8,522 matches
-
apăsați pe butoanele pe care le aveți la masă, iar dacă vreți să vă servesc eu, mi-apăsați mie butoanele pe care le am aici - și-și desfăcu fracul negru, dezvăluind un tablou de comandă fixat pe pieptu-i plin de butoane. — Eu vreau s-apăs pe dumneata, zise Getta 2. — Cu mare plăcere, doamnă, răspunse chelnerul. Apăsați cât doriți. Domnii? — Noi apăsăm pe masă, zise încruntat Felix S 23. Îmi faceți o și mai mare plăcere, zise chelnerul. Pentru că sunt unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vedem pe ce-ați dori să apăsați mai întâi? — Eu aș apăsa pe-un whisky, zise Getta 2. — Apăsați și pe gheață? întrebă chelnerul. — Nu, mersi. — Poftiți, doamnă! se aplecă chelnerul și Getta 2 se uită pe pieptul lui după butonul cu whisky, îl găsi și apăsă. Chelnerul icni scurt și plecă după comandă. — Voi ce luați? se întoarse Getta 2 către pământeni. — Stai puțin, răspunse Felix S 23, aplecat peste butoane. Ce scrie, mă, aici? — Biftec, citi Stejeran 1. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și Getta 2 se uită pe pieptul lui după butonul cu whisky, îl găsi și apăsă. Chelnerul icni scurt și plecă după comandă. — Voi ce luați? se întoarse Getta 2 către pământeni. — Stai puțin, răspunse Felix S 23, aplecat peste butoane. Ce scrie, mă, aici? — Biftec, citi Stejeran 1. — Ce e asta? întrebă comandantul Felix S 23. — E de mâncare, îl lămuri Getta 2. Luați întâi ceva de băut. — Unde scrie, mă, ulei? se enervă Felix. Ia uitați-vă, tovarășe comandant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Stejeran 1. — Ce e asta? întrebă comandantul Felix S 23. — E de mâncare, îl lămuri Getta 2. Luați întâi ceva de băut. — Unde scrie, mă, ulei? se enervă Felix. Ia uitați-vă, tovarășe comandant, au antigel, arătă Stejeran 1 un buton. — Daaa? făcu Felix S 23. Ei, atunci bem și noi un păhărel? — Bem, tovarășe comandant! Apăsară de trei ori pe butonul respectiv. Imediat apăru chelnerul cu whisky-ul Gettei și păhărelele lor. Nu vă supărați că vă-ntreb - zise chelnerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
băut. — Unde scrie, mă, ulei? se enervă Felix. Ia uitați-vă, tovarășe comandant, au antigel, arătă Stejeran 1 un buton. — Daaa? făcu Felix S 23. Ei, atunci bem și noi un păhărel? — Bem, tovarășe comandant! Apăsară de trei ori pe butonul respectiv. Imediat apăru chelnerul cu whisky-ul Gettei și păhărelele lor. Nu vă supărați că vă-ntreb - zise chelnerul după ce servi -, de unde sunteți de loc? — De pe Terra, răspunse Felix S 23. Bănuiam eu, zâmbi chelnerul. V-am recunoscut după accent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
destinat urechii, pe o rază de 4 ani-lumină din locul în care mă aflu. Întâmplător, stând acum la bar și bând o cafea, m-am răsucit cu captatorul în direcția dumneavoastră. Ia ascultați! Marțianul apăsă pe piept, în dreptul sternului, un buton și-l auziră cu uimire pe comandantul Felix S 23 zicând: „Al meu, că doar n-o fi al lu’ tata! De ce credeți voi că am primit misiunea asta? Eu l-am făcut, eu îl omor! Numai să-l găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
hublouri. Priveliștea nu era prea atractivă: rar de tot, pe lângă navă treceau plutind bucățele de asteroizi și căpăcele de „Coca-Cola” pe care le lansase cine știe ce navetă spațială publicitară. Comandantul Felix S 23 își puse căștile radio la urechi și învârti butonul aparatului „Mamaia”, montat în bord. — E muzică, tovarășe comandant? întrebă robotul Stejeran 1. — E buletin de știri, răspunse Felix 23. — Ce se mai aude? vreu să știe Dromiket 4. — Ceață mare pe Saturn,anunță comandantul. — Vai de navele de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mână. În aceeași clipă, o voce puternică, prin megaflex, îi somă: — Nu mișcă nimeni! Hublourile sus! Ținându-se de șale, unde contractase un acumulator mai vechi, comandantul Felix S 23 se sculă cu chiu și vaiete și apăsă pe care buton vedea cu ochii, deschizând hubloul principal. Imediat, în cadrul lui apăru un tip înalt, cu barbă neagră îngrijit tăiată, ținând în mână un megalaser automat. Sări înăuntru cu megalaserul îndreptat spre ei și fluieră scurt. Îl urmară de îndată alți doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
roșietic ceva de forma unei mingi de rugby. — Dacă nu mă înșel eu - zise comandantul -, cred, după formă, că e... Dromikete. Ia verifică pe ce coordonate suntem! Robotul programator-corector al zborului, Dromiket 4, merse degrabă la tabloul de comandă, răsuci butoanele roșii și anunță: — Suntem pe coordonatele stabilite! — Atunci asta e! zise Felix S 23. Dacă suntem pe coordonatele stabilite și judecând după cât timp a trecut de când am plecat de-acasă, atunci trecem pe lângă Planeta Tălâmbilor. — A cui? făcu Getta 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
