1,697 matches
-
acumulator și 30 de baterii de câte 3,5 V. Mai era nevoie de doi stâlpi de câte 14-15 metri pentru antenă. Dar ce nebun ar fi înotat prin noroi să aducă de la Ismail catargele? și le-au adus cu butucii roților ascunși de vedere, sub hleiul drumului, moș Filip Cebotarenco și Sava Mataman. Erau peste poate de mândri de parcă aduseseră în sat moaștele vreunui sfânt! și iată-mă și instalator, și radiofonist șiăbucuros nevoie mare de lacrimile de bucurie ale
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
bucovineni au trăit în condiții grele de muncă, confruntându-se cu serioase probleme economice. Condițiile grele în care își desfășurau munca și își câștigau traiul nu au întârziat să atragă consecințe: oamenii mureau în fabricile de lemn, fiind striviți de butuci, „și-au pierdut viața bărbați în vârstă de 42, 64 de ani, dar și tineri în vârstă de 18, 24 de ani. Anchetele concluzionau că moartea se datorează neglijenței, toți morții erau de vină”, și nicidecum nu se găseau vinovați
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
demontat, iar a căuta și iar a găsit o altă înțepătură în camera roții și iar a lipit-o, dar iar s-a dezumflat. Foarte nervos, a scos camera, a lua toporul și a tocat camera ca pe varză, pe butucul pe care se tăiau lemne, a lăsat totul baltă și a plecat în sat. A venit seara târziu, nu s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață a verificat cauciucul și a găsit un bold înfipt
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a aranjat să se continue culesul cu elevii din școala de opt ani din Râmnicelu. Au adus elevii, li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze câte doi pe un rând de butuci. Via era pusă pe sârmă. Li s-a spus că norma este de cinci rânduri de vie culese, după care elevii pot pleca acasă. Elevii au lucrat la întrecere. Struguri prea mulți n-au adunat, dar rândurile planificate au fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dar rândurile planificate au fost culese de majoritatea elevilor până la amiază. S-au minunat profesorii care-i supravegheau. După plecarea elevilor și a profesorilor, fratele Dinu, brigadierul, a dezlegat misterul. Elevii care rămâneau în urmă cu culesul, lăsau doi trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și au pus un om care să însemneze fiecare elev câte coșărci de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la Cojoci, la miezul nopții plecam pe jos spre Crucea pentru ca la ora două să începem slujba învierii la Crucea. îmi amintesac că într-un an, a plouat toată noaptea de înviere. Drumul era stricat de mașinile grele care cărau butuci, că noroiul și bălțile se țineau lanț și că în această situație, ori cât m-am zorit, n-am reușit să ajung de la Cojoci la Crucea decât la orele 2,15. Transpirat, cu genunchii tremurând, ieșeau aburi din hainele mele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
al morților trecut L-am îmbrăcat în zale și scut din nevăzut” (Autorul) „Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-ma să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri” (Psalmul 142) O, lanțuri cu butuci grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți de oțel care ați împodobit gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de foc în acest secol sângeros
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
te poți propti și să stai numa’ În picioare... Și erai scos numai pentru necesități fiziologice și să mănânci când primeai de mâncare. Și te ținea așa trei-patru zile, În picioare..., și când ieșeai de-acolo erai cu gleznele ca butucii. Primul lucru ce l-o desființat ăsta o fost, aceste izolări. Și până la eliberare ați stat tot În Gherla? Până la eliberare. Am vrut să plec... Că ni s-a spus că, dacă mergem În Deltă să muncim, primim condițional: pentru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te duceai acolo, căutai un loc mai bun și căutai apă de băut. Da’ nu se-mbolnăveau oamenii... Și-acolo am făcut grevă... și ne-a legat fedeleș, ca pe lemne, și ne-a aruncat Într-un camion, ca pe butuci, și ne-a dus la Securitatea din Constanța la anchetă... Acolo..., o Întâmplare interesantă. Când ajungem, unul dintre noi țipă tare: „Tată, mamă, scăpați-mă, că ăștia mă omoară! Săriți, că mă omoară!” Era un prieten bun, a murit acum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un colos, pentru România, dar cu cea mai veche și înapoiată tehnică. Mai ales și datorită indicațiilor prețioase ale celui mai iubit dintre fiii noștri, cel dintâi marinar, marele nostru cârmaci, a se citi cârpaci, am ajuns cu flota pe butuci, în stare vecină cu dezastrul. Bineînțeles că nu vă spun o noutate, situația fiind aceeași și în toată țara, fenomenul fiind devenit general. în legătură cu flota se fac tot felul de planuri, promisiuni gârlă, dar până la urmă nu se alege decât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
