2,636 matches
-
altă masă. - Adică mă bate sau ce zici acolo, bade Vasile?? Mă, nu știu ce ce-ți face, da’ parcă nu te văz bine... Vreo doi se încumetau să zâmbească, în timp ce alții râdeau de-a binelea. Dudu fierbea în el. - Cătălino, mai adă una puicuță. - Ei, hai, bade Neculai. Oi fi eu puicuță, da’ matale tre’ să-ți zic sar-mâna că ți-o cam trecut vremea, așa zice parcă Mariana în versu’ ei. - Mă fierbi, adică...Iar pe aia, ah, grijania
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
la mânie și cu pumnu’ ca piatra. Dacă nu vrei să afli, taci sau îl întrebi pe Costache a lu’ Pătru, că și-o furat-o an’țărț, când l-a luat gura pe dinainte. Iar acu’ o are dinapoi. Cătălina, fata care servea la mese, râdea și sălta breteau rochiței subțire și înflorată. Mai făcea cu ochiul la câte unu, care era mai tinerel și bun de însurat. Eu am trecut repede și m-am oprit la masa unde îl
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Luceafărului - cu referire la poemul omonim semnat de Mihai Eminescu, având ca izvor basmul popular Fata din grădina de aur, cules de Richard Kunisch în Muntenia - reiterează tema încălcării rânduielilor firii, prin amestecul nepermis al regnurilor (în această lumină, gestul Cătălinei din finalul poemului este salvator și asigură, prin necontaminarea trep telor, conti nuitatea ierarhiei; el nu mai poate fi interpretat, după cum înclină să susțină îndeobște critica literară, ca gest con dam nabil și de blamat ori ca expresie mediocră a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă de lacrima prunei, măturară în livada cu cireși bătrâni și întocmiseră, pe pari bătuți țeapăn, mesele din scânduri noi de brad, Jana, Cătălina, Berta cea bălaie și sfioasă și alte bune vecine, care aveau mare poftă de râs, așternură fețe de masă din pânză subțire de in, pe care le înținară îndată de vânt, punând castroane de aluminiu, linguri de cositor și farfurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pisică, reuși să-i înfurie și pe cei mai înțelegători meseni, întrerupând totdeauna abrupt melodia hârâită de megafon. Așezate temporar lângă Jana, cea mai hazoasă dintre vecine, care, studiindu-i pe ascuns dintărătul gras al orășeanului, se strica de râs, Cătălina și Berta cea sfioasă comentară cu condescendență: Nu a dat de greu în viața lui și de aceea e așa gras și nici nu ține mult, că n-are răbdare... Nu vezi? El o pune și asta cântă... Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
țărani! Asta e o stație de amplificare, tovarăși țărani, care merge cum o pui... Adică, nu merge cum o pui... Se încurcă, la fel ca puiul în câlți, în propria lui declarație dojenitoare. Urmându-și cugetările lor secrete, Jana și Cătălina și alte vecine dispuse să petreacă din plin, exploatând conținutul cu multiple înțelesuri al cuvântării, se sfărâmară hohotind. Doar Berta, cea sfioasă și bălaie, icni scurt și se aplecă să ridice ceva ce, tocmai, căzuse sub masă. Simțindu-se lezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vremile acestea, caii ar fi început să consume hoituri de câini. Nicanor se deșertă de îngrijorare, respirând șuierător, ca un burduf de cimpoi, și îi făcu vânt lui Marin Tărniceru, înapoi în post. Degrabă, comandă Nataliei, bucătăreasa-șefă, Janei, Mariței, Cătălinei, Zenoviei, Catrinei, Carolinei, Bertei, cea sfioasă și bălaie, să umple masa de garafe pline ochi și împodobite cu salbe de floricele, împrejurul gâtlejurilor prelungi. Se grăbiră să execute comanda, în cinstea copilei, care intra pe poartă, recent creștinată, împreună cu alai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ba, Iuga Panțâru, cumnatu-său, cu mustața și sprâncenele mai înflăcărate decât coada veveriței, se înveseli, văzându-l pe Faraon de la Kotonoaga, cu mațele, în fine, umplute, cum începe și el să bată din pinteni, pe lângă Jana. Atât Jana, cât și Cătălina și Marița râdeau, spunându-i lui Faraon Chirpic, cel cu panarițiu la degetul mare că i-ar sta mai bine pavazat cu un sugel, ca un felinar aprins, la un ochi. Constatând că Jana fuge de el, Chirpic o luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu scriitori din Pantheon pe care nu-i mai iubește. Dar așa faci. Trimiți materiale, eventual la Dilema, așteptând să-ți fie acceptate de niște redactori care parcă-ți vine a crede că citesc mai puțin decât scriu. În vreme ce tu, Cătăline, mai că nu te-ai căcat pe tine când ai dat mâna cu Manolescu, de parcă ar mai fi mare brânză de capul lui. Nu zic de ce a făcut acu’ douăzeci de ani, chiar se poate trăi frumos din asta, uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
aibă? Dar le place să aprindă lumânări. Și le plac și clădirile bisericilor. Se oprește, puțin Încurcată. Poate de clădirile bisericilor, ca și mine. Dar trece peste: - Să vezi, acum câteva zile, intru cu aia mică la catolici, pe bulevard. Cătălina-mi șoptește: Vreau să văd oasele. Primul meu gând: o fi familiarizată cu moaștele, o fi văzut undeva, eu nu-mi aduceam aminte. Dar nu: Care oase, Cătălina? - De dinozaur! Eu sunt nedumerit, de ce dinozauri? - Se credea la muzeu. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
