KorAP: Find »[drukola/base=calendar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...769 >

19,215 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

producție autohtonă cât și de import, dar și cele de fermentație, pe bază de orez. Băuturile nu lipsesc de pe mesele festive, pentru că naționalitatea han are multe sărbători, dintre care cea a Primăverii este cea mai importantă. Alte sărbători mari, conform calendarului tradițional lunar sunt cea a Lampioanelor în 15 ianuarie, Duanwu în 5 mai și Sărbătoarea Lunii în 15 august. Naționalitatea zhuang Zhuang este minoritatea națională chineză cu o populație de aproximativ 16.920.000 de locuitori, localizată în principal în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
neroditor, etnicii miao s-au împrăștiat în alte regiuni și au adoptat obiceiuri diferite. Cei care trăiesc la poalele Muntelui Leifeng păstrează și acum modul de numărare a anilor din dinastia Zhou, potrivit căruia anul începe cu luna octombrie, conform calendarului agricol chinezesc. În fiecare an, în luna octombrie, când se termină culesul recoltei (ei cultivă în principal orez, porumb, rapiță și plante medicinale), satele de etnie miao intră în atmosfera sărbătorilor de Anul Nou. Durata acestora diferă de la o localitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sunt tipărite în limbile minoritare, iar numărul cărților, cotidienelor și periodicelor publicate în limbile acestora este de 3.400. Cele mai importante sărbători ale minorităților naționale din China Minoritățile naționale au multe sărbători. De exemplu, tibetanii petrec Anul Nou după calendarul tradițional propriu, cei de naționalitate dai au Festivalul Stropitului cu Apă, naționalitatea miao, Festivalul Torțelor, naționalitatea bai, Târgul Lunii Martie, cei din minoritatea zhuang, Festivalul Cântecelor, iar mongolii celebrează Nadam. Locuitorii acestor regiuni beneficiază de zile libere cu prilejul anumitor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
au Festivalul Stropitului cu Apă, naționalitatea miao, Festivalul Torțelor, naționalitatea bai, Târgul Lunii Martie, cei din minoritatea zhuang, Festivalul Cântecelor, iar mongolii celebrează Nadam. Locuitorii acestor regiuni beneficiază de zile libere cu prilejul anumitor sărbători, cum sunt Anul Nou după calendarul tibetan și sărbătoarea musulmană Corban. Sărbătoarea Stropitului cu Apă Sărbătoarea Stropitului cu Apă este de fapt Anul Nou la minoritatea dai din provincia Yunnan, sud-vestul Chinei, cu cea mai mare influență, răspândire și de cea mai mare amploare dintre sutele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sud-vestul Chinei, cu cea mai mare influență, răspândire și de cea mai mare amploare dintre sutele de festivaluri ale minorităților naționale din această provincie. La minoritatea dai, sărbătoarea începe în a treia zi după Anul Nou, în 15 aprilie după calendarul gregorian. În această zi, fetele dai, de altfel rezervate ca prezență pe parcursul anului, se stropesc reciproc cu apă curată, pentru a se spăla de problemele anului care se încheie și pentru a avea parte de lucruri bune în cel care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
supără, dimpotrivă, face la fel. Pe stradă și în parcuri, oamenii aleargă cu gălețile în mâini și se stropesc reciproc. Peste tot se aud râsete, chiote de bucurie și urări, toate stropite cu apă. Sărbătoarea Torței În luna iunie, după calendarul tradițional chinezesc, minoritatea yi organizează un mare carnaval pentru a marca Sărbătoarea Torței, care cade în lunile iulie și august după calendarul gregorian. Pregătirile încep devreme, uneori chiar înainte de luna iunie. Sunt alese animalele ce urmează a fi sacrificate în timpul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
se aud râsete, chiote de bucurie și urări, toate stropite cu apă. Sărbătoarea Torței În luna iunie, după calendarul tradițional chinezesc, minoritatea yi organizează un mare carnaval pentru a marca Sărbătoarea Torței, care cade în lunile iulie și august după calendarul gregorian. Pregătirile încep devreme, uneori chiar înainte de luna iunie. Sunt alese animalele ce urmează a fi sacrificate în timpul acestei mari sărbători, care începe de obicei din 24 iunie. Fetele cumpără materialele necesare confecționării ținutelor de sărbătoare, pe care majoritatea le

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
în cântece. Aflând vestea, mulți tineri au venit să participe la ineditul concurs. Tradiția s-a transmis apoi din generație în generație, devenind o manifestare periodică a minorității zhuang. Târgul Cântecelor se organizează în 3 martie sau 5 mai, după calendarul tradițional chinezesc și cuprinde mai multe activități festive. Printre acestea se numără aruncatul cu Xiuqiu, lansarea de petarde și artificii și dansul cu prăjina de bambus. Cu ocazia acestei sărbători se prepară diferite delicatese culinare, iar prietenii și rudele sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sunt invitate la masă și să închine împreună un pahar. Sărbătoarea Trei Martie Trei Martie este o sărbătoare tradițională a etniei li din provincia Hainan și cade, conform numelui, în a treia zi din a treia lună a anului potrivit calendarului tradițional chinezesc. Tineri îmbrăcați în straie de sărbătoare vin de la sute de kilometri, într-un loc stabilit dinainte, care poate fi pe malul apei sau într-o poiană de la munte, și îl transformă într-un loc de petrecere. Ei își

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cântