1,270 matches
-
viitorului savant Ștefan S. Nicolau s-au etalat încă din scurta perioadă ieșeană când, în calitatea pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
roade în această parte a Dunărei de Jos, în Dobrogea nordică și în înstrăinata Bucovină”. Ca publicație de propagandă, cuprinde rezumate ale cursurilor și conferințelor ținute în cadrul Universității Populare, abordând diferite discipline. În afară de aceste texte, se publică poezie de Cornelia Buzdugan, Gr. Vêja, C. Z. Buzdugan, C.I. Caranfil, Al. Crăciun Fostini, M. Stelescu și proză semnată de I. Gherincea și Ioan Licea. Dintre contribuțiile științifice se remarcă serialul Istoria Galaților prin călători străini de Gh. N. Munteanu-Bârlad, articolele lui Al. Bogdan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
Dunărei de Jos, în Dobrogea nordică și în înstrăinata Bucovină”. Ca publicație de propagandă, cuprinde rezumate ale cursurilor și conferințelor ținute în cadrul Universității Populare, abordând diferite discipline. În afară de aceste texte, se publică poezie de Cornelia Buzdugan, Gr. Vêja, C. Z. Buzdugan, C.I. Caranfil, Al. Crăciun Fostini, M. Stelescu și proză semnată de I. Gherincea și Ioan Licea. Dintre contribuțiile științifice se remarcă serialul Istoria Galaților prin călători străini de Gh. N. Munteanu-Bârlad, articolele lui Al. Bogdan (Din psihologia mulțimilor, Teatrul școlar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
M. Stelescu și proză semnată de I. Gherincea și Ioan Licea. Dintre contribuțiile științifice se remarcă serialul Istoria Galaților prin călători străini de Gh. N. Munteanu-Bârlad, articolele lui Al. Bogdan (Din psihologia mulțimilor, Teatrul școlar în viața modernă), C. Z. Buzdugan (Ofensiva culturală) sau N.N. Lenguceanu. Mai semnează Emanoil Constantinescu, Ionel N. Ionescu, Grigore Mihail Cotlaru, Ovidiu Manițiu ș.a. C. Z. Buzdugan traduce primele două cânturi din Infernul lui Dante, precum și Albatrosul lui Baudelaire. Revista contribuie în mod substanțial la impulsionarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
străini de Gh. N. Munteanu-Bârlad, articolele lui Al. Bogdan (Din psihologia mulțimilor, Teatrul școlar în viața modernă), C. Z. Buzdugan (Ofensiva culturală) sau N.N. Lenguceanu. Mai semnează Emanoil Constantinescu, Ionel N. Ionescu, Grigore Mihail Cotlaru, Ovidiu Manițiu ș.a. C. Z. Buzdugan traduce primele două cânturi din Infernul lui Dante, precum și Albatrosul lui Baudelaire. Revista contribuie în mod substanțial la impulsionarea vieții culturale locale. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea Streinul, Al. Ț. Stamatiad, Aurel Ivănescu, I. Buzdugan, George Lesnea, St. Ciubotărașu, G. Ursu, Gh. A. Cuza ș.a. Proza au semnat Tatiana Gălușca, Gh. N. Cârțu, V. Grecu, A. Vicol, S. Doru, A.G. Stino, A. Lambrino, A. Cerna, D. Iov ș.a., iar recenzii și cronici, P. Stați, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
Moldoveanu, Adrian Verea, A. Steuerman, Virgiliu N. Cișman, Gheorghe din Moldova, N. Burlănescu-Alin, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Alexandrina Mihăescu, C. Xeni, C. Sandu-Aldea, P. Vulcan, Adrian Milan, G. Tutoveanu, G. Russe-Admirescu, N. Vermont, D. Nanu, D. Teleor, Eugen Herovanu, C. Z. Buzdugan, precum și St. O. Iosif și Cincinat Pavelescu. Proza din A.i. este vag naturalistă sau de un realism obiectiv: schițele lui Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. A. Bassarabescu, C. Mille, portretele lui C. Bacalbașa, povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
avem sate, căși, grădini ș-ogoare, Și de toate, ca ș-alții mai apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un nour să lăsară de rază încongiurat, În care sta în picioare un voievod vechi de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