vezi, acum câteva zile, intru cu aia mică la catolici, pe bulevard. Cătălina-mi șoptește: Vreau să văd oasele. Primul meu gând: o fi familiarizată cu moaștele, o fi văzut undeva, eu nu-mi aduceam aminte. Dar nu: Care oase, Cătălina? - De dinozaur! Eu sunt nedumerit, de ce dinozauri? - Se credea la muzeu. Asta le e deci educația religioasă. Nu-s prea duse fetele mele pe la biserică, după cum vezi. Mă grăbesc, pervers, să analizez: În avantajul cui o fi Întâmplarea asta? Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pe spate“, a declarat pilotul italian. l Între 24-26 martie, orașul German Cottbus găzduiește Cupa Mondială la gimnastică, la care România va fi reprezentată de Marian Drăgulescu, Alin Jivan și Daniel Popescu, la masculin, iar la feminin, de Alexandra Izbașa, Cătălina Ponor, Andreea Munteanu și Steliana Nistor. Sportivii români vor încerca să se claseze cel puțin printre primii opt, care, de altfel, reprezintă numărul celor care vor fi recompensați financiar. l Pugilistul Lucian Bute îl va întâlni în zorii zilei de
Agenda2006-12-06-1-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284887_a_286216]
-
Libertății): „Brâncuși - 130“ - expoziție de albume de artă (9-17); Galeria Mansarda: Eurobarometrul Vizual; Expoziție de tapiserie (10-18); Galeria Art Opera (Piața Victoriei): Expoziție omagială Victor Gaga (sculptură) și Magda Ziman (tapiserie) (10-20); Muzeul Banatului: Costume populare din colecția soliștilor vocali Cătălina Pâșlea și Marius Matei (9-16); Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran: Exegeză eminesciană (9-18); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): „24 Portrait Project“, Sorin Scurtulescu și Arhiri Simion (9-18); Secția de Artă a B.J.T.: Expoziție de grup, pictură (9-16
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
nu mă îndur..." (Elena Vlădăreanu); "Îmi sorbesc cu lingura uterul / în cavitatea asta pot intra cu tot cu cap. Cu creionul scriu un poem pe pereții vaginali / cu un creion foarte ascuțit. / Primul flux menstrual, creionul vibrează / Și creionul se excită..." (Oana Cătălina Ninu) ("Oglinda literară", dec. 2004, mai 2005). 342 Basarab Nicolescu, op. cit., p. 169. 343 Ștefan Lupașcu, Omul și cele trei etici ale sale, ed. cit., p. 59. 344 Ibidem, p. 61. 345 Ibidem. 346 Ibidem, p. 80. 347 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Petre Ș. Năsturel, Recherches sur les rédactions gréco-roumaines de la vie de Saint Niphon II, patriarche de Constantinople, RSE, 1967, 1-2; Ivașcu, Ist. lit., I, 76-78; Dan Zamfirescu, Gavriil Protul, LRV, I, 60-65; Dan Horia Mazilu, Udriște Năsturel, București, 1974, 275-282; Cătălina Velculescu, „Viața patriarhului Nifon” și „Alexandria”, RITL, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 902-903; Mazilu, Lit. rom., 170-172, 178-186; Mazilu, Recitind, II, 199-206. D. H. M.
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
a ungurilor În 1859, Tipografia Carol Göbl, București, 1894. Ürmösy, Sándor, Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, Tipografia Colegiului Reformat, Kolozsvár, 1844. Vahot, Imre, A magyar menekültek Törökországban șEmigranții maghiari În Turciaț, Tipografia Heckenast, Pesta, 1850. Velculescu, Cătălina; Guruianu, V. (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Weerth, Georg, Ausgewählte Schriften, ESPLA, București, 1958. Wesselényi, Miklós, Szózat a magyar és szláv nemzetiség ügyében șApel În chestiunea națiunii maghiare și slaveț, s.n., Bukarest (Leipzig), 1843
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999; Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale În Europa. Secolele XVIII-XX, Editura Polirom, Iași, 2000. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 15-125: „Reprezentarea spațiului”. Vezi, de exemplu, Cătălina Velculescu, V. Guruianu (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Pentru imaginarul geografic al Antichității, vezi François Hartog, Le miroir d’Hérodote. Essai sur la représentation de l’autre, Gallimard, Paris, 1980; pentru cazul Europei occidentale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sărăcie, a pătruns în tunelul subteran, dar nu a reușit să iasă de acolo deoarece ușile sau Închis și a rămas captivă un an. Dacă facem o analiză comparativă, constatăm că cele prezentate respectă liniile generale ale legendelor de pe Dealul Cătălina (Cotnari) sau din pădurea Tulburea (Blăgeș ti, jud. Bacău).Din afirmațiile localnicilor, completate cu literatura escatologică creștină, se constată că în ciclul sărbătorilor pascale se înscrie și "Pastele Blajinilor" sau "al morților", ce se celebrează la o săptămână după Paștele
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu a regiunii, au putut fi evidențiate două tipuri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul lui Vodă, Dealul Babanului, Dealul Cătălina, Dealul Bălășoaiei (toate situate între Hârlău și Cotnari). Versanții Procesele geomorfologice care modelează versanții din bazinul superior al râului Bahlui în amonte de Cotnari sunt reprezentate prin eroziune areolară (superficială) și liniară, surpări și alunecări de teren, acestea din urmă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât în lungul cornișelor principale de la partea principală a versanților (Dealul Sângeap, Dealul Cătălina, Dealul Cetate etc.), cât și în lungul malurilor albiei minore cu caracter adâncit așa cum apare între Hârlău și Cotnari. Suprafețe mari afectate de alunecări de teren din bazinul hidrografic al râului Bahlui, amonte de Cotnari, varietatea și intensitatea cu care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă de la sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu, C. Martiniuc, 1965). Ele se găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de unele prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]