la un cap la altul și erau fericiți că responsabilul bufetului avea să-i pună să descarce butoaiele, ceea ce Însemna că erau Îndreptățiți să primească primii licoarea. Cei ce se așezau la coadă cu găleți În mâini așteptau cu orele căci, după cum s-a dovedit mai târziu la proces, cârciumarul și ajutorul său botezau bine de tot berea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
așezau la coadă cu găleți În mâini așteptau cu orele căci, după cum s-a dovedit mai târziu la proces, cârciumarul și ajutorul său botezau bine de tot berea cu apă și, pentru a face spumă cât mai multă, turnau În butoaie detergent de rufe. Când au aflat, unii aproape că s-au sufocat de indignare: de-aia nu se găsea detergent la Cooperativă și, când se găsea, gestionarul Îl dădea pe ouă, nu pe bani, că bani avea orice prost de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-o iarnă cu vijelii ca pe timpuri, primăria dăduse ordin să se Închidă școala. Autobuzele nu răzbeau până la noi, toată lumea era fericită, stătea pe lângă sobe, se Îndopa cu carne de porc și cârnați, se mângâia cu vinișorul roșu din butoaie, iar a doua zi de dimineață se dregea cu zeamă de varză ori cu murături, ca s-o poată lua de la Început odată cu venirea prânzului. Oamenii chefuiau cu inimile ușoare, căci nu aveau treburi de făcut prin ogradă, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mare când am vernisat - vă spun mai Încolo ce Înseamnă - opera de artă elaborată În doi: el cu ideile tâmpite, iar eu cu mâna și pensula. A adus În curte, ca la pomană, mese lungi și bănci, a umblat la butoiul cu vin și a pus-o pe nevastă - fie-mea, de! - să prăjească munți de gogoși. M-a așezat la loc de cinste, În capul mesei. Peste opera de artă pusese o perdeluță la care trăgeau cu ochiul rubedeniile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de pe malurile abrupte, când În stânga, când În dreapta, zăreau mișcându-se alene părți din trupul Balaurului, stăpânul Văii. Știau asta de la femeile de pe uliță care Încercau să-i sperie și să-i țină departe de locurile tainice. Era gros cât un butoi și solzii Îi erau cât țiglele de pe casă. Vara, solzii se colorau În verde și albastru, toamna dădeau În galben, iarna nu știa nimeni cum arată, că se băga În străfundul pământului, unde Își avea sălaș. După cum le tot apăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
an, punând gaj producția de grâu din vara ce urma. Vinul ajunsese o legendă, căci Bâta răspândise zvonul că numai ea știa ce soiuri și cât din fiecare să amestece atunci când tescuia strugurii și punea mustul la fiert În niște butoaie mari, cu doage groase de stejar. Până și boierul se dedulcise la licoare, căci i se părea mai bună decât ce avea el prin hrube. Vinul ăsta de dar, Însă, Îl făcea greu. Se duce, după cum zic, la finul Florea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sfârșit, și-l Înfipsese În inimă, cu o nemaiîntâlnită ușurare sufletească), fotoliul de răchită Împletită din care obișnuiam a contempla lumea cu ochii Închiși - prieten drag, și el, ce-mi ocrotea odihna trupului și nestarea minții și a sufletului -, un butoi cu doagă de stejar În care se găseau douăzeci și cinci de vedre de vin curat și roșu, un butoi de dud, cu zece vedre de frunte de tescovină (acestea două rog a mi se restitui În natură, ele ca și conținuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a contempla lumea cu ochii Închiși - prieten drag, și el, ce-mi ocrotea odihna trupului și nestarea minții și a sufletului -, un butoi cu doagă de stejar În care se găseau douăzeci și cinci de vedre de vin curat și roșu, un butoi de dud, cu zece vedre de frunte de tescovină (acestea două rog a mi se restitui În natură, ele ca și conținuturile lor - pentru respectarea neabătută a adevărului țin să se consemneze că din butoiul de stejar fuseseră luați cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vin curat și roșu, un butoi de dud, cu zece vedre de frunte de tescovină (acestea două rog a mi se restitui În natură, ele ca și conținuturile lor - pentru respectarea neabătută a adevărului țin să se consemneze că din butoiul de stejar fuseseră luați cinci litri și jumătate, vin cu care mama a potolit setea duhului neliniștit al tatălui meu, adică l-a dat de pomană), gardul ce-mprejmuie umilul meu domeniu, cotețul plin de păsări grase, cocina În care de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
săpase Într-un loc știut de el. Scosese de acolo un motor de motocicletă nemțească montat pe cadru, păstrat În vaselină Încă din vremea războiului care se terminase, la vremea aceea, de mai bine de douăzeci și cinci de ani. Dintr-un butoi vechi, tot Înecate În unsoare, adusese la lumină și restul bucăților de motocicletă. O jumătate de an și mai bine migălise s-o curețe, s-o vopsească, să pună la locul lui fiecare șurubel așa cum se gândiseră inginerii nemți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
glumeț, care parcă prevestea o șotie, „păi ai picat cum nu se poate mai bine. M-au atârnat aicea și s-au dus să-și ascută sculele ca să mă belească. Pentru pielea mea răpciugoasă bătrânul Câinaru a și pregătit un butoi cu argăseală. Hoitul o să mi-l trimită la fabrica de mezeluri și-n câteva zile o să hâltâcăi voios În burți de orășeni. Hai, nu te mai uita așa! Ce, credeai c-o să trăiesc cât lumea? Să-ți spun drept, cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păsări și mai ales de curci, pe care negustoreasa de rachiu le creștea În larga bătătură ce-ar fi trebuit să fie - normal, nu? - plină de găinați, dar nu era, căci fuseseră de Îndată culeși și puși la fermentat În butoaie de plastic, amestecați cu drojdie și porumb Încolțit, apoi distilați Într-un căzănel de aluminiu - metal otrăvitor În contact cu alcoolul - și vânduți, În cele din urmă, drept țuică naturală de prăștină; mai țineam eu minte oare acel vestit mutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
moarte glorioasă. Avea numai cincizeci și trei de ani. Ca general, ar fi trebuit să-i stea tot viitorul în față, dar acum, singura lui nădejde era o moarte nobilă. Sake-ul circula pe la toți. Se consuma ceașcă după ceașcă și multe butoaie fură golite pe parcursul nopții. Răsunau cântece în acompaniament de tobe, aveau loc dansuri cu evantaie de argint, se auzeau strigăte vesele și râsete, dar nimic din tot ceea ce făceau nu putea să înlăture atmosfera de tristețe. Din timp în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
brânză, ceva măsline, smochine... --Asta o cred doar cei naivi precum pari a fi tu și hatmanul Roset. --Adică? - întreb eu, privind la mehenghiul care mustăcește a râde. --Tu nu vezi că dinspre Chervăsăria domnească urcă o haraba plină cu butoaie care... --Care? --Care sunt pline, după cum vezi. --De unde ai scos povestea că butoaiele sunt pline? --Numără tu boii care sunt înjugați la haraba și uite-te la ei cât de greu trag în jug. Îi urmez sfatul și după
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tu și hatmanul Roset. --Adică? - întreb eu, privind la mehenghiul care mustăcește a râde. --Tu nu vezi că dinspre Chervăsăria domnească urcă o haraba plină cu butoaie care... --Care? --Care sunt pline, după cum vezi. --De unde ai scos povestea că butoaiele sunt pline? --Numără tu boii care sunt înjugați la haraba și uite-te la ei cât de greu trag în jug. Îi urmez sfatul și după numărul și călcătura boilor îmi dau seama că are dreptate. Cine știe de la ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]