2,618 matches
-
Cairo să rămână atât de mult timp abandonată. Aș fi onorat dacă ai putea locui acolo în absența mea. Cum schițam o dublă mișcare, de mulțumire și de refuz, mă prinse de încheietura mâinii: — Nu-ți fac o favoare, nobile călător, căci, dacă locuința mea ar rămâne fără stăpân, ar cădea pradă jefuitorilor, mai cu seamă în aceste vremuri tulburi. Dacă ai primi, ți-aș rămâne îndatorat, iar tu ai rezolva o problemă care-mi stă pe inimă. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Simți că patronul WC-ului nu te jupoaie, căci fie vorba Între noi, ce Înseamnă un leu nou atunci când te apasă o nevoie veche!? Într-un cuvânt, ambianța e plăcută și totul făcut astfel ca grăbitul și vecinic nemulțumitul nostru călător să se simtă În largul său și să nu mai caute zadarnic noduri În papură; există Însă o singură hibă - fiind prea modern și prea populat la intrare, WC-ul public nu prea este folosit; În locul său călătorii preferă traversele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ca În spațiul vechiului WC, aflat acum În partea de nord a edificiului, a fost amenajată Sala de așteptare Cl. I. Stând la birou, În fața ferestrei deschise, șeful de gară, un bărbat cu părul grizonat și obraji trandafirii, contemplă porumbeii călători ce ciugulesc grăunțele printre vagoane și se gândește, nici el nu știe de ce și cum, la pantofii săi proaspăt cumpărați din bazar, care posedă bizara proprietate de a ocoli de la distanță orice epolet. Numai glasul impiegatului de serviciu, care În locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dă perna la o parte. Telefonul sună din nou. Șerban își îndeasă perna pe cap și aruncă cartea de geografie spre telefon și începe să (țipe din răsputeri). Vulpea! Vulpea! Vulpea! Știu! Vulpea... fir-ar să fie de vulpe! PĂSĂRILE CĂLĂTOARE -scenetă Personajele: prezentatorul, Radu, Alma, rândunica, cucu, barza Prezentatorul: Dragi spectatori,vă întreb pe dat Anotimpurile le-ați învățat? Ei bine nu vă fie cu supărare, asta-i o problemă mare ce-n spectacolul nostru are căutare. Alina: Oare anul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
bine? Radu: Ei, nu știi? În casă la mine. Alina: Doar acolo-i cald și bine? Ia gîndește-te mai bine! Radu: Dacă stau și mă gândesc În țări calde nimeresc Așa-i oare? Prezentator: Așa-i. Acolo au plecat păsările călătoare. Radu: Dacă trece iarna grea Sigur le vom revedea. Prezentator. Au trecut trei luni geroase, vin și zile mai frumoase și, la poarta timpului bate încet-încetinel, delicatul clopoțel. Radu: Cine e? Prezentator: E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
poarta timpului bate încet-încetinel, delicatul clopoțel. Radu: Cine e? Prezentator: E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și albine Și aduce o scrisoare de la păsări călătoare. Care-anunță, că în zare vor să vie, rândunele, pițigoi, sturzi berze și cintezoi. Rândunica: Bun găsit! lată-ne, noi am sosit din alte zări de soare pline dar și pe-aici e cald și bine. Ș-apoi aici e casa
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Toamna chiar s-a instalat sus pe culmea dealului, în rochiță brumărie; Se așează pe câmpie. Prezentator: Iată, anul a trecut, iarna iarăși a sosit Când va fi iar primăvară, vom ieși din nou afară S-așteptăm cu nerăbdare PASĂRILE CĂLĂTOARE! PROBLEMA COPIATĂ Acțiunea se petrece într-o sală de clasă oarecare. Costumele elevilor pot fi uniformele școlare. Recuzita de scenă - cărți,caiete, ghiozdane, cretă de scris la tablă, buretele de șters tabla, catalog. SCENA I NINETA, SORIN, VICTORIȚA și VALERICA
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
rouă. Tu ușurezi durerea celor vii și prohodești toți morții, Ești dată tuturor să nu te jinduiască hoții, Prin tine ispășim mai vechi și noile păcate, Suspinul ne e mai ușor în ceas de moarte. Mai tare ești ca bucuria călătoare În tine ascunzi un colț cu ceruri viitoare. Părtașă a câte grele au fost să fie Tu te-ai născut ca omul să se știe... Trăiești în noi și-n noi rămâi pe mai departe La Judecata Omului vei fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să mă chinuiască, revenindu-mi în minte cu o drăcească îndărătnicie de muște bîzîitoare: "Primăvara a sosit Câmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sânt foarte-mbătătoare!" Mai departe, era foarte natural să aduc vorba și despre păsările călătoare, care se-napoiază-n țară, vestindu-ne statornicirea primăverii pe plaiurile noastre: "Iată, văd o rândunică, Vine din țări depărtate... De-obosită, parcă pică! Trebuie să-i dăm dreptate!" "În definitiv", îmi spusei eu, cu condeiul ridicat, gata să atac