teatrului de declamație și fantezie fabuloasă al lui Ed. Rostand și al lui Maeterlinck, Victor Eftimiu se aplică în Înșir'te, mărgărite basmului românesc, străduindu-se a-i accentua simbolurile incluse. Alb-împărat își mărită fetele, Sorina alege la întîmplare pe Buzdugan și fuge în noaptea nunții în căutarea lui Făt-Frumos, care la rîndu-i umblă după Ileana Cosinzeana, pe care o ține închisă Zmeul Zmeilor. Eroii aleargă unul după altul și când se găsesc încearcă dezamăgiri. Deci basmul simbolizează aspirația spre idealitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu anul 1881, medalia comunica, cu o anume doză de subtilitate, mesajul că Proclamarea Regatului a fost posibilă ca urmare a obținerii Independenței. Aceasta nu ne îndreptățește să o considerăm drept medalie a Independenței cum de altfel fac autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migala impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
viitorului savant Ștefan S. Nicolau s-au etalat încă din scurtă perioadă ieșeana când, în calitatea pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan){\cîte 118}. Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistica, chipul sau fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
footnote 2. Editură Junimea, 2002, pag. 35-38 ;} {\footnote 3. Catalogul medaliilor moldo - romane de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/ÎI, 1906, pag. 5-6 (în continuare Catalogul în BSNR); Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 34-35 (în continuare, Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 4. Maria Dogaru, Aspirația poporului român spre unitate și independentă, oglindita în simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 33-34
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 42) și pag. 59 (fig. 58);} {\footnote 86. Vezi prezentarea primelor medalii dedicate lui Kogălniceanu în Catalogul în BSNR, pag. 27-28;} {\footnote 87. Oameni de cultură români în arta medaliei. Dicționar, Editura Exclusiv Publicitate, București, 1991, pag. 32-33 și Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 245 (în continuare Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 88. Scriitori români, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1978, pag. 247-252;} {\footnote 89. Medalii și plachete românești, Editura Științifică, 1971, pag. 211-212
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
exprimat încrederea că Pedo, în timp ce îl elogiază în versuri pe Tezeu, îl imită în viață pe eroul poemului său, rămânând fidel prietenului la necaz, așa cum făcuse și Tezeu cu Hercule, Ovidiu adaugă: "Eu nu-ți cer să-i îmblânzești cu buzduganul pe dușmanii care au pus stăpânire pe Istm, ci trebuie să mă iubești, lucru ușor, numai să vrei. Cât de dificil poate fi să-ți păstrezi loialitatea intactă? Se înțelege că tu, care persiști în a-mi rămâne fidel, nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să vorbească despre plăcerea sexuală. Promisiunea de „mare năvală” de la sfîrșitul poemului este și mai Îndrăzneață pentru că sugerează o sexualitate incipientă. Curajul se oprește, e drept, la treapta promisiunii. Dulcea violență se face prin delegație: prin gîndul trimis Înainte, ca buzduganul din basm, pentru a anunța venirea năvălitorului. Aceasta este insă o excepție. GÎndul caută, de regulă, alte dovezi de pasiune, iar privirea alte semne ale feminității. Nurii constituie podoaba cea mai de preț a femeii și pe aceasta o cercetează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
teze școlare, ș.a., pentru profesori, cercetători, studenți, elevi și alții, ani de-a rândul, În milioane de suflete, de gânduri, de minți, va fi pompată perseverent meschina porție de literatură românească vizându-i pe: Gherea, C. Mille, Anton Bacalabașa, Constantin Buzdugan, Traian Demetrescu, Gheorghe din Moldova, D.Th. Neculuță, Sofia Nădejde, A. Toma, Ion Păun Pincio, Al. Sahia, plus un procent oarecare de cronicari și de „scriitori burghezi progresiști”, restructurați firește: Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc, Vlahuță, Sadoveanu, Camil Petrescu, G.M. Zamfirescu, ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
