3,622 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământările de azi! Poetei AP Ne frământăm adesea în tăcere Nepăsători când pietrele suspină Le ignorăm durerea în surdină Și savurăm dansuri cu baiadere Chiar de vibrăm la cântul de vioară Și ne lăsam, în vis, purtați de vrajă Privim în gol când soarele coboară Uitând iubirii să-i rămânem strajă! Greșind cărarea care ne conduce Spre cel ales să îi cedăm căldură Extenuați de visele caduce Bem cu
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]
-
femei dace, ca stejarul izbucnit în vlăstar, ca izvorul sporit în curgere, nesecat în zăgăzuire. Originile tatălui ei sunt găsite în vesela, harnica, buna Moldovă. Se pare că vine dintr-o familie care ar fi trăit cu fervoarea dragostei de cânt, la Buhuși, o mică localitate orășenească a județului Bacău. Această familie împuținată și împrăștiată azi, trăia cândva în bucurie, sub o pădure bătrână și dumnezeită, ca o parte de rai, un loc lipit de Buhuși, numit Lețcana. În ea aș
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
din mine fiare tot mușcând și totuși de viață mi-e dor, cum morții plâng de mila lor. sunt fiul doinelor din crâng care mai râd, care mai plâng și îmi dau seama cine sunt, când iau frunza și când cânt. vineri, 21 februarie 2014 Referință Bibliografică: evadatul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV, 21 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EVADATUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362662_a_363991]
-
stâncă marți, mă împrietenesc cu păstrăvii, să mă învățe cum să străpung labirintul miercuri, ies pentru o gură de aer, ating frunza căzută odata cu fruntea mea, joi, prizonieră între lespezi, ascult mierla cea înspumată, vineri, post, nici soare , nici cânt, sâmbătă, din sălcii și lut, aripi de vânt... pentru că am nevoie de tine, zilele următoare, rugăciuni de iertare... nu-i așa că va fi sărbătoare? Referință Bibliografică: Sălcii și lut / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VALSUL FRUNZELOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Scăldate de ploaie și bătute se vânt, cad frunze-ngălbenite în al doinei cânt. Copacii își legănă crengile de dor, după frunze căzând de bruma toamnelor. De vânt și ploaie, într-un vals amețitor, în lacrimi se îneacă plânsul frunzelor. Sentimente dragi de frig sunt alungate că, îngheață iubirea în suflete calde. Idee-mi
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
unde credința Și glasu-mi se-nalță spre ceruri: "Mai spală-mi Tu, Tată ființa! Mă iartă...mă iartă Părinte Că timpu-am pierdut în zadar Robit de a vieții corvoadă Departe de rugă și har... Mă iartă de lacrima stinsă De cântul ce nu l-am cântat, De pașii opriți pe cărare, De nopțile când nu am vegheat! Genunchii-mi se pleacă la cruce Și dorul de Tine mă doare O, Tată revarsă-Ți iubirea Trimite-mi o rază de soare!" La
OMAGIU DIVIN 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362739_a_364068]
-
În prispa căsuței mele https://youtu.be/dJ5OjbDote4 Ridicând „cortina timpului” am deschis sertarul inimii în care am găsit „zile cu trei sori” din perioada copilăriei, tinerții și matureității, amintiri care m-au ajutat să le imortalizez în vers și cânt, să le dau viață spre a ști tot omul iubitor că muzică populară și dragostea nețărmurită de plai natal, de fata cu care am străbătut cărările umbroase din pădurea veșnic tânără și m-am oprit la izvorul cristalin ca să-mi
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]
-
cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a fost să dea fericire românului printr-o altă mare sărbătoare, Nașterea Fiului lui Dumnezeu spre care cântul se înălța: Din slăvi un înger coborî: / "Fiți veseli!"- îngerul le-a spus / "Plecați, și-n staul veți găsi / Pe Craiul stelelor de sus!" (colind popular românesc). S-au contopit divin voințele și, în ziua de 25 Decembrie 1386, Mânuitorului
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Articolele Autorului Trup de lacrimi Desfătându-se-n lumină Dans nesfârșit de emoții Cumpănă de gânduri sublimă Licăr în mâinile sorții... Pasiune cumplită Și dor ostoit doar de vină M-acopăr cu muzica minții Vorbesc în mișcări de rutină Și cânt la corzile nopții... Rânduri gonesc Cuvintele scrise-n orbire Adieri dedicând voluptății Senzații de iubire... Jertfa docilității... Sunt apă țâșnind din adâncuri Sunt dans în plutire cu tâlcuri Sunt vis copleșit de gânduri Sunt focul mistuit de vânturi... Blue Mireille
