13,753 matches
-
gata scofâlcite sau arse până la filtru, imediat ce respectiva duduie îl abandona. Când ajungea în casa scării, chiștocul era înnobilat deîn dată cu numele de țigară. O întindea grijuliu, îi netezea hârtia boțită de regulă pe la mijloc și o vâra în buzunarul drept al pantalonilor, căci buzunarul stâng depozita obiecte de o cu totul altă natură. Visa la noua achiziție câte o după-amiază întreagă, se amăgea cu ea înainte să-și întindă oasele, dar o lăsa întotdeauna pentru a doua zi dimineață
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
filtru, imediat ce respectiva duduie îl abandona. Când ajungea în casa scării, chiștocul era înnobilat deîn dată cu numele de țigară. O întindea grijuliu, îi netezea hârtia boțită de regulă pe la mijloc și o vâra în buzunarul drept al pantalonilor, căci buzunarul stâng depozita obiecte de o cu totul altă natură. Visa la noua achiziție câte o după-amiază întreagă, se amăgea cu ea înainte să-și întindă oasele, dar o lăsa întotdeauna pentru a doua zi dimineață, când urma să citească ziarele
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu degetul în față. Redactorul-șef privește capul pleșuv și linge cu privirea paharul golit. Își ridică nițel pantalonii de deasupra genunchilor și, mai în râs, mai în serios, se ploconește. Actorului nu-i mai pasă. A adormit cu nasu-n buzunarul de la piept. Suflă adânc, lin, ca un prunc cu barbă. Redactorul-șef bea. Se șterge la gură și dispare după paravan. — Mă duc să dau un telefon. Important! Pompierul nu îndrăznește să se miște. Redactorul-șef, se știe, e prieten
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și o doctoriță cu stetoscop atârnat la gât. Îl consultă. — A consumat alcool? Pompierul bulbucăie ochii spre sticla rămasă pe masă. — A consumat... ceva... — E aproape în comă. Ce medicamente sunt astea, pe măsuță? — Le-am găsit la el în buzunar. I le-am scos când l-am stropit cu apă pe față, să nu i se ude ce are în buzu narul de la piept. — La ce medicamente ia, cu un pahar de alcool, e ca și mort. Trebuie dus la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
măcar e liniștit că și-a făcut datoria față de un om ce ar fi putut altminteri să moară. A doua zi primește vestea că redactorul-șef este bine, își revine spectaculos, dar extrem de supărat pentru că, spune el, îi lipsesc din buzunarul de la piept niște hârtii. Hârtii de-o sută. PĂȚANIILE AUTORULUI Trăise cum știuse. Și știuse ce trăise. Ceea ce nu-l ajutase neapărat, ba deloc, să se împace cu viața de om activ al societății. Și iată că ajunsese, ca orice
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
coșul de gunoi. În momentul acela ar fi acționat la fel dacă în mâinile ei ar fi fost însuși expeditorul scrisorii. Toți i-au oferit sfaturi de-a lungul timpului de parcă toți s-au născut cu diploma de psiholog în buzunar. Și ea știa să ofere altora sfaturi în momentele în care situația o cerea, sfaturi care uneori erau utile, alteori erau trecute cu vederea căci nu tot ce credea ea că poate fi o rezolvare a unei probleme, chiar era
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
se târăște de colo, colo, neavând nici cap, nici picioare. Unii oameni se târăsc pe pământ ca râmele, deși au și cap și picioare. Ciocârlia cântă pentru sporul omului să crească spicul mare și bogat; „omul cântă” de obicei pentru buzunarul lui. Călători pe puntea vieții trebuie să avem grijă să ne păstrăm echilibrul. De prăbușit până la urmă ne vom prăbuși, dar e bine ca prăbușirea aceasta să se petreacă mai târziu, cât mai târziu... Taina mulțumirii într-o viață de
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
două „feluri” mai esențiale: un sens „material” și unul „spiritual.” Astfel: un ins putred de bogat, milionar, miliardar în... valută, poate fi foarte bine un sărăntoc din punct de vedere spiritual, după cum un pricăjit, nevoiaș, fără prea multe parale în buzunare, poate fi bogat pe plan spiritual! Mai sunt și dintre cei bogați și material și spiritual, ca și săraci și spiritual și material! Asta-i lumea, n-ai ce-i face!... Oricum, bogăția materială este zadarnică, spre deosebire de cea spirituală! E
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
te va ajuta numele? Simplu! În primul rând la localizare, apoi la reclama viitoare, apoi la câștigarea unui loc în mintea clientului. Și încă ceva: când te duci la Registrul Comerțului să-ți înregistrezi numele mai scoate un milion din buzunar și ia-ți înregistrare unică pe toată țara, să nu te trezești că, în momentul în care vrei să devii cunoscut, mai e o firmă cu aceeași denumire ce se ocupă de servicii funerare. Ne vom ocupa mai departe de
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
parfum sau apă de colonie. Cel mai bine este să te parfumezi cu două ore înaintea interviului. O mireasmă ușoară este mai mult decât suficientă, având în vedere că interviurile se țin, de regulă, în încăperi mai mici. * Goliți-vă buzunarele! Fără chei sau mărunțiș care zdrăngăne la orice pas. * Nu mestecați gumă și nu fumați în timpul interviului. * Fiți atenți chiar și la cele mai mici detalii, de aceea e bine să evitați pantofii scâlciați de prea mult purtat, cu tocurile
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
mîine. Doar n-o să deranjezi oamenii de ziua Europei pentru atîta lucru. JENI: Dar mîine tot o să trebuiască să-i chemăm. MINISTRUL: O să-i chemăm, dacă vrei. Deocamdată adu-i nenorocitei o lumînare. Vezi că trebuie să fie unele prin buzunarele mele. Au rămas de la ultimele parastase. Ai găsit? Bravo. Poți să-i pui chiar două. Asta e de la aviatorii căzuți în luptă. Și astălaltă de la aviatorii căzuți fără luptă. Așa e foarte bine. Nu poate să se plîngă de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Vorbește încet. Unde-i bărbatu-tău? EMMA: În baie. HOȚUL: Stai jos! Scoate chestiile alea de pe mîini. EMMA: Care? HOȚUL: Nu face pe proasta! Inelele, brățările. EMMA (le pune pe masă): Ia-le. HOȚUL: Păi, le iau! (Le bagă în buzunar.) EMMA: Altceva tot n-ai de luat. Doar ceva de băut, dacă vrei. HOȚUL: Bună idee! Ia toarnă-mi tu, că eu (ironic) am mîinile ocupate... EMMA (se duce și umple un pahar): Poftim (i-l aruncă în față apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dar cu monoclu. Vede că dorm și efectuează cu băgare de seamă o percheziție discretă în cameră, se uită înclusiv în țucalul de sub pat. Într-un sertar găsește niște acte pe care le citește atent, cîteva scrisori și bagă în buzunar unele dintre ele, alese anume. Mai utilizează puțin din cosmeticele Efimiței, se privește apoi în oglindă mulțumit. În final își scoate mondirul și chipiul, apoi legătura de gît (cravata) și își montează guler tare, papion, îmbracă un frac și pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
soți dorm adînc. 15. Rică, deghizat în amploaiat începe să fredoneze un menuet. EFIMIȚA (prin somn): Ah, mamițo, menuetul lui Pederaski, mă-nebunesc. Rică fredonează mai tare, Efimița dă semne de trezire. Atunci el încetează să fredoneze și scoate din buzunar un reportofon, îl pune pe perna Efimiței. Apasă un buton și mașinăria începe să cînte. Leonida nu aude, dar Efimița tresare. EFIMIȚA: Ce-i asta? RICĂ: O bucată nouă. Stella confidente! EFIMIȚA: Nu... asta... RICĂ: A! Un porttabac cu muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
făcuse portocalie sub soarele clement. Alexandru refuza să mai iasă cu el pe stradă, Îl scotea din minți atitudinea fiului, nu-i poți jigni pe ceilalți pentru neputințele tale, nu-i poți compromite... — Ce naiba, scoate și tu mâinile alea din buzunare, i-a spus Într-o zi când au fost nevoiți să meargă Împreună la piață, parcă ești nebun. Să ți fi șters și tu pantofii ăia, sunt plini de noroi... Și ce dacă e noroi peste tot, mă faci de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Nu asta voiam să zic, tovarășul maistru, doar că e una Între urări care nu pică bine. — Care, Vasile? Ce vrei să zici, că Scânteia publică aiureli? — Nu, tovarășul maistru, dar ia uitați-vă aici. Și a scos ziarul din buzunar. — Băi, Vasile, tu faci colecție de Scânteia? Nu vezi că e din ianuarie? Păi, noi suntem departe, În mai. — Da, dar ziua tovarășului Nicolae Ceaușescu e În ianuarie. I-auzi, a râs Încurcat Căreală. Băi, mopârțanule... Ia zi, ce scrie
