1,583 matches
-
-i pot salva căsătoria pentru că eu l-am cununat. Evident, ilogic. Doar nu-l cunoșteam de la Adam. Nu mă așteptam să dormiți atît de mult - dacă am avea ceas, ar fi sigur să spunem că ați ațipit cît ține un cadran. Au început contracțiile? — Nu, zise Rima. — Bine. Cît ai zice pește, o să aveți un pat și ceva de îmbucat în trafor. V-aș fi instalat acolo atunci cînd ați venit, dar mă temeam că sînteți prea slăbiți să urcați treptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
luînd greutatea în mînă... — Vă doresc tuturor noapte bună. Pentru Unthank-ul Mare eternitatea se apropie de sfîrșit. Timpul e pe punctul de a începe. Suspendă greutatea. Pendulul se balansă la stînga cu un tic, apoi la dreapta, cu un tac. Cadranul ceasului se dilată pînă acoperi aproape tot parbrizul. Ambele brațe se îndreptară spre o ușă mică de deasupra cadranului care pocni și se deschise. O pasăre grasă din lemn sări și strigă: „Cucu! Cucu! Cu...“ Macfee apăsă pe un buton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe punctul de a începe. Suspendă greutatea. Pendulul se balansă la stînga cu un tic, apoi la dreapta, cu un tac. Cadranul ceasului se dilată pînă acoperi aproape tot parbrizul. Ambele brațe se îndreptară spre o ușă mică de deasupra cadranului care pocni și se deschise. O pasăre grasă din lemn sări și strigă: „Cucu! Cucu! Cu...“ Macfee apăsă pe un buton și parbrizul deveni transparent. Toți trei săteau înșirați și se uitau prin el la parcarea întunecată. Afară se auzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
solzii imitației de piele aproape complet tociți. Interiorul era căptușit cu un fel de mătăsică pătată pe alocuri. În buzunarul genții am găsit vreo două ceasuri de mână, atât de vechi că aveau un fel de sare negricioasă depusă pe cadran, iar capacul, pe spate, era înverzit de cocleală. Nu mai aveau de mult curele. Alături, câteva siguranțe, o lampă de aparat de radio străvechi, alte mărunțișuri, cu care mă jucasem încă din copilărie. Într-o hârtie îngălbenită, două codițe blond-cenușii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și se stingea la fel de repede. Mircisor era și el în odaie, jucîndu-se de-a sonda pe un scaun întors cu picioarele-n sus, pe care-l hâțâna într-o parte și-n alta. Bătrânul ceasornic cu o locomotivă desenată pe cadran și cu două sonerii uriașe deasupra ticăia tare în liniștea odăii. Deodată bătrâna icni, Maria-ncepu să țipe, și Babuc veni și el în goană din tindă, unde pusese niște mâncare la-ncălzit. Îi apucară mâinile, priviră cu groază ochii sticloși
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vreunui bombardier lovit în pântec de un obuz, dar și ciupercile prăfoase crescând, la trei mii de metri dedesubt, pe zgârieturile abstracte ca o hartă ale pământului. Parcă o viață-ntreagă făcuse doar atît: ținuse manșa, apăsase butoanele mitralierelor, privise cadranele bordului, singur în carlinga lui, ore și ore, așa cum și eu, în cabina ascensorului, apăsam butoane și priveam perindarea etajelor. Amândoi suiam și coboram, nici unul nu aveam amintiri și nici viață personală. Veniserăm pe lume (dar pe care lume?) doar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și, după o vreme, îl ducea, acoperit cu hârtii murdare. Bietului om îi venea să intre-n pământ de rușine. Stăteam de multe ori de vorbă cu acest Leopardi chinuit de melancolie. Serile îi scoteam de la mână ceasul bătrânesc, cu cadranul calcifiat și cu curea de pânză kaki, i-l puneam în "saltar", iar diminețile i-l prindeam iarăși la încheietură. Sprâncenele acestui om al durerii aveau între ele cute adânci. Nu se mai însenina ni pi decât când îi venea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
unei draperii de mușama, imagini stinse din infernul sălii de reanimare și ajungeam, în fine, în cabinetul îngust încărcat de aparatură electrică. Până și eu îmi puteam da seama de bizareria și ridicolul acestor cutioaie cu butoane de ebonită și cadrane prinse-n șuruburi zdravene, ca de tanc. În cadrane se mișcau ace în formă de săgeată, având până și ampenaj, iar literele și simbolurile erau scrise de mână, cu tuș, cu o grafie învechită. Era ca un depozit al cine știe cărui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de reanimare și ajungeam, în fine, în cabinetul îngust încărcat de aparatură electrică. Până și eu îmi puteam da seama de bizareria și ridicolul acestor cutioaie cu butoane de ebonită și cadrane prinse-n șuruburi zdravene, ca de