2,510 matches
-
în grupuri mici și nu staționau multă vreme într-un singur loc. Majoritatea mormintelor turanice erau tumulare și, foarte rar, plane (pentru nomazii sedentari). Uneori au fost întrebuințate secundar movile din epoca neolitică pentru înmormântări nomade, situație semnalată în Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice). Ca orientare, mormintele turanice erau pe axe diferite, dar majoritatea aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în veacurile XIII-XIV, procentajul lor reprezintă circa 2/3 din totalul mormintelor alogene. Această
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
indică depunerea lor parțială (Hansca-Căprăria). Mormintele alogenilor cuprindeau defuncți depuși tot pe spate, cu mâinile dispuse aleatoriu (pe lângă corp sau diferit așezată una de cealaltă), însoțiți de ofrande de cai (cranii ori părți din corpul animalelor) și alte obiecte, specifice călăreților războinici (potcoave, zăbale, resturi de la șa, arme). Amenajări funerare: s-au depistat aspecte de acest gen, cum ar fi la Bârlad-Parc, unde scheletul era depus pe o împletitură vegetală, iar la Bârlad-Dealul Țuguieta, cel de-al doilea schelet (al femeii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de linia ferată Tecuci-Făurei și la 3 km vest de gara C.F.R. Drăgănești, cu prilejul săpării unei movile s-au găsit resturile unui schelet uman, alături de oase de cal și de trei potcoave din fier, toate aparținând unui mormânt de călăreț nomad din perioada secolelor X-XI. Mormântul respectiv suprapunea o locuință din veacurile IX-X, din care s-au adunat câteva fragmente de vase făcute la roată, din pastă fină de culoare roșie ori cenușie, împreună cu câteva unelte din fier. Cercetare M.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 110; Maxim-Alaiba 1987, p. 235-239 (fig. 1); Maxim-Alaiba 1993, p. 355, 358 (fig. 4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ei. Și motocicletele duseseră ceva din Thomas: fierul și cauciucul acestora căpătaseră mai multă rezistență, pentru că smulseseră din structura pasională a celui ce le Încăleca atomi nepuși În evidență de nici o fizică ori chimie; și claxonul avea ceva din strigătul călărețului; și spațiul străbătut Își lua partea, ducînd pînă la poli ceva din respirația celui ce credea că, gonind nebunește, va ajunge undeva. Thomas cel mic iubise mai tot, ființe, lucruri, cer, zăpadă, Îi urîse pe bandiții din primele filme văzute
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nimic nu putea fi așezat într-un moment al istoriei, nici un monument, nici o formație a solului nu amintea vreun ev. Totul era rămas pe loc, în afara oricărei epoci, într-o absolută neistoricitate. Dacă înaintea trăsurii ar fi răsărit deodată câțiva călăreți acoperiți din cap până-n picioare în sârmă, ca barbarii de pe Coloana Traiană, sau în întregime goi, cu țeste la oblânc și cu suliți cu smoc de păr în mână, Felix nu s-ar fi mirat deloc. Aci punea acum tot
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
chic! - Dumneata, zise Pascalopol lui Felix, după ce te odihnești,te poți plimba pe moșie. Dau ordin să-ți dea o brișcă, dacă vrei, îți dau chiar un cal cuminte... nu te teme... Îți dau ș-o călăuză... aci devii numaidecât călăreț. Felix mulțumi, rezervîndu-și să se gândească, însă nu putu să nu remarce că Pascalopol îi făcea un program deosebit, izolat de al Otiliei. Asta îl indispuse, fiindcă aici i se părea locul cel mai bun de a se apropia mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
petrecerea de predilecție o constituia un soi de cavalcadă specială. Argatul de la grajduri le dăduse doi cai mai ciolănoși, pentru tracțiune grea, un fel de cai normanzi mai zvelți, care se lăsau încălecați cu blândețe și fără șa, ducând pe călăreți încet, la o simplă bătaie cu palma pe spinarea lor. Cei doi, supravegheați la început de argat, se dedaseră binișor la acest sport și colindau singuri moșia. Însă Otiliei îi venise alt gust: să se urce chiar pe calul lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nici unul... Care cum strigă, cum împietrește... Ocna de taximetrist îi mai plantă trei degete sub betelia înflorată a fustei. Mustăci hâtru. Capitolul 4 STRADA PERONE de gloate, Balta Icoanei, destul de adâncă, odinioară să înece între subțiorile ei și cal și călăreț. Taman din acest binecuvântat gârlici izvorâse odinioară și măduva Bucureștilor, gârlița numită Bucureștioara. Singura