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
au intrat În Moldova peste zece mii de spahii. Călăreții comisului Toader dau lupte de hărțuială. A doua, Însă, este ciudată. O sută de Cuceritori au pornit de la Istanbul spre Răsărit, pe Drumul Mătăsii, cu ordin de a ucide un tânăr călător care se apropie dinspre China. Călătorul are 21 de ani și ochi albaștri. Oană și fiul său rămaseră tăcuți. Apoi căpitanul tresări, ca trezit dintr-un vis, și porunci Apărătorului care adusese mesajul să se apropie. - Mesaj pe calea săgeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în eter După ce mi-am oglindit chipul în lacrimile nopții și mi-am limpezit ochii în primele raze ale astrului zilei, am încălecat pe un nor călător, i-am pus căpăstru cu zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
odihna nopții. Mâine voi porni din nou într-o plimbare prin înălțimile cerului, purtat de norul cu care m-am împrietenit și pe care l-am îndrăgit. Pe mâine! Inspirația Gândurile zboară libere, navigând singure sau în stoluri, ca păsările călătoare, purtând pe aripile lor idei și proiecte și vise. Dar cum să le prinzi? Dacă ar fi ca fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ciur care nu mai putea să țină apa înșelătoare a amintirilor. Tot ce fusese se petrecuse altundeva, într-un amurg tulburat ca o zare de pustiu. Cred că m-am născut ca să cred: numai de pe arcul credinței zboară, către păsările călătoare, săgeți. „Trebuie să citești; ai face mai bine să stai acasă”, zicea mama ori de cîte ori voiam să ies. Dînsa se ocupa de bucătărie și adesea rămînea în loc cu o umbră viorie sub priviri. Eram atât de obișnuit cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
să oprească autobuzele cu o sută de metri mai Încolo, pe drum drept. A ridicat o clădire din cărămidă, cu acoperiș de tablă, ca să nu-l ningă, să nu-l plouă, să nu-l bată vântul ori soarele pe sărmanul călător. Înăuntru a pus de s-au făcut bănci lungi, cu picioarele Înfipte În betonul pardoselei. În ziua inaugurării, autobuzele au fost nevoite să oprească În stația cea nouă. Oamenii i-au Înjurat la Început pe șoferi. A doua zi, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
primăvara... Te‐ ai cumințit? Ai azvârlit ghitara Ce‐ a proslăvit atât pe adorată? O mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești iubirea nesecată Poet îndrăgostit de Dona Clara? Visând, întreabă‐ te ce mai rămâne Pe urma călătoarei tale zâne Din toate câte‐au fost odinioară? Un fir uscat din floarea dăruită Din ce‐ ai cântat ‐ ecouri de ghitară Din ce‐ ai simțit - o strofă nesfârșită... Paris, martie 1910 Din „Falanga literară și artistică, 21 III, 191 0
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Vezi, mamă, cine bate? Sunt foi întârziate Ce pică din castan Pe geamuri an de an, Tot pică să ne‐arate Că visuri și palate În van clădim, în van. Vezi, mamă, cine bate? E vântul, altul cine, E vântul călător. Copii trudiți ca tine, N‐ aștepte nici un bine Venind la pragul lor. Vezi, mamă, cine plânge? ‐ E ploaia care‐și frânge În geamuri stropii grei, Așa ca ochii cei Ce‐ n lacrimi se vor stânge Că n‐ au putut răsfrânge
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o gură fără glas, Va vedea întreaga lume Prin ochii săi de cărbune! Primăvara În sfârșit s-a arătat Soarele mult așteptat! Și din cer acum coboară Domnișoara Primăvara, Prin văzduh venind din țări, Zburând zile peste mări, Apar păsări călătoare Ciripind peste ogoare, Totul este plin de viață... Peste tot numai verdeață. Și privind peste câmpii, Vezi la joacă doar copii. Vara S-a sfârșit anul școlar! Vara ne oferă-n dar O vacanță foarte lungă, De jucat să ne
Anotimpurile by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83642_a_84967]
-