tanc. În cadrane se mișcau ace în formă de săgeată, având până și ampenaj, iar literele și simbolurile erau scrise de mână, cu tuș, cu o grafie învechită. Era ca un depozit al cine știe cărui magazin de depanat televizoare, unde te încurcai în cabluri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Mircea". O clipă, enormul univers purtă acest nume. "Aici sânt Doamne", am șoptit și eu, deschizând ochii. Știam deja ce mi se cere. Și era ca și când totul s-ar fi-ntîmplat deja demult, așa încît, cum stăteam înfiorat în fața-ncîlcelii de cadrane și fire, cu vaselina prelingîn-du-mi-se pe obraji și pe gât, multă vreme n-am făcut nici o mișcare. În cele din urmă am întins mâna și-am prins butonul potențiometrului între degete. Îi simt și acum canelurile tari de ebonită. Nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
plină de sculpturi și intarsii de lemn prețios, o masă ovală din aceeași garnitură, acoperită cu un macrame uriaș, câteva scaune cu fundul tapițat și, deasupra ușii, o pendulă atât de înaltă și de îngustă, încît ajungea până la tavan, iar cadranul ei abia se zărea, pierdut într-o ceață cafenie. Firește, pendula era acum doar un decor inutil, asemenea bufetului încărcat de ceșcuțe și bibelouri cu porțelanul îngălbenit, în centrul mesei, între patru lumînăn scurte și groase, cu un noroi de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
păpuși rusești așezate în ordine descrescătoare, o carte bogat ilustrată, scrisă cu litere necunoscute, o bilă albastru-străvezie care plutea în micul spațiu fără s-atingă pereții, o cutie de insectar cu un mare fluture martirizat, un ceas de buzunar cu cadranul întors ca-n oglindă, o ciocolată cu șase straturi: de chewing-gum, de halviță, de marțipan, de nuga, de ciocolată și de napolitană, o jucărie cu mecanism, întruchipînd fata din nufăr... Doar pe aceasta din urmă o putuse lua acasă. Îi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
asta a minții și-a trupului meu, a aerului și soarelui și vegetației și cosmosului din jurul lor? Fusese o zi lungă. Mai lungă ca a lui Iosua, mai ciudată decât cea în care soarele dăduse-napoi cu zece trepte pe cadranul solar. Dimineața plecasem prin țărâna plină de fiare ruginite și sârme de pe Uranus, ducând cu mine "ce seul objet dont le néant s'honnore", în convoiul de camioane trase de cai, de Trabanturi și Skode, de femei purtând în brațe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tot ce se află pe ea, transformă mereu viitoru-n trecut și-n ireparabil. Iată-l acum, reflectat de lemnul de nuc al mesei, așezând cele mai mari rotițe dințate exact pe ochii imaginii sale lucind în furnir, arcușorul peste nas, cadranul cifrat peste gură. Chicotește amuzat, întoarce capul spre bucătărie și strigă: "Mami, vino să mă vezi, sânt Timpul!" Doar că povestea nu e un ceasornic cu milioane de rotițe și șurubele. Și nici măcar mecanismul cu ceas al unei mașini infernale
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Focus, 1999, 2000. Der Spiegel, 2000, 2008/2009. Tagesspiegel, 2009, 2010. Neue Zurcher Zeitung, 1996, 1999, 2010. Suddeutsche Zeitung, 1996, 1998, 2000, 2010. Zaman, 2010. WMD Nonproliferation, 2001, 2009. U.S. News and World Report, 1996. Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien, 1996. Cadran politic, 2000/2009. România liberă, 2009. Buletinul Oficial nr. 3/1970. Bursa, 2010. Agenții de presă/posturi de radio și TV: Agerpres, Mediafax, Rador, Itar Tass, Vocea Rusiei, Interfax, Ria Novosti, Vocea Americii, France International, BBC, CNN International. Pagini web
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de afară căpăta o rezonanță neobișnuit de vie. În scaunul cu rotile, Bart aștepta plin de încordare de parcă s-ar fi aflat în fața celui mai greu examen al vieții sale și privirile i se îndreptau din minut în minut înspre cadranul ceasului cu pendulă agățat pe unul din pereții sufrageriei, ca să dea un aer mai pașnic și mai confortabil apartamentului în care se instalase la câteva luni după ce îl angajase Lumânărescu la ziarul său. Locuința era plină de amintiri. Aici trăise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Ce să fac, mămucă... În acest moment, ceasornicul meu de masă începu să carilloneze 1 La Paimpolaise. Erau ceasurile patru. Copilul din Adela a fost atât de fericit, încît am pus minutarul, pe rând, la toate cele douăsprezece semne ale cadranului. Apoi am rugat-o să-mi facă grația să primească în dar jucăria miraculoasă. După