1,852 matches
-
acea vreme unui fecior de boer, băgase de seamă și la cele ce se petreceau în jurul lui. Pe albia stâncoasă a pârăului, ori pe drumul prăvalatic al costișei, pe sub brazi uriași, coborând de la Agapia din deal, de la singurateca chinovie cu călugărițe bătrâne, la Agapia din vale, unde după perdelele de mătase ale chiliilor străluceau mulți ochi umezi de fete tinere și frumoase de neam bun, coborând cu gândurile duse și cu sufletul plin de neînțelese doruri, flăcăul se opri într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să moară Niță, și-l scapă Faliboga. Zăcerea iarna. Primăvara vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un an și jumătate la Brașov și nu s-a mai întors. Bandiți care oftează când povestesc atacurile și omorurile pe care le fac peste Nistru. Calarașauca, mănăstioară într-o poziție minunată la malul Nistrului, cu vreo sută cincizeci de călugărițe. Plângând, la plecarea noastră, vorbesc de pace, pace! Șef al biroului de informații care a debutat prin a ataca diligența de Hotin. Așteptând pe domnu Ministru, fruntașii satului, cu popa, s-au chirchilit și primesc pe ministru cu grozav entuziasm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jderului celui tânăr, el se duce îndată (e primăvară), la casa bătrânului Jder, unde-l chemase iubita lui (căci înțelesese că acuma are și el pe cineva care-l iubește); dar când ajunge, fata e măritată. E un fel de călugăriță spășită, dar are pe dracu-n ea totuși. Dă a înțelege lui Bogdan dragostea ei, că va să i se dee; iar bețivul atrage-ntr-o capcană pe soț și-l face să dispară... Despre asta vorbesc mergând spre tabără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece furtuna, iar se alcătuiesc satele pustiite... Toate șuvoaiele și viforele tale Peste mine au trecut... VI. Cum trăiesc Ilisafta și Marușca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sârbie Postelnicul Grigorașcu Jora Toma lui Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gori monumentul de pietate al marelui Stalin. Astăzi e constituit din căsuța unde s-a născut și dintr-un muzeu de amintiri. Clădirea mai mare, muzeul nou se săvârșește alături. Am fost cu deosebire impresionat de portretul mamei lui Stalin. (Călugărița cu ochi mari și triști, cu înfățișare ascetică.) Am scris câteva cuvinte într-al 76-lea tom al vizitatorilor. Ne-am întâlnit aici cu niște englezi și scoțieni pe care i-am văzut și la Moscova. Am vizitat cimitirul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți, Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O scutire deplină nu o capătă decât două sate, Balasinăuți și cel ce se va ridica pe hotarul mânăstirii lui Iațco, iar aceată situație cu totul specială se explică prin aceea că cele două sate erau proprietatea unor mânăstiri de călugărițe. Organizarea militară a Moldovei Oastea cea Mare. Una dintre instituțiile specifice organizării militare a țărilor noastre în Evul Mediu o constituie existența oastei mari, adică posibilitatea ca, în momentele de mare primejdie, domnul să cheme la oaste pe toți locuitorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
los Condes este o localitate mai răsărită decât cele prin care am trecut iar aici găsesc cazare la hanul Sf. Maria unde mă întâmpină niște surori foarte amabile și zâmbitoare. Sunt foarte mulțumit aici unde se vede imediat mâna unor călugărițe. Alături este biserica, veche, cu un altar minunat ce te îmbie la rugăciune, ca și muzica ce se aude în surdină. Am norocul de a întâlni persoane cunoscute deja. Ies apoi să mănânc la un restaurant unde mă surprinde agilitatea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o colină dominată de biserica catedrală. Trec peste calea ferată pe o pasarelă metalică, după care urmează un urcuș destul de abrupt, pentru a intra în orașul vechi unde găsesc imediat un han foarte mare, o clădire ce a aparținut unor călugărițe așa cum pot deduce citind inscripția de deasupra intrării. în fața clădirii admir o statuie metalică, reprezentând un călător, cu toate bagajele după dânsul, inclusiv un geamantan. Dar el nu reprezintă imaginea clasică a pelerinului. Pare un călător cu trenul sau
