42,681 matches
-
spectacolul cu cele mai mari vînzări de bilete și încasări. Caravana a fost instalată la zece kilometri de Avignon, la Chapiteau Domaine de Roberty, lîngă un teren de hipism. În arenă, două mici orchestre cocoțate, așezate una în fața celeilalte, își cîntă povestea. O fanfară și un ansamblu de coarde. Muzicieni țigani, din Moldova și Transilvania, sonorități cunoscute, care m-au făcut, minute în șir, să cred că se joacă și se cîntă numai pentru mine. Că numai eu decodez totul, pînă
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
două mici orchestre cocoțate, așezate una în fața celeilalte, își cîntă povestea. O fanfară și un ansamblu de coarde. Muzicieni țigani, din Moldova și Transilvania, sonorități cunoscute, care m-au făcut, minute în șir, să cred că se joacă și se cîntă numai pentru mine. Că numai eu decodez totul, pînă la capăt. Greutatea formidabilă, tonul spectacolului, tensiunea și dramatismul scenariului stau pe muzică. Ea este însoțitoarea performanței unei trupe antrenate la sînge, a unei povești despre țigani, despre nomazi, despre iubire
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
ne sensibilizeze: "Mă scol noaptea pe la trii ceas. Îmi pune bătrânuța un deț de palincă. Și tot ieu câte o gură și încep să scriu. Și apoi așe vin ideile ca și apa la moară. Și apoi la petrecanie îl cânt frumos. Un verș îmi ia cam trii - patru ore. Că nu-i ușor, trebe să rimeze. Da' nici asta nu-i destul, că strofele trebuie cumva legate unele de altele, altfel nu au înțeles." Să mai conteze oare prezența pe
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
generația sputnică", caracteristică pentru sfârșitul anilor '50 și începutul anilor '60. "Societatea comunistă și cea occidentală devine sincronizata pentru prima dată, apare o antibirocrație și se înregistrează un mare avânt tehnologic". Ulterior se dezvoltă stilul "blatniak-șanson" sau muzică pușcăriașilor. "Muzică cântată de aceștia este una care se cântă la chitară, oamenii cântă, nu neapărat politică, ci povești. Acest fenomen începe să aibă căutare în spațiile semipublice, unde sistemul nu avea control total. Tradiția pușcăriașilor este foarte importantă pentru că devine un mod
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și începutul anilor '60. "Societatea comunistă și cea occidentală devine sincronizata pentru prima dată, apare o antibirocrație și se înregistrează un mare avânt tehnologic". Ulterior se dezvoltă stilul "blatniak-șanson" sau muzică pușcăriașilor. "Muzică cântată de aceștia este una care se cântă la chitară, oamenii cântă, nu neapărat politică, ci povești. Acest fenomen începe să aibă căutare în spațiile semipublice, unde sistemul nu avea control total. Tradiția pușcăriașilor este foarte importantă pentru că devine un mod de viață total opus sistemului rigid al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Societatea comunistă și cea occidentală devine sincronizata pentru prima dată, apare o antibirocrație și se înregistrează un mare avânt tehnologic". Ulterior se dezvoltă stilul "blatniak-șanson" sau muzică pușcăriașilor. "Muzică cântată de aceștia este una care se cântă la chitară, oamenii cântă, nu neapărat politică, ci povești. Acest fenomen începe să aibă căutare în spațiile semipublice, unde sistemul nu avea control total. Tradiția pușcăriașilor este foarte importantă pentru că devine un mod de viață total opus sistemului rigid al partidului", a arătat Vasile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
întotdeauna vizibilă, dar mereu angajanta printr-o subtilitate ori câte un cuvant pilduitor. În linia cotidianului prea des invocat de mulți poeți contemporani, până la a compromite nivelul creației cu lucrătura estetică, Virgil Dumitrescu se detașează cu bunăvoință de toți, nu cântând călinescian lucrurile din casă, nici reluând notă blestemelor argheziene ori derizoriul mironparaschivesc. El este mai precaut în această privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dacă reușesc, pot închide ochii mulțumit că n-am făcut umbră pământului de pomană! Cred că va mai amintiți de grupul venit din Kazahstan la Congresul din 2004, toți îmbrăcați în costume naționale, de la mic la mare, care ne-au cântat românește ca si cum de-abia cobora seră din inimă munților Moldovei?! Este impresionant să vezi cum toți copiii vorbesc limba română și nu poți crede că părinții și bunicii lor au fost transmutați în mijlocul Rusiei acum șaptezeci de ani. MLC: „țara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
deștept și viteaz călcat în picioare de toți nechemații lumii. Cu forța celor care au cunoscut o Românie intelec tuală și prosperă, cu dârzenia celor care au stat în pușcăriile comuniste, poate că vom fi inspirație pentru cei tineri care cântă acum manele și pocesc limba cu inserții stâlcite engle zești fără a mai purta spiritul patriotic în sânge. țara are nevoie de modele pozitive pentru a spăla spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și KGB-ul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților care încă mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a dus la Dromihete și fiindc-a scos butașii, l-a certat: sunteți creștini și vin sorbiți cu sete la fiece HRISTOS A ÎNVIAT. priviți și voi ce rânduri are via. parcă sunt versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ÎNVIAT. priviți și voi ce rânduri are via. parcă sunt versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi cânt cu ochii-n zare ale-lui-ia, ca un pirat ce pleacă spre Olimp... POEM COSMETIC simpatică cerneală-i demodata. Mileniul, suspectat c-ar fi ocult, le dă la scribi o șansă fără pată și toți poeții scriu la modul smult. un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai bem un poloboc”, rămânând ca să se păstreze în conștiința poporului „ZAVAIDOC”. S-a născut în a opta zi a babelor din martie 1896, la Pitești, în Trivale, într-o familie de lăutari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
băut De n-ai mai îmbătrânit? Am băut vin mult cu gheață Și-am dormit la puica-n brațe, Și-am mâncat boboci de rață Și-așa toate m-au ținut De n-am mai îmbătrânit. Se spune că a cântat o noapte cu fetiță ce purta numele mamei, Constantă (Pusă), în brațe. Prin 1942, Tânta îi aduce pe lume un băiețel, pe nume Vasile (i-a pus numele fratelui său). S-a suit Zavaidoc într-o sanie plină de sticle
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
elevă de liceu, propunându-și că „...n-am să mor până n-am să fiu lângă el”) alinând suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își adunase „comoara sufletului” i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
el își adunase „comoara sufletului” i-au fost spulberate, lăsându-l sărac sufletește, ca plângea că un copil, nu după averea ce o agonisise ci după compozițiile lui, munca de-o viață. Pleacă la Caracal, apoi la Roșiorii de Vede. Cântă prin mari localuri, fără microfon, schimbând câte 3-4 cămăși pe noapte (transpira abundent datorită unei afecțiuni renale ce-i va pune capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
schimbând câte 3-4 cămăși pe noapte (transpira abundent datorită unei afecțiuni renale ce-i va pune capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc la CâmpulungMuscel cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ce-i va pune capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc la CâmpulungMuscel cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mort în zorii zilei sub o masă în restaurant de către omul de serviciu care venise să aprindă focul în sobe), apoi în 1944, în mai (la un alt raid al aviației angloamericane), o bombă îi sfârteca sora, Zoia (cea care cântă la pian, si de fapt era managerul formației, ea se ocupă de contracte, impresariat) care a lăsat în urmă cinci copii (soțul său, Perlidis, clarinetist, un grec deosebit de talentat, pleacă cu copiii și se stabilește în Australia). Cele două dureri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat „Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]