seară? — Nu, nu, îmi voi aștepta și cina, până văd că s-a întors. Îmi pare rău, totuși, pentru oaspetele pe care l-am reținut atât de mult. Ce-ar fi să-l conduci până la baie? — Să fie oare artistul călător care a stat aici toată după-amiaza? — Întocmai. Omul care stă acolo, ghemuit de unul singur, privind petuniile din grădină. Pare cam plictisit. De ce nu-l chemi încoace? Tânărul se retrase, apoi privi în spatele clădirii. În fața petuniilor închise la culoare, înflorite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Noi, asceții de la munte, mergem, adeseori, toată noaptea fără a ne odihni. Mă duc unde poftesc, cu sau fără cărare. Cum vă permiteți să-mi puneți întrebări vulgare, cum ar fi, unde mă duc? Un om cu trupul ca norii călători și râurile curgătoare nu are nevoie de destinație. Pustnicul continuă în același stil o vreme, după care, încercă să fugă. Un soldat îl nimeri în fluierele picioarelor cu coada lăncii, iar omul se prăbuși urlând. Despuindu-l pe jumătate, soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a fost și Ion Hurjui: Memoriile, plus dl. Lucian Vasiliu din Iași. *** Reuniunea din 12 august 2006, ora 16 este dedicată lansării unei noi cărți scoase de Editura Sfera. Este vorba de memoriile d-lui profesor Alexandru Mânăstireanu, cu titlul Călător... prin vâltoarea vremii. La lansare participă un număr mare de membri ai Academiei, foști elevi ai d-lui profesor, reprezentanți ai presei și, venită special din Franța pentru eveniment, d-na Mariana Mânăstireanu, însoțită de membri ai familiei și prieteni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care ar fi în măsură să reprezinte pictural aceste expresii subtile din limba noastră. Drept concluzie finală în acest caz, autorul afirmă următoarele: „Înțelegem și mai bine că «dor» este un cuvânt străvechi lăsat nouă moștenire de către părinții părinților noștri călători și ei, pe drumuri nesfârșite, spre curțile dorului. Noi am primit moștenirea și am înnobilat-o prin veacuri, încât astăzi putem spune că „dor nu este un cuvânt, ci fluviul care adună în albia lui toate apele sufletului românesc”. Cred
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
confesiunilor, de asemenea. Autorul ne dă o lecție de patriotism, în primul rând. Românul este dintotdeauna credincios țării sale... și de aici multele sacrificii în virtutea acestui crez. Alexandru Mânăstireanu este un învățător dintr-un sat din Moldova. Apoi ostaș. Apoi călător prin Europa, invitat de fiica sa. Prin sacrificiul său necondiționat, convingător, omenesc, ne îndeamnă la a înțelege mai bine timpurile pe care le-a trăit și le trăiește. Invidia și răutatea o află ca toți cei în aceeași situație, oameni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
propus. Observ că d-l Oprea ține cu tot dinadinsul să mă scoată de la naftalină, din anonimat și să-mi facă un locușor în posteritate. E un altruist în privința scrisului. Am constatat chiar lucrul acesta în articolul „Addenda la cartea Călător... prin vâltoarea vremii”, când domnia-sa prelucrând articolul meu „Ghetu’ om săracu’”, a adăugat o informație documentară privind denumirea codrului de la Fundeanu - vecin apropiat Căueștilor - drept „Codrul Ghenghea cum îi spun documentele arhivistice de la anul 7184 (1676) dintr-un catalog
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
poate desprinde din paginile acestei cărți, care, poate, nu este ultima din ciclul Înserare colorată cu zâmbet auriu de soare tomnatic. Îi simt razele pe obraz ca o mângâiere duioasă. Stau în cerdac cu gândurile duse pe aripi de pasăre călătoare. În liniștea de pridvor de biserică, aud pași pe uliță... După un timp, o mână obosită bate în poartă. Îmi adun privirile și încerc să deslușesc chipul femeii de dincolo de zaplaz... De sub o basma roșie, se ițesc șuvițe colilii. Sprijinundu-se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mic de la 1989 încoace. În cazul manifestărilor neplăcute, se recomandă sfatul medicului sau farmacistului". Și probabil că dacă vrem să cerem sfatul medicului, va trebui să-l căutăm, prin cele țări europene, unde medicii au migrat pe rând precum păsările călătoare. Dinspre farmaciști nu e vreo problemă, când fiecare bloc își are farmacia lui, numai că te costă mai mult decât „una mică” și în cazul acesta, omul cu cap alege „una mică”, fiindcă poate să mai lege o vorbă cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]