liricii și prozei noastre pentru câteva decenii. (Ă). Nu apar Încă În poezie sau În proză tipuri de eroi ai clasei muncitoare, dar Întreaga literatură e Într-o fierbere puternică, Înnoitoare. Constantin Mille și Anton Bacalbașa publică poezii antireligioase. Const. Buzdugan traduce Internaționala și scrie el Însuși poeme revoluționare, În care Îndeamnă proletariatul la lupta Împotriva oprimării (Ă). Traian Demetrescu, Mille, Gheorghe din Moldova, satirizează ipocrita morală a familiei burgheze și glorifică suferințele prostituatei, luată În această epocă drept simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Bratu, Horia 93, 141, 142, 147, 153, 159, 161, 171, 200, 203, 204, 230, 241, 243, 333, 334. Bratu, Lucian 13 Bratu, Savin 307 Brauner, Hary 122 Brătescu-Voinești, I. Al 239 Breslașu, Marcel 30, 38, 138, 227, 331, 334, 340 Buzdugan, Constantin 117, 118 C Cajal, Mălina 50 Camilar, Eusebiu 12, 13, 16, 24, 26, 31, 65, 67, 69, 70, 111, 119, 139, 145, 171, 172, 176, 183-187, 195, 220, 307, 334, 347 Campus, Eugeri 233, 235, 242, 294, 327, 330
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
7.200 ha.), moșia lui C. Miclescu din comuna Leca (1.048 ha.), moșia deținută de Manase Gross și Marcovici din comuna Botești (854 ha.), cea aflată în proprietatea Virginiei Lambrino din comuna Filipeni (1.055 ha.); moșia lui Gh. Buzdugan din comuna Răcăciuni (700 ha.), moșia lui Mircea Costinescu din comuna Răcătău (1.016 ha.), moșiile aflate în proprietatea fraților Brăescu și Gh. Cantilli din comuna Călugăra, moșia lui A. Giurgea din comuna Geoseni (902 ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
studii temeinic elaborate (Ce este Transilvania de Simion Mehedinți, Ardealul de Emil Isac, Spiritul artistic al țăranului transilvănean de Aurelia Vanghele, Octavian Goga, părintele doctrinei eterne de Const. Bivolaru). Versuri publică I. U. Soricu, Vlaicu Bârna, Ion Th. Ilea, Ion Buzdugan, Constantin Barcaroiu, N. I. Herescu, Vasile Al-George, N. Rusu, Ion Ojog, G. Tutoveanu, Vladimir Corbasca, Leonard Divarius, Volbură-Poiană Năsturaș, Șerban Bascovici, Aron Cotruș, Al. Bibescu, Const. Argeșeanu, Valentin Strava, Gheorghe I. de Ferenczy, Vasile Bucur ș.a. Un loc important se acordă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
lui Ciprian Porumbescu ș.a.m.d. Spațiul acordat prozei și poeziei e mai redus. Alături de câțiva colaboratori vechi se ivesc alții, printre care Ion Agârbiceanu, Eugen Boureanul, Sandu Teleajen, Sărmanul Klopștock, G.M. Vlădescu (cu proză), Volbură Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
P.A.C. 10. Ion David P.N.T.-C.D. 11. Elenă Curelaru P.S.D.R. 12. Cintya Pandele P.N.L.-C.D. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Ionel Bondariu 2. Iulian-Viorel Pesteanu 3. Ioana-Maria Georgescu 4. Eduard Salda 5. Rodica Psait 6. Georgel Buzdugan 7. Mihai Diaconu Frontul Salvării Naționale 1. Vasile Diaconu 2. Dan-Gabriel Purice 3. Mircea Mihăilescu 4. Ioan Ștefan 5. Petru Prisacaru 6. Dumitru Burghelea 7. Marius-Liviu Hulubei 8. Viorel Cosma 9. Liliana-Camelia Grigoraș 10. Mihai Palimaru 11. Vasile Dumitriu Partidul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
doreau nimic mai mult �n interesul na? iunii lor dec�ț distrugerea c�ț mai rapid? ? i total? a armatei �n care erau for? a?i s? slujeasc? �76. Iorga a fost vizitat acas? ? i de un alt musafir purt�nd uniformă ruseasc?. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea s? devin? o surs? important? de informa? îi. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chi? în? u. El i? a explicat lui Iorga c? era o himer? s? te a? țep? i că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rapid? ? i total? a armatei �n care erau for? a?i s? slujeasc? �76. Iorga a fost vizitat acas? ? i de un alt musafir purt�nd uniformă ruseasc?. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea s? devin? o surs? important? de informa? îi. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chi? în? u. El i? a explicat lui Iorga c? era o himer? s? te a? țep? i că soldă? îi ru? i s? lupte pentru burghezii de la Londra sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]