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dacă se poate, a spus timid. — Bună seara, bună seara, l-a Întâmpinat jovial Puiu Nistea. De la ce liceu vii? — De la Hașdeu. — Și ce scrii? — Poezie, proză... — Păi... dă-i drumul, citește-mi și mie ceva. Vasile a scos din buzunar un ghemotoc de hârtie dic tando și a citit un poem, „de dragoste“, firește, cu inconștiența vârstei care nu idealizează, de fapt, femeia, mai degra bă o dezbracă, o pune să danseze În ordinea preludiului, a sărutului, a Îmbrățișării neîmblânzite
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
care Îți șoptește la ureche să faci orice, să calci peste cadavre, numai să Îți atingi scopul. — Te-ai Îmbătat... Sunt doar un elev de la liceul de filologie... O să fac Facultatea de Filologie, ce naiba poți să ajungi cu filologia În buzunar? — Să nu-mi spui mie că m-am Îmbătat, i-a șuierat printre dinți. Se vede de la o poștă că salivezi să ajungi la un ziar, unde să lingi În fund până ți se tocește limba. Să nu-mi spui
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
fi făcut el vilă și să și fi luat mașină Renault 16, cum altfel să-și fi Îmbrăcat el nevasta și copilul unic cu blugi și „adidași“ străini, cum altfel să fi beneficiat de plecări În afară, care Îi umpleau buzunarele cu valută... Pentru că de problemele celorlalți, pe care partidul Îi lăsase În grija lui, nici nu putea fi vorba, de unde să le dea el carne, lapte, ouă... toate plecau la export, că poporul român avea demnitate și mai ales mândrie
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu portbagajul plin și cu două mătănii mari, din sâmburi de măsline, pe care Ghenadie, după a doua bărdacă de vin, i le spânzurase de gât ca să-l Încurajeze. Și le-a smuls nervos și le-a băgat repede În buzunar, dar i-a rânjit totuși lui Costel, slugă fidelă. Ia și tu, Costele, un bidonaș de vin și niște pastramă, cine știe când om mai avea prilejul... — Tovarășu’ prim... Nu mor caii când vor câinii, tovarășu’... O să ieșim noi și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
peste chipul Învinețit al lui Matei și a rămas pe gânduri. Aveți un fierăstrău? l-a Întrebat pe groparul de lângă el, după câteva minute de reflecție. Îi Îndoiem genunchii și tăiem coșciugul. Asta e... Și și-a scos biblia din buzunar ca să-i ureze lui Matei drum bun. Cu toții Își țineau capetele În pământ, fiindcă evenimentul Îngropăciunii Îi copleșea, le aducea aminte că ei Înșiși vor juca În scheciul ăsta ridicol, nu mai conta cine și cum sau de ce a murit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
bătută pe coclaurii iubirii. Să se iubească, dom’le, să se iu bească până când or exista, și-a mai zis cu năduf, că eu nu știu să o fac, ca să exist și eu... A trecut pe lângă ei cu mâinile În buzunare, fără să Îi salute, posedat de rechizitoriul discursului care i se Învârtea În minte căutându-și parcă ieșirea, salvarea, ăia s-au oprit o clipă, au strâmbat din buze și s-au dus, ținân du-se de mână, la raionul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În soarele verii, sub care nimic nu exista, a ieșit În deșertul Buzăului fluierând, fără să știe de ce fluieră sau dacă, Într-adevăr, el fluiera, și nu Dumnezeu. Și fluierând a coborât Încet pe strada Cuza Vodă, cu mâinile În buzunare, oprindu-se din când În când În fața câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aceea din iulie pustie. Vasile a intrat și a cumpărat trei prăjituri „Diplomat“. — Sărut mâna, i-a spus vânzătoarei, femeie Între două vârste, coafată „permanent“, cu ochii vii și cu dinți mari, de veveriță, după ce și-a băgat restul În buzunar. — Am și picioare, i-a zâmbit galeș femeia, iar Vasile s-a Înroșit și a ieșit grăbit din cofetărie. — Asta Îmi trebuia acum, să mă invite la amor gospodinele. Dacă aș fi fost Într-adevăr bărbat... Dar nu sunt. Râsul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
că se duce să stea cu băieții În scuarul din fața Casei Pionierilor, ai lui au fost Încântați să Îl vadă ieșind cu prietenii, așa că s-au culcat liniștiți, aveau deplină Încredere În el. Iar Vasile străbătea orașul cu mâinile În buzunare și cu senzația că are de Îndeplinit o misiune de rutină. Era de altfel curios să afle ce se Întâmplase la Pietroasele, iar Cristian, după cum Îl cunoștea, Își va face un titlu de glorie din a-i relata cu lux
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]