înjghebare de ape din lume căreia i se dusese buhul de a izvorî, din țărână, direct descântată. Ungând, cu pântecul ei, partea sfântă a orașului și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de suprapopulare a Terrei în anul 2800. Mai târziu, prin anul 1700, prusacul J. Süssmilch estima populația mondială la un miliard, iar Thomas Malthus vedea controlul numărului populației reglat prin război, foamete și boli, similar celor trei din cei patru călăreți ai Apocalipsei din Biblia creștină;<footnote Popovici, E. (1998), Studiul mediului înconjurător, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași. footnote> - Milne consideră că, în condiții normale, o populație fluctuează între două valori extreme: una inferioară, sub care specia dispare, și alta
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
se dezmorțească. Apoi începea să citească, pe sărite, e drept, ca totdeauna când vrei să ajungi iute de pe un mal pe altul. Află astfel că există un fel de cod al făuritorilor de statui. Și anume al celor ce înfățișează călăreți împlătoșați. Când calul este proptit pe postament cu toate patru picioarele se cheamă că războinicul călăreț a trecut teafăr prin războaie, murind creștinește, în patul lui. Când calul are unul dintre picioare ridicat, mai ales dreptul din față, înseamnă că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iute de pe un mal pe altul. Află astfel că există un fel de cod al făuritorilor de statui. Și anume al celor ce înfățișează călăreți împlătoșați. Când calul este proptit pe postament cu toate patru picioarele se cheamă că războinicul călăreț a trecut teafăr prin războaie, murind creștinește, în patul lui. Când calul are unul dintre picioare ridicat, mai ales dreptul din față, înseamnă că stăpânul îi fusese rănit în bătălie. Iar când bidiviul înșeuat își ridică amândouă picioarele din față
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înseamnă că stăpânul îi fusese rănit în bătălie. Iar când bidiviul înșeuat își ridică amândouă picioarele din față înseamnă că bravul cavaler își găsise moartea pe câmpul de luptă. Ce bătălie va fi fost aceea și cum se numea nobilul călăreț din fort, Petrache nu aflase și nimeni nu putuse să-i spună. Cei ce transformaseră fortul în muzeu îl găsiseră acolo și hotărâseră că e bine să-l lase așa, pentru a-și întâmpina semeț vizitatorii. Doar că vizitatorii nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce transformaseră fortul în muzeu îl găsiseră acolo și hotărâseră că e bine să-l lase așa, pentru a-și întâmpina semeț vizitatorii. Doar că vizitatorii nu se prea înghesuiau să urce pe cărarea pieptișă, până sus, la fort, iar călărețul rămăsese în singurătatea lui, opintindu-se să-și strunească în zăbală armăsarul și arătând cu sabia strâns ținută în pumn într-o direcție care nu ducea nicăieri, decât poate spre locul în care călărețul își găsise sfârșitul. Petrache deschise larg
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pieptișă, până sus, la fort, iar călărețul rămăsese în singurătatea lui, opintindu-se să-și strunească în zăbală armăsarul și arătând cu sabia strâns ținută în pumn într-o direcție care nu ducea nicăieri, decât poate spre locul în care călărețul își găsise sfârșitul. Petrache deschise larg porțile grele de lemn ghintuit, ca de cetate. Mai era vreme până să vină și ceilalți angajați, care deschideau încăperile întunecoase, cu ferestre înguste, cât să se strecoare prin ele o gură de tun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înțepa toate deodată. Apoi luă în spinare scara lungă, folosită la ștersul pânzelor de păianjen de la încheieturile zidurilor, și se apropie de statuie. Rezemă scara de șa. Așteptă, de parcă voia să vadă dacă nu cumva calul o să se tragă îndărăt. Călărețul rămase netulburat, privind înainte, încotro arăta brațul lui și, de altfel, tot încotro zburase și corbul. Petrache urcă dibuind. Statuia se dovedi însă prea înaltă. Cum nu mai avea unde să se urce pe scară, după o scurtă ezitare, ridică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
adormită în brațele lui și mai înțelese că ora lui de veghe pe crenelul dinspre răsărit se apropia. O trezi, îngăduitor cu nedumerirea ei, apoi o ajută să coboare, privind iarăși în sus și vorbindu-i despre castel și despre călărețul care îl aștepta. O privi cum se depărtează, mergând încet printre blocuri, ținându-se cu o mână de zid și cu alta apăsându-și pântecele de o durere întârziată. Se îndreptă spre casă, aproape alergând, se strecură prin poarta întredeschisă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Zidurile n-ar fi putut fi sărite decât cu catapulte, dar a imagina la porțile castelului o astfel de mașinărie de Ev Mediu timpuriu era o năzbâtie chiar mai mare decât un cal de bronz care se balegă. Ședeau nemișcați, călărețul și calul, nici măcar un fir din coada impregnată de cocleală nu părea să se fi urnit de la locul lui. Petrache înțepă mormanul de cocoloașe care arăta ca grămăjoarele de cocs din fața sobei, din vremea copilăriei. Totul era cât se poate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Aerul nu mai părea tras doar într-o parte și sorbit, ca apa din chiuvetă, ci pleca și venea, de parcă mișcarea lui făcea un piept uriaș să tresalte. Ascunse săculețul cu mere în spatele lăzii cu scule și se întoarse spre călăreț. Ceva nu era ca de obicei, dar Petrache nu pricepea ce. Și, ca totdeauna, în astfel de situații, se cățără pe zid, să stea de vorbă cu soarele. În diminețile pâcloase, valea părea un abis între el și răsărit, de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
porțile deschise spre oraș. Poate că erau doar niște simple prevestiri, altminteri lumea nu se schimbase. Și nici alte semne nu mai văzu, nici măcar resturi de măr. Timpul și spațiul se bifurcaseră și fiecare alesese o altă cale. Lipsit de călărețul de bronz, atriul părea acum mai larg. Lecuiți de crengile uscate, gutuii se pregăteau să înflorească. Lespezile străluceau, ca după maslu. Abia atunci văzu, la doi pași, cununa din care ieșeau cuiele, ca niște spini. Se simțea plin de bunătate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
părea bine orânduit și în așteptare, încât nu găsi nicio tainiță unde să ascundă împletitura de sârmă. Și atunci, de vreme ce lumea nu o primea încă, o luă asupra lui și și-o puse pe cap. Se potrivi, de parcă Petrache și călărețul de bronz erau de-o seamă, fiecare în lumea lui. Se simți, dintr-odată, chiar și cu această putere nouă, foarte ostenit. Își strânse veșmintele pe trup, vântul sufla prin ele de parcă ar fi fost zdrențuite. Se ghemui la rădăcina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ioana, care fuma picior peste picior pe o canapea, părând a face mare caz de el. Arhitectul, puțin murdar de moloz pe haina de șantung albastru, construia o casă prin împrejurimi. La intrarea lui Pomponescu nu-și schimbă poziția de călăreț, și ministeriabilul avu impresia că nici Ioana nu făcuse prea mare caz de sosirea lui, rămânând absorbită într-o conversație începută înainte. Instinctul nu înșela pe Pomponescu. Ioanide, ras proaspăt în cap, se oferise să-i construiască un templu. El
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ispitei se prelungește pe planul fantasticului cu potriviri ale hazardului, în care prezența diavolului se întrupează într-un cotoi și un ied; aceștia par emisari la dispoziția femeii, care lucrează asupra tânărului cu mijloace satanice. Parcursul drumului prin viscol al călărețului, pornit spre viitorul socru, după ce s-a smuls cu greu de lângă ispită, apariția ciudată și apoi dispariția și mai ciudată a iedului, lupta cu elementele naturii și rotirea într-un vicios cerc magic, care-l ține tot în preajma hanului, revenirea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu toată vigoarea. Tema din La conac îl are în prim plan pe un tânăr care are misiunea de la tatăl său, arendaș, să plătească cincizeci de galbeni, câștigul datorat boierului, care se întâlnește în drum cu diavolul, întrupat într-un călăreț, cu înfățișare de negustor: ,,un roșcovan grăsuliu, cu fața vioaie; cârn și pisturiu; dar om plăcut la înfățișare și tovarăș glumeț; numai atâta că e șașiu, și când se uită în ochii tânărului, îi face așa ca o amețeală, cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
alături un craniu de cabalină, cele patru copite cu părți din picioarele calului, precum și câteva resturi metalice, ce s-au dovedit a fi piese de harnașament și ale unei găleți de lemn. S-a considerat că mormântul a aparținut unui călăreț de neam turanic și datează din secolul al XI-lea. Anticipând, trebuie observat că poate fi stabilită o relație între prezența turanicilor de aici și originea numelui satului Torcești din imediata apropiere. Pentru cititorii mai puțin avizați asupra problemelor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]