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
preoți, care au strâns bani și obiecte necesare armatei. Un comitet ad hoc din Galați a înființat două spitale pentru îngrijirea răniților. Comitetul a cerut sprijinul episcopului Iosif Gheorghian al Hușilor, viitorul mitropolit primat, rugându-l să apeleze la sprijinul călugărițelor. Cum în eparhia Hușilor exista atunci o singură mănăstire de maici, Adam, în fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
A doua zi pornii prin pădure, aș fi voit să vină o femeie din sat care să-mi arate drumul, dar dânsa, crezând că voi să fug, mă denunță la popa polițai. După o explicație cu el, am luat o călugăriță bătrână de 70 de ani, pitică, dar sprintenă, foarte deșteaptă, maica Ghelasia, care fugea ca un iepure și făcea reflecțiuni filozofice pe când ocoleam Colentina, treceam pe la zăgaz și străbăteam pădurea în lungul ei. Era un aer plăcut de primăvară și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lungi venind pe rând, de la 7 1/2 la 8 1/2, să-mi citească din cărțile sfinte. Am început prin rugăciunile cele mai frumoase din slujba de Paști. Eram prea singură și citirea la lampa de petrol mă obosea. Călugărițele, femei simple din popor, nu căutau decât să-și asigure o existență materială, să și îndeplinească mecanic datoriile bisericești, credința lor este mai mult un lanț de ritualuri decât un ideal mistic. Ignorante până la extrem, fac numai practică de cântări
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai vechi în stilul bizantin, cu un colorit cald și armonios. Ele provin de la pelerinajul monahilor la Ierusalim, de unde își trag și numele. Este cel mai frumos ornament al caselor unde se găsesc. Această vizită mi-a câștigat inima tuturor călugărițelor, în afară de trei case ale spioanelor germane. Se așteptau, când am sosit, să mă țin mândră și au fost atinse de interesul ce le-am arătat. Ne-au fost foarte devotate și credincioase mesagere ale corespondenței cu casa. La vecina mea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu d-na Brezeanu 128 de la spitalul nostru, în costum de infirmieră și însoțită de un medic german, ca să adune ouă de Paște. Pe la mine a trecut în fugă [și pe furiș, aducându-mi câteva prăjituri, ca o delicată atențiune. Călugărițele neprimind bani pe ouăle ce îi dete, le promise, spre marea lor bucurie, petrol și zahăr, dar le-a îngrozit prin știrile ce le dete despre o pace separată cu Rusia. Trebui în urmă să le citesc comunicatele germane ca să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Slujbele de Paște la mănăstire sunt teribil de lungi; aceasta din ajunul Floriilor a ținut de la 7 la 10 1/2. Mai tot timpul lumânările stinse, o maică citea cazaniile, mormăind atât de încet, încât nu înțelegeam nimic; [aproape toate călugărițele, cu starița în cap, mo țăiau în strane. Din când în când numai, se deșteptau auzind un zgomot și mârâiau; „Asta are potcoave la picioare, nu pantofi. Umblă mai ușor!“ sau „Curge lumânarea, îndreptează mucul! 