refuzuri din ce în ce mai atenuate: - Dar dacă are să-ți pară rău pe urmă? Să-mi pară rău... Ea nu știe ce voluptate este a dărui unei femei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se roagă la vreo oră prestabilită. Dar cel puțin au aceste busole, cumpărate de la aceeași soră bună care le vinde și hainele. Bărbații se Învârt pas cu pas până când acele busolei indică numărul 34, codul numeric al Detroitului. Consultă săgeata cadranului ca să determine direcția În care se află Mecca. ― SĂ TRECEM ACUM LA CRANIOMETRIE. CE ESTE CRANIOMETRIA? ESTE MĂSURAREA ȘTIINȚIFICĂ A CREIERULUI, A CEEA CE ESTE CUNOSCUT ÎN COMUNITATEA MEDICALĂ SUB NUMELE DE „MATERIE CENUȘIE“. CREIERUL UNUI BĂRBAT ALB OBIȘNUIT CÎNTĂREȘTE O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe un stadion înțesat, ca Dylan Thomas. într-o generație de închiși în sine cu o mie de lacăte, Florin Iaru s-a risipit ca un automobil care explodează cu încetinitorul, aruncând 135 în jur o orhidee de pinioane, șuruburi, cadrane, tablă răsucită și foc. El însuși rămânând cu toate acestea o enigmă. In 1981 i-a apărut prima carte, "Cîntece de trecut strada", cuprinzând câteva dintre cele mai frumoase poeme ale lui: "Aer cu diamante", "Duelul", "Titanic Vals". S-a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de ebonită la capăt, eram departe de fanteziile astea; îmi închipuiam că aș putea trăi toată viața în cabina aceasta, având grijă de Zizi și spunîndu-i tot felul de povești și de poezii. Bordul camionului era spart, desprins. Câte un cadran atârna de două fire izolate în fâșii de plastic galben, altul avea geamul spart și îi puteam mișca acul indicator cu degetul. Doar cadranul kilometrajului rămăsese la locul lui, deși vibra și el în toate direcțiile, ieșit din șuruburi. De
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și spunîndu-i tot felul de povești și de poezii. Bordul camionului era spart, desprins. Câte un cadran atârna de două fire izolate în fâșii de plastic galben, altul avea geamul spart și îi puteam mișca acul indicator cu degetul. Doar cadranul kilometrajului rămăsese la locul lui, deși vibra și el în toate direcțiile, ieșit din șuruburi. De altfel, era singura piesă a camionului care mai funcționa. După ce stăteam în cabină vreo oră, adică până ne plictiseam, kilometrajul se modifica, arătând dintr-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
impresiona amănuntul ăsta, dar eu îmi aduceam un caiet de matematică pe care notam cifra de la început și cea care apărea la coborâre. Deși niciodată nu-mi dădeam seama când anume se schimbă cifrele, ele nu erau aceleași. Degeaba pândeam cadranul minuscul pînă-mi dădeau lacrimile. Găsea el o clipă să se schimbe. Când ieșeam din cabină, cerul acela albastru, învolburat, de țară, mi se părea uriaș. Soarele muia totul într-o apă galbenă. Umbrele erau negre și precise. Ne suiam în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sceptru, în mâna stângă. Cârciumăreasa, floarea ei, îi atârna în piept, galben-portocalie. I-am adus din casă și ceasul de mână pe care trebuia să-l folosească în joc. Era un ceas de damă, micuț, cu curelușă roșie lăcuită și cadran auriu, cu limbi ca niște ace negre. Nu avea mecanism, era o jucărie pentru învățat orele. Limbile puteau fi potrivite cu un buton. I l-am pus la mână, și ritualul investiturii fiind încheiat, ne-am aplecat adânc în fața reginei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la piept, calcă peste linia de zece ani, căci avea deja unsprezece, și-o porni cu pași mici și rari de-a lungul aleii. Ca s-o "cronometreze", cum auzisem că se face la concursuri, Ada, de pe tronul ei, privi cadranul ceasului. Scoase un mic țipăt de surpriză, căci limbile dispăruseră. Să fi căzut oare? Nu era cu putință. Abia când a deschis gemulețul cadranului, Ada a înțeles ce se petrecea: a vârât degetul înăuntru, dar l-a tras imediat înapoi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Ca s-o "cronometreze", cum auzisem că se face la concursuri, Ada, de pe tronul ei, privi cadranul ceasului. Scoase un mic țipăt de surpriză, căci limbile dispăruseră. Să fi căzut oare? Nu era cu putință. Abia când a deschis gemulețul cadranului, Ada a înțeles ce se petrecea: a vârât degetul înăuntru, dar l-a tras imediat înapoi, privindu-și încruntată vârful însîngerat. Limbile erau acolo, dar se roteau atât de repede încît nu mai puteau fi văzute. Stropul de sânge pică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]