după un satelit natural care și-a părăsit orbita încredințată. Și-a părăsit-o, treaba lui, să-i fie de bine! Nu? — Sunt cu totul în asentimentul dumneavoastră, răspunse robotul Dromiket 4. În ceea ce mă privește, tot apăsând aici pe butoanele astea și corectând toată ziua traiectorii după traiectorii, simt cum mă apucă rutina. — Mi-e lehamite să vă tot comand: fă aia, fă ailaltă, de ce n-ai făcut așa, și așa mai departe, spuse Felix S 23. Ia să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dorim! zise tare Felix S 23. — De ce nu? făcu Getta 2. Eu n-am văzut niciodată jaluzele. Lăsați-l să intre. Felix S 23 privi șovăitor spre ceilalți, apoi se îndreptă spre ușă, trase zăvorul, scoase lanțul și apăsă pe buton. Ușa nu se clinti. — Poftim, s-a blocat și asta! zise comandantul Felix S 23. Un moment, tataie, că ți-o deschide băiatu’, făcu vocea de dincolo, și-ndată se auzi un zgomot fin de scule răscolite, apoi ceva meșterind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lecturilor lui luna trecută? vru să știe pedagogul. — 17% autori francezi, 20% ruși, 13% germani. 18% americani, 9% englezi și 30% sud-americani - citi inspectorul pe o fișă. — Cam mulți sud-americani, observă pedagogul. — Am notat, răspunse inspectorul. Apoi apăsă pe un buton și se aplecă spre microfonul de pe masă: profesore, când ieși, ia-ți un halat pe tine, că am oaspeți. Silueta de sub duș încremeni o clipă, apoi în încăpere se auzi un sunet cald, stereo: „Am înțeles, să trăiți”. Cam asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
criță. 3) Pe ecranul televizorului, unde în mod normal apar imagini ale spațiului din jur transmise de camerele din exteriorul navei, se distinge invariabil, cu claritate - cosmonauții o jură -, imaginea mamei cu un băț în mână. Oricât au învârtit ei butoanele, au plesnit aparatul, imaginea severă, mustrătoare a mamei cu bățul în mână nu dispărea. Normal, au fost cuprinși de o mare spaimă. 4) După ce, în sfârșit, imaginea mamei dispare, locul fricii este luat fără nici o tranziție de un foarte puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
atingeau din cauza picioarelor cam înălțimea unei juninci. — Cum se explică aceste benefice anomalii? întrebă Stejeran 1. — Imediat vă veți da seama! răspunse inginerul-șef. Tovarășe stagiar, te rog, faza nr. 1! Inginerul stagiar, dând mai încolo cratița, apăsă pe un buton. Imediat roboții văzură cu uimire cum ditamai porcii, după ce ridicară neliniștiți capetele, începură să plutească ușor ca niște fulgi, rotindu-se și întorcându-se pe toate părțile. Totodată, se porni un guițat general. — I-am lăsat în imponderabilitate, explică Păscuțoiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-șef. Asta ne-ar costa enorm. Îi lăsăm pe sol, ca să zic așa, numai când își fac siesta, o jumătate de oră, și când îi adăpăm. Restul stau în aer. Tovarășe stagiar, faza nr. 2! Tânărul inginer apăsă pe alt buton și, dintr-un colț al imensei platforme, printr-o conductă, țâșniră cocoloașe de tărâțe, coji de cartofi, grăunțe, concentrate, turte de făină de oase etc. O clipă, aeriana turmă păru că se oprește, adulmecând, apoi, într-o hărmălaie teribilă, mișcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mă-ntreb și eu, spuse tot mai tulburat pilotul. Poftim, am oprit și motoarele și viteza nu scade. — Ia legătura cu baza! ordonă Aciobăniței. Spune-le să dea instrucțiuni. Și să trimită depanarea. Amărășteanu își puse căștile pe urechi, învârti butoanele, chemă baza: nimic. Numai pocnituri, paraziți și, din când în când, un post cu muzică turcească. — Tovarășe comandant - spuse el palid -, nu reușesc... Ia dă la mine! zise comandantul cu un ton rău prevestitor și-i smulse căștile pilotului de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mârâi el -, da’ să oprești rabla asta nu poți. Câteva clipe rămaseră în tăcere. Viteza crescuse considerabil, nava începu să trepideze ușor. Și-acum ce stăm așa? făcu furios Aciobăniței. Să facem ceva, să apăsăm pe ceva! Ce-i cu butonul ăsta verde? — E pentru aer condiționat - răspunse pilotul -, dar nu funcționează. — Mă și miram să funcționeze, zise comandantul. Da’ ăsta roșu pentru ce e? — Pentru sandviciuri, în caz de avarie îndelungată în spațiu. — Și funcționează? — Cred că da, răspunse pilotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pentru aer condiționat - răspunse pilotul -, dar nu funcționează. — Mă și miram să funcționeze, zise comandantul. Da’ ăsta roșu pentru ce e? — Pentru sandviciuri, în caz de avarie îndelungată în spațiu. — Și funcționează? — Cred că da, răspunse pilotul. Comandantul Aciobăniței apăsă butonul roșu. Se auzi un hârâit, apoi de lângă buton se deschise în bord un capac și-n cutia de sub el fură împinse din interior unui după altul două sandviciuri cu unt și salam de vară. Comandantul luă unul și gustă. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Mă și miram să funcționeze, zise comandantul. Da’ ăsta roșu pentru ce e? — Pentru sandviciuri, în caz de avarie îndelungată în spațiu. — Și funcționează? — Cred că da, răspunse pilotul. Comandantul Aciobăniței apăsă butonul roșu. Se auzi un hârâit, apoi de lângă buton se deschise în bord un capac și-n cutia de sub el fură împinse din interior unui după altul două sandviciuri cu unt și salam de vară. Comandantul luă unul și gustă. — E cu margarina, constată el și-i dădu celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
apăsăm, mai iese ceva? Nu știu - răspunse pilotul -, n-am mai apăsat niciodată a doua oară. — Hai, apasă - spuse comandantul -, că n-o fi foc. Dacă mai vin două sandviciuri, le mâncăm și le decontăm. Eu răspund. Pilotul apăsă pe butonul roșu. Se auzi același hârâit și-n cutia din bord fu împinsă o hârtie. Comandantul o luă și o descifră. Era o poliță de asigurare ADAS. — Ia uite, dom’le, ce șmecheri! făcu el. În caz de avarie, îți dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
focul solar, trecerea într-o altă dimensiune spirituală (numai noi cei aleși!), banalii supervulcani, seceta, ori, la alegere, inundația globală, un virus nedeclarat la vamă, un savant nebun ofticat pe șeful de laborator, sau o blondă tâmpită care apasă pe butonul nuclear crezând că e room-service. Se specifica foarte ferm că nu vor scăpa nici popoarele care au alt calendar, sau alte credințe întrucât, se știe precis, Dumnezeu lucrează numai și numai după calendarul creștin, cel de la Vatican. Omenire însă, toacă
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
care doresc formatul electronic pe propriul calculator, am creeat o facilitate valabilă pe un termen scurt, cca 30 de zile. Accesați linckul următor: http://www.megaupload.com/?d=N3B97T4P În pagina care se deschide aveți două posibilități de download, folosiți butonul NEGRU, cel Portocaliu este pentru ușerii siteului. Fișierul este o arhivă ZIP. După dezarhivare, în folderul rezultat, găsiți un buton roșu, (sigla playerului flash) dați dublu clic pe el și... lectură plăcută. Dacă doriți un exemplar în format paper (tipărită
IN NUMELE IUBIRII... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361560_a_362889]
-
Accesați linckul următor: http://www.megaupload.com/?d=N3B97T4P În pagina care se deschide aveți două posibilități de download, folosiți butonul NEGRU, cel Portocaliu este pentru ușerii siteului. Fișierul este o arhivă ZIP. După dezarhivare, în folderul rezultat, găsiți un buton roșu, (sigla playerului flash) dați dublu clic pe el și... lectură plăcută. Dacă doriți un exemplar în format paper (tipărită) mă puteți contacta pe mail: justițiarul 3@gmail.com Indiferent de format, cartea este absolut identică până la ultimul punct și
IN NUMELE IUBIRII... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361560_a_362889]
-
și mama profesor și, cum în școala din comună nu se predă engleză, am rămas să predau franceza pentru că aici am obținut repartiție ministerială. Mi-a plăcut comuna, colectivul școlii, așa că am acceptat. - Și ai tăi nu au apăsat pe butoane? - Ei... cum să nu!!! Au vrut ei că doar sunt singurul lor fiu, însă eu nu am acceptat. După ei nu era nicio problemă să prind catedră în oraș sau post de asistent la universitate. Relații aveau amândoi peste tot
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
ar fi dorit să strige, să ceară ajutor, însă realiza că și maică-sa era la fel de înrobită precum era ea. - Ne vom odihni puțin, apoi vom lua masa, propuse bărbatul. Își dezbrăcă sacoul și rămase într-o cămașă bej, cu butoni aurii. Se descheie calin și la cămașă, privind-o insistent. Femeia îl urmărea cu privirea piezișă, prefăcându-se că își caută în frigider o băutură răcoritoare. Îi simțea ardoarea hulpavă din ochi, din suflet, însă încerca să nu-și piardă
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]