25 lei kilo“. Popa Cristea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nopțile petrecute în biserică. Întunerecul, cântecele monotone ale maicelor lungeau orele deja prea numeroase. În fine, în noaptea Învierii, de la orele 1 până la 5 în picioare. Dar a fost foarte frumos și interesant: la 1 și jumătate au ieșit toate călugărițele cu lumânările aprinse, patru cu felinarele, patru purtătoare de steaguri, patru cu cădelnițele de argint și pe brațe cu peșchirele albe, subțiri, cusute cu aur și argint. În curtea bisericii s-au citit rugăciunile Învierii. Starița, rămasă în biserică cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Arestarea și sosirea Liei în sfânta zi de Vinerea Mare a indignat pe toate maicele. vintilică Ne-am dus îndată la stariție cu Vintilică, pentru a saluta pe maica stariță. Mamă-sa îi făcuse morală ca să nu se sperie de toate călugărițele în costumul lor impresionant pentru un așa mic copil. Îl învățase să-i sărute mâna, zicându-i: „Plecăciune, maică“. Nu știu cum nimerise acest termen original. Băiețelul, foarte emoționat, a ascultat-o întocmai și pe urmă s-a vârât într-un colț
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spus cum un tânăr ofițer român a venit în fuga calului, urmărit de germani, care îl somau să se oprească; el își urmă drumul. Au tras și a căzut rănit în picior și a fost adus pe targă. Întrebat de călugărițe de ce nu s-a predat, răspunse: „Niciodată! Îmi pare rău că n-au mai tras un glonț ca să nu le cad în mâini“. Maicile i-au dat rufe curate și l-au însoțit până la poartă plângând. A murit la Fundeni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au mai tras un glonț ca să nu le cad în mâini“. Maicile i-au dat rufe curate și l-au însoțit până la poartă plângând. A murit la Fundeni. Cine o fi fost acel tânăr inimos?... De groaza invaziei, multe din călugărițele tinere se ascunseseră. Trei ședeau în pod de două zile, fără mâncare și fără băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a dus și le-a chemat pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1996, p. 89.) văduva colonelului mort pe front. Ele însoțeau pe dr. Beynes, american. [Pavilionul spitalului le servea pentru distracții.]( Ibidem. ) ridicarea clopotelor 29 aprilie/12 mai. Una din scenele cele mai impresionante a fost când garda noastră a prevenit călugărițele că se vor ridica la Pasărea, ca și la București, clopotele și icoanele îmbrăcate în argint. Plecând la plimbare, am găsit pe maica stariță plângând pe bancă, sub clopotniță. Preoții erau sus, copiau inscripțiile de la clopote, măsurau diametrul și însemnau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unguri și germani s-au repezit în clopotniță, au scos limbile de la clopote și, fără a întreba pe nimeni, s-au pus cu niște ciocane mari să le spargă. Maica stariță cu maica Evlampia erau duse la Hagiești după provizii. Călugărițele au ieșit din case, dându-și seama de ce se întâmpla, unele au căzut în genunchi, închinându-se, altele făceau mătănii, invocând urgia lui Dumnezeu. Lipsa de conducere ca să aibă atitudine comună și impozantă le-a lipsit cu totul, căci preoții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aruncau sfărâmăturile din fereastra clopotniței pe drum, lângă camion, și acolo, prăvălindu-se pe pământ, scoteau un alt geamăt înăbușit, care răsuna până în inimile noastre. [Garda noastră se plimba printre sfărâmături, băgând pe furiș din ele în buzunar. Au vândut călugărițelor, mie și Liei multe bucăți. Bucura, femeia de serviciu, care rămăsese cu mine după plecarea Dumitrei, a recunoscut pe un soldat ardelean care opera la clopote. „Nu ți-e milă și rușine să faci așa ceva?“ l-a întrebat. — „Ba îmi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mackensen. Era foarte emoționată. Cum nimeni nu știa nemțește, nu înțeleseseră că era vorba numai de Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul Munteniei. Totuși sosi colonelul Pepi de la Brănești, puse o gardă la poartă „cu puștile în sus“, zicea maica. Călugărițele așezaseră în salonul stariței o expoziție de cusături adunate de la maici, luaseră și de la Lia câteva broderii mai frumoase, și pe masa principală - fotografia familiei imperiale, nu știu de unde găsită! Mi-a mărturisit în urmă că un ochi nu l-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]