UN DANS... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370199_a_371528]
-
vânt, Învolburate, căzute la pământ ... Oamenii ascunși în trupuri Ca în turnuri cu crenele, Dorm ... așteptând schimbarea, Cătușele însă Le strivesc gândurile. Fluviul vieții Se strecoară tăcut și molcom Printre prizonierii vremurilor, Doar sălciile -și acordează Strunele chemând Primăvara Și cântul vieții nenăscut. Speranțe se nasc ... Își scutură cătușele adormiții, « Destinul îi ajută pe îndrăzneți », Șoptesc cei curajoși Și astfel, împreună, Uniți de gândul Libertății Sparg cătușele prizonierii limitărilor. Pornește să ia viața în piept Adormita oaste de resemnați, Nodul gordian
SUB POVARA VREMURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370213_a_371542]
-
arome de cucută, Minte și inimă bolnavă Schimbându-mi mierea în otravă Când gura-i buzele-mi sărută Inimă-n piatră, minte-n vânturi Să vă prefaceți de iubirea Vreți să-mi striviți cu amăgirea De zgomot, ca istov de cânturi *** Ciclul "Blesteme" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Nebune / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539, Anul V, 19 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NEBUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370243_a_371572]
-
mine Poezia,/ Sublimă rană mi-i, taină și cântec./ Numai c-o boală christică mă vindec (pag. 12) dar versurile sale sunt cuprinse și de dor: Uitatu-m-a orice cuvânt/ Și exilat într-o tăcere,/ Când vreau să dor pruncia-mi cânt/ și nu am altă mângâiere (pag.20), dorul creând lumini și mistere, dorul de țară, cel mai pregnant, devenind o oază a sufletului, ca în „Poem de țară”: Noaptea mocnind, suspină-n drum și luna/ Îi șterge plânsul, tace-ntotdeauna
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vinerea neagră a României, Moartea... iarăși stă la pândă... Și dansează împreună cu ei, Și-n fumul greu mi-i scufundă... Sunt tineri și sunt plini de viață, Voiau să asculte ultimul cânt... Nu știau că, în marea agitație... Se-ndreptau înspre mormânt. Cânt încărcat de semnificație, Ce împlinea destinul prin vers. Și toate câte erau prevestite... Acolo, se împlineau pas cu pas. Era... „Ziua în care murim”... Premoniție împlinită prin foc, Și
„ZIUA ÎN CARE MURIM” de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353304_a_354633]
-
a României, Moartea... iarăși stă la pândă... Și dansează împreună cu ei, Și-n fumul greu mi-i scufundă... Sunt tineri și sunt plini de viață, Voiau să asculte ultimul cânt... Nu știau că, în marea agitație... Se-ndreptau înspre mormânt. Cânt încărcat de semnificație, Ce împlinea destinul prin vers. Și toate câte erau prevestite... Acolo, se împlineau pas cu pas. Era... „Ziua în care murim”... Premoniție împlinită prin foc, Și sub talpa iadului prin fum... Mulți tineri morți, fără de noroc. Iar
„ZIUA ÎN CARE MURIM” de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353304_a_354633]
-
tale înfrunziri, Acum, rătăcesc în doruri și respir în nostalgii spre vară îmbrățișării noastre. . . . . . Petale de gânduri Orbite de frumuseți, Elevate în rostire, Miresme-corole, cu Elan aruncate în visare. Aromează-mi cu busuioc gândul și cu îmbrățișare apropierea până devenim cânt și mers stelar într-o plutire! ... Făclie... O, pădure, o, pădure luminezi în mine poieni înverzite ce duc doar spre casă! ... Săgeți pe cer - Plopii, arată drumul spre eliberare. Simplitate Nu mai am teamă, ai deschis haină gândului și m-
MINIPOEME de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353441_a_354770]
-
Episcop Virgil Bercea, domnului Sever Voinescu, și colectivului Editurii «Gutenberg», care au concurat rodnic și splendid la realizarea cărții de dialoguri cu mine, «Canta che ti passa». Treci prin toate eforturile pe care le faci în viață, dacă sufletește ai cântul, treci prin multele greutăți mai ușor, ajungi să fii în vârstă, ca mine, dar să te simți încă tânăr!”. Da, maestra Virginia Zeani a fost și este și acum, mereu tânără! S-a născut, primind numele de acasă, Zehan, pe
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
fântâni pentru-a da de rouă, iei câte-un cuvânt și-l transformi în mină, râzi nepăsător când ninge sau plouă numai rutină. Orgoliu Și totuși pe al Muzei cer eu sunt orice, dar nu cometă. În acest sumbru efemer cânt pe viori, nu pe flașnetă. Nu ca drezină am să pier, ci ca o splendidă rachetă și port ca pe un giuvaer a nemuririi verighetă. Sunt vânător, nu braconier, gândind cioplesc, nu scriu cu cretă. Sunt arșiță, nu aspru ger
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului pe balansoarul cuvintelor două versuri stau la pândă nașterea să și-o surprindă între două brațe grele sensurile se rotesc virgulele răsucesc limba tainică și cântul între două puncte simple sufletul se-așterne drept brațele la piept le pune aripile de cristal se frâng zi de zi prin lume puse veșnic pe cântar când să prindă mingea-n palmă versurile devin umbre curg prin frunze ploaie
BALANSOAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353523_a_354852]
-
a locurilor maramureșene și versul popular pornit din suflet curat, fără vorbărie zădarnică, numai cu iubirea - sete a inimii - și dorul - urzitor și neîncetat frate al drumului. Maramureșeanul din toate vremile mai luminate și mai umbrite are vocația lăsământului unui cânt fără de prihană, în care liniștea tăcerii e rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei de viață. Nimic din plinul vieții nu e păcat când omul caută, cere și primește orice e omenesc! Având
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
fără de prihană, în care liniștea tăcerii e rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei de viață. Nimic din plinul vieții nu e păcat când omul caută, cere și primește orice e omenesc! Având cântul în suflet, corvezile grele de pe spatele maramureșeanului sunt ridicate întocmai de cântec. Puțini cântăreți de azi, ori de ieri, cântă sau au cântat vreodată în Maramureș, dând, în chipul cel mai firesc impresia că priveghează să alunge mâhnirile omenești, mai
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
cu stilul flamenco și muzica latino, dar succesul său se datorează în primul rând calităților vocale fructificate printr-o pregătire temeinică la canto clasic, studiind cu maestra Camelia Dăscălescu. Azi, Pepe este un artist total și de excepție. Interpretează, compune cânt, compune vers, este prezentator și producător de emisiuni tv... N-ar fi o mirare dacă vârsta ar avea acumulați ani și ani de experiență și trudă. Dar anii adunați în urma artistului Pepe nu sunt mulți și atunci, explicația stă în
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
în urma artistului Pepe nu sunt mulți și atunci, explicația stă în faptul că experiența s-a concentrat printr-o muncă împătrită! Pepe este un artist care nu a muncit numai pentru a cânta bine, a muncit pentru a-și lustrui cântul până la strălucire, a muncit pentru a avea știință muzicală, pentru a se educa... a muncit pentru a-și clădi o lume a sa, căci nu a avut-o pe de-a gata. Această lume are un zeu, zeul cântecului!, are
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
Strofe > Introspectie > ABYSSUS Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Luna plină mă-nfioară Stelele mă fac să plâng Nouri albi încet coboară - Gândurile mi le frâng. Mă arunc în nepăsare Fredonând un cânt lejer Și mă pierd într-o uitare Prin astralul cel mizer. ............... Sunt bărbat Tu ești femeia Mi-s dalb la suflet și iertat - Eu eroul Tu Deneia Striviți de-un Zeus supărat. Referință Bibliografică: ABYSSUS / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN
ABYSSUS de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352841_a_354170]
-
faur, Necedând când alții ar fi vrut. Anii mei întruna au cernut Tot nisipul până-au dat de aur. Orice las în urmă e-un tezaur Luminat de-al Harului sărut. Cred doar în frumos și armonie, Ocrotind cuvintele prin cânt. Viața mea fiind o Poezie, Ardere și ne-ncetat avânt. Lângă dânsa, Creatorul Sfânt Iubitor a fost și o să fie ! Anatol Covali Referință Bibliografică: La mulți ani, poete ! Acrostih / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07
LA MULŢI ANI, POETE ! ACROSTIH de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352848_a_354177]
-
de două ori prin inima sa care e o distilărie de emoții! Trei fructe are cântecul său: poezia care e vulturul gândului, vocea care e gura sufletului, violoncelul care e meșterul inimii. Aceste trei lumini din care se montează laserul cântului lui Nadin sunt nouăzeci de părți înger și zece demon! Trebuia să apară un astfel de muzician, pentru că cineva era de prevestit că va să vină ca să sfarme voluptățile prostului gust. Ornamentica bizară a cântecului din jurul paharelor e cea dintâi
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]