jandarmul, foarte agitat și tremurând de emoție, ținând pușca întinsă spre urmărit. Se apropie mai mult și pune mâna pe Nicolae Petrașcu. În acel moment acesta adunându-și toate puterile, îi dă jandarmului un brânci și acesta cade ca un butuc de-a berbeleacul, puțin a lipsit să ajungă în fundul canalului. Ceilalți nu îndrăzneau să se apropie, iar Nicolae Petrașcu, ca o nălucă fuge de-a lungul canalului, apoi pe o cărare de picior, prin iarba acoperită de plantație și de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
umbla cu buzunarele dar era băiat bun în fond, iar ceea ce făcea el nu mă prea interesa. Nevastă-sa a adus de mâncare.... pffffff, după câte zile de foame?! Și de ce să nu stau eu liniștit, că aveam picioarele umflate butuc!? C. I.: Care erau condițiile acolo? S. Ț.: Din lagăr se putea ieși pe poartă, că nu te întreba nimeni nimic, numai de intrat nu se putea intra fără să fii luat la întrebări, ca să te vadă dacă ești pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le puteau primi era și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și a livezilor, despre care raportau mai întâi privighetorului de ocol. Gh.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe urmă aflându-se se vor petrece rău capeteleDar cum întotdeauna ordinele s-au bătut cap în cap și atunci, aflăm de la același cronicar: „Unde găseau zlotașii câte un om fără pecete, îl puneau pe vornicul sau pe vataman în butuci, și-l purtau pe uliță prin târg, căci n-au scos oamenii să-și fi luat pecețile." Când ajunge Scarlat A.Calimach domn al Moldovei și introduce noi reguli în administrarea Moldovei se stabilește:"Când trebuința va cere a se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
legată lui Constantin purice vel căpitan de Tecuci pentru oamenii din satele vornicului Constantin Ruset de la acel ținut, care nu s-ar supune poruncilor dumisale după hotărârea ce am făcut, pe unul sau doi dintre dânșii să-i puie în butuci și să-i trimită aici" (Academia Română, m.s.s. 237, p. 714). După 1832, în perioada Regulamentului Organic, până la 1858, birul a devenit o dare personală, individul plătea o sumă fixă de 30 lei pe an, de la această îndatorire fiind scutiți să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă... Iar mai pe urmă, unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nenorocit dus între doi slujitori, condamnat de a primi bice la principalele colțuri ale orașului; am văzut tainița de sub pământ unde se țineau arestații în prevenție, lungiți pe pământ, cu un picior petrecut într-un inel de fier bătut cu butucul cel gros. Am apucat și invazia rusă din 1853 și pe cea austriacă în 1854 și în mintea mea de copil au rămas neșterse amintirile acelorași timpuri de durere. Și - timpuri mai senine începând a se arăta - am asistat la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apă. Nu a fost zguduit de gardienii români care au stat peste cadavre În camioane pline cu evrei morți, deplasându-se În plină zi prin centrul unui târg românesc și descărcând „marfa” În cimitir, de parcă ar fi fost vorba de butuci de lemn. În locul acestei realități, a inventat o alta despre nemți „răi” În fața unui preot ortodox „bun” (și milosul său amic iubitor de evrei), care Înfruntă „răul” și-l Învinge. Minciunile preotului Teodorescu XE "Teodorescu" simbolizează minciunile tuturor românilor implicați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nr. 11, bl. 41, ap. 9 țel. 821616 16048 BRICIU CONABIE SORIN Albă Iulia, str. Vasile Goldiș, nr. 12, bl. 6A, ap. 9 țel. 094770560 17450 BUDOIU DELIA (n. 1967) Sebeș, Aleea Lac bl. 7 ap. 12 țel. 092689641 10149 BUTUC MIHAIL (n. 1953) Albă Iulia, Str. Florilor nr. 1 țel. 094588211 4 CÂNDEA VASILE (n. 1937) Albă Iulia, Str. Arnsberg, nr. 8, bl. A4, sc. 1, et. 2, ap. 9 țel. 823538 8 CRIȘAN ILIE (n. 1941) Câmpeni, Str. Moților
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
834829 13254 TOPARCEAN POMPILIA (n. 1934) Sebeș, Str. Călugăreni, nr. 43 țel. 731177 Tutori de stagiu I. PERSOANE JURIDICE 0003 SC SFINX SRL Com. Petrești, Nr. 224 țel. 094788294 Tutori de stagiu FRATILA AUGUSTIN (E. C) ÎI. PERSOANE FIZICE 10149 BUTUC MIHAIL (E. C) Albă Iulia, Str. Florilor nr. 1 țel. 813342 11 DRAGHICIU IOAN (E. C) Albă Iulia, Str. București nr. 48 țel. 812402 10167 GOIA ANA MARIA (E. C) Albă Iulia, Str. Cloșca nr. 12, bl. CF11, ap. 61
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
602253 APOSTOL ELENĂ Constantă, Str. Fl. Protopopescu nr. 19 țel. 584143, 516244 BOBIA CAMELIA Constantă, Aleea Romaniței nr. 3, bl. D2, ap. 4 țel. 587758, 517171 BOBOC GABRIELA Constantă, Bd. Tomis nr. 301, bl. 5B, ap. 17 țel. 644133, 639262 BUTUC VICTORIA Constantă, Str. Dezrobirii nr. 131, bl. IV3, ap. 19 țel. 625043, 517070 BUZEA ANIȘOARA Constantă, B-dul Tomis nr. 334 A țel. 657020, 655158 CAZAN ANIȘOARA Constantă, B-dul Tomis nr. 142, bl. TD2A, ap. 27 țel. 660842, 664119 CERCEL DANIELA
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]