1,241 matches
-
aprinz zeada pe o întinsă vatră Și cerbul pe-o sprinceană să-l văz fără rival. Să stau la obârșia gîrliții de cristal, Mai rece decât gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bătrînă: Mă uit în oglindă și nu te mai chem Și nu te mai cer ca-nainte, Și totuși sunt clipe în care mă tem De parcă mi-ai sta dinainte, Și-n grabă pe umeri, pe sânii mei vani, Desfășur cărunta podoabă, Să-nvălui ruina pierduților ani, Să-ți cad în genunchi ca o roabă. În genere confesiunea smerită și demnă e de o mare suavitate: Nu mi-am plecat genunchii Și-n casa mea săraca Cei pământești N-am atârnat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o poezie „noi n-am avut tinerețe”; sora Netuța poate spune că ea n-a avut nici copilărie. Din copilărie, prin lacrimi, ea a trecut direct în bătrânețe. A rămas o bătrânică, mică, slabă, cu ochi negri, mari, cu părul cărunt, căreia-i tremură puțn capul și care poartă tot timpul grijă să nu amețească și să nu cadă. Doamne, cât de mult a plâns-o Netuța pe mămica. Parcă se sfârșise lumea! Da, Netuța avea în faț a ochilor toate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ionel Trandafir Iată, la capătul din miază-noapte e recunoscut Ionel Trandafir. Se găsește și un prosop îmbibat în sânge... Au fost ștrangulați sau împușcați... De unde e sângele?... Este adus și el pe lespede. Tatăl lui Trandafir e alături de fiu... Părul cărunt parcă a devenit și mai alb. Fața i-e palidă. Dar unde mai poți privi? Cu cine să plângi?... Cu toții.... Iancu Caranica Dintre cadavre este scos un pachet învelit în hârie albastră. Înlăuntru se găsesc rufe cu inițialele lui Caranica
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mi se pare că nimic nu este schimbat. Văd, ca și în copilăria mea, tot felul de oameni cu tot feluri de vârste, și văd sexele diferite, și soldați tre când cu pasul târâș și preoți cu bărbile lungi și cărunte și mi se par toți că sunt aceiași. Și cu toate acestea, din câți camarazi am cunoscut în cele dintâi clase liceale, din foștii mei colegi de la universitate, din cei câțiva cu care am început gazetăria, cât de puțini au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am trecut francamente în tabăra liceenilor liberali, către care mă atrăgea întreaga mea fire. Un amănunt: treceam pe stradă în tovărășia unui coleg, când, iată că ne încrucișează un bărbat de statură de mijloc, cu părul și barba crețe și cărunte. O figură caldă, deschisă și atrăgătoare, un ochi care zâmbea și intra în suflete. Colegul meu îmi spune: „Uite, ăsta e Brătianu“. Am rămas cu chipul lui în cap și n-am mai ezitat. Eram liberal. Cu câtă ușurință se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de nebună a orașului, care se înființează pe la toate manifestările literare și artistice. Eram în librărie, la o „lansare”. M-am prefăcut că nu i-am auzit întrebarea. După o nouă privire în jur, a schimbat chestionarul: „Cine-i domnul cărunt de lîngă doamna cu pălărie?” (Doamna cu pălărie era Carmen.) „E un milițian”, i-am răspuns. „și ce caută aici?” De teamă să nu aibă o reacție nepotrivită, am mințit-o că... scrie. „și ce grad are?”, s-a interesat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vede, îmi face „complimente”: că arăt bine, am roșeață în obraji și pielea întinsă. Plăcut surprins de aceste constatări, îl contrazic moale. Trage cu ochiul și spre chelie, dar despre ea nu zice nimic. El are părul des și cîrlionțat, cărunt la bază și negru la vîrf. E - îmi spune - directorul școlii din VîlceleTg. Ocna, dar vede și de propria-i gospodărie. Îmi arată palmele: sînt înnegrite, crăpate. Nu ezită să-mi declare că regretă că a urmat facultatea. „Nu cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar mult mai perfidă decît cea dinainte, care era hortativă și severă. *M-am întîlnit, în diverse puncte ale orașului, cu tatăl lui B. Nu-i știu vîrsta și nici nu cred că i-aș putea-o aproxima corect. Deși cărunt, e tuns scurt, „ca tinerii”, are sprîncene groase, ochi decolorați, o privire (cînd nu e cuprins de griji) veselă și un zîmbet stereotip, de om mulțumit de sine. Figura, ca și ocupațiile par de evreu, de unde și acea „legendă” care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi grozav! S-a întors după vreo zece minute cu o cratiță pe care a pus-o pe sobă. Abia apoi și-a scos chipiul, paltonul și mănușile... ca un crustaceu care-și lepăda învelișul exterior. Și-a netezit părul cărunt cu degetele, s-a așezat pe scaun și a oftat adânc. — Scuză-mă că n-am ajuns la micul dejun, zise el. De dimineață și până acum am tot rezolvat probleme. Parcă nu v-am văzut săpând la groapa de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
al tipăririi unui ziar ilegal, desigur comunist, într-o gospodărie țărănească, subiect exploatat deja în povestiri și în romanul Condamnat la moarte (1971). SCRIERI: Povestiri, București, 1955; Strada primăverii, București, 1956; Taina celor cincisprezece litere, Iași, 1960; Omul cu părul cărunt, Iași, 1961; Condamnat la moarte, Iași, 1971; Sub aripa timpului, Iași, 1988; La Crimeea, peste mare, Iași, 2002. Ediții: George Lesnea, Pe-un prag de fum, postfață Val Condurache, Iași 1983. Repere bibliografice: Leonard Gavriliu, „Omul cu părul cărunt”, O
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
părul cărunt, Iași, 1961; Condamnat la moarte, Iași, 1971; Sub aripa timpului, Iași, 1988; La Crimeea, peste mare, Iași, 2002. Ediții: George Lesnea, Pe-un prag de fum, postfață Val Condurache, Iași 1983. Repere bibliografice: Leonard Gavriliu, „Omul cu părul cărunt”, O, 1961, 7; S. Marin, „Omul cu părul cărunt”, LCF, 1961, 13; Teodor Vârgolici, Poeți și prozatori, LCF, 1964, 15; Constantin Coroiu, Roman și autenticitate, CRC, 1971, 20; Constantin Corvin, „Condamnat la moarte”, CRC, 1971, 20; Sorianu, Contrapunct, 128-130; Lucian
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
Sub aripa timpului, Iași, 1988; La Crimeea, peste mare, Iași, 2002. Ediții: George Lesnea, Pe-un prag de fum, postfață Val Condurache, Iași 1983. Repere bibliografice: Leonard Gavriliu, „Omul cu părul cărunt”, O, 1961, 7; S. Marin, „Omul cu părul cărunt”, LCF, 1961, 13; Teodor Vârgolici, Poeți și prozatori, LCF, 1964, 15; Constantin Coroiu, Roman și autenticitate, CRC, 1971, 20; Constantin Corvin, „Condamnat la moarte”, CRC, 1971, 20; Sorianu, Contrapunct, 128-130; Lucian Dumbravă, La 60 de ani - Dumitru Ignea, CL, 1979
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
am dorit să fiu. Am prieteni foarte buni, o viață liniștită și fericită, pentru că fericirea o trăiește și o înțelege fiecare în felul lui. Am amintiri minunate, pe care nu le-aș schimba niciodată pentru mai puține fire de păr cărunt. Cu cât am înaintat în viață cu atât am devenit cel mai bun prieten al meu. Iar ceea ce este mai plăcut este că acest prieten nu mă contrazice niciodată sau aproape deloc. Pe parcursul vieții am avut inima frântă de mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destulă ziua de mâine, eu vreau durata să mă obișnuiesc cu anii, să mă duc la nunțile fiilor iar în noaptea asta blestemată și la mormintele lor. Vreau să-mi fie somn lângă draga mea când părul o să-i fie cărunt. De ce trebuie să-ți cer în genunchi să trăiesc, să profit până la drojdie de viața care mă umple? Cine dintre noi va avea dreptul la asta nu va fi cel mai drept, nici cel mai bun, aș putea fi și
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
hanoracele lor dimpreună cu chiștoace, cutii de bere și șervețele, înjurîndu-se și scuipîndu-se, maimuțărindu-se. Cînd se opriră să-și tragă sufletul, văzură că cineva se uita la ei cu niște ochi înlăcrimați de timiditate. Un omuleț grăsuț, cu plete cărunte, linse pe creștet și adunate la spate într-o codiță, cu un smoc simpatic de barbișon și îmbrăcat într-o cămașă largă înflorată. Ce vroia ăsta de la ei. Păi să meargă cu el, copii, am niște mobilă de cărat... Plătesc
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
statuar reproduce un bastion al cetății pe zidul căruia se află statuia ecvestră a regelui Matei Corvin. Acesta primește omagiul celor mai importanți patru dregători ai săi. În partea stângă -stând față în față cu statuia- prima se ridică silueta căruntă a lui Blaj Maghiaru (Magyar Balázs), călit în lupte, comandantul de oști îndrăgit de rege. Următorul este înfățișat vărul său Pavel Cneazu (Kinizsi Pál) comandantul învingător al turcilor, comite de Timiș. În partea dreaptă, este Ștefan Zápolya (Zápolya altfel Szapolyai
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole. Munții Ciucului, așezați pe partea dreaptă a râului Trotuș, pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
acord respectul cuvenit, din principiu, gradelor, titlurilor, sau membrilor ierarhiei vreunei organizații, fie ea politică, militară, ori bisericească, decît în măsura în care oamenii care le reprezentau erau, într-adevăr, respectabili. Nici uniformele, nici numele sonore, nici originea socială, nici chiar vîrsta părului cărunt nu m-au împiedicat să-i apreciez după alte criterii decît ale onestității și caracterului integru. Am respectat și admirat numai noblețea de caracter. Nu cred că te înnobilează nici sîngele, nici gradul de cultură, nici munca !” ("Închisoarea noastră cea
Ion Ioanid () [Corola-website/Science/299214_a_300543]
-
pe viitorul ei soț, bătrânul Yuken Noguchi, consilier al partidului radical-reformator. Noguchi, fost ministru și ambasador în Anglia, se remarca prin trupul slab și uscățiv, obrazul lipsit de armonie, numai “ochii îi sticleau vioi și limpezi pe sub coama de păr cărunt”. Era un idealist, încorsetat în obiceiuri vechi aristocratice, ținea cu sfințenie la tradiție, ducând o viață de o simplitate demnă. Relația dintre cei doi începe în acea noapte a banchetului, moment din care atât viața lui Kazu cât și cea
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
continuând cu volumele: "Repetabila povară" (1974), "Pământul deocamdată"(1976), " Manifest pentru sănătatea pământului" (1980), "Iubiți-vă pe tunuri" (1981), "Rezervația de zimbri" (1982), " Totuși, iubirea" (1983), "Manifest pentru mileniul trei" (1984), "Sunt un om liber" (1989), "Poezii cenzurate" (1990), "Trilogia căruntă" (1994) etc., Adrian Păunescu pune în lumina istoriei literaturii noastre cel mai puternic filon de poezie socială, de poezie politică „la zi”, unde mesianismul cunoaște cea mai incandescentă încărcătură lirică înregistrată vreodată de la Octavian Goga și până în prezent. Nu există
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
Comedia fantasmelor”, „Alkertis”, „Deliana”, „Soarele și luna”, „Sărmanul Dionis”, este greu de transpus scenic. Alegorii, parabole, elanuri lirice și epică totodată, în care se găsesc personaje și atmosferă de folclor românesc împletit cu mitologia - toate acestea, cum pot prinde chip cărunt în realitatea imediată?<br> Fără a fi dat o operă perfectă, de austeră maturitate, pe măsura aspirațiilor. Dan Botta ne-a lăsat, totuși o operă purtând nostalgia perfecțiunii. Poezia (între piscul barbian și pӧesc), eseistică (cu accente de filosofia culturii
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
27 264 verste (aprox. 29 085 km). După explorarea unui imens teritoriu necunoscut până atunci și contribuția titanică adusă științei, Pallas și ceilalți membri ai expediției s-au întors în Peterburg. La 33 de ani el era deja bolnav și cărunt. Rezultatele științifice obținute de expediția lui Pallas au întrecut orice așteptări. Au fost strânse materiale unice legate de zoologie, botanică, paleontologie, geologie, geografie fizică, economie, istorie, etnografie, cultură și obiceiurile popoarelor rusești. Colecțiile strânse în urma expedițiilor au fost trimise în
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
ani. Era mic destul de gras, avea un trunchi robust, așezat pe niște picioare cam scurte și pe deasupra un cap puternic cu chipul întunecat și ars de soare, încadrat de un păr lung și negru; avea nasul încovoiat, barba scurta și căruntă; sub sprâncene groase, ochi negri cu privirea gânditoare și întunecată. Liutprand, episcopul din Cremona, care a venit ca ambasadorla curtea lui, a spus despre el că era de o urâțenie rară, "negru la pile ca un arap, că ar speria
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
Medveja este o localitate-centru de comună în Raionul Briceni, Republica Moldova. Amu, cică, a fost odată... Așa încep frumoasele basme moldovenești. Așa, probabil, ar începe și legenda Medvejei. Oamenii bătrîni spun că pădurea de lîngă Lipcani în vremuri cărunte era mare-mare, cică, ocupa tot acest ținut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă și urșii. În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderență ucrainenii și ei susțin că satul i-a luat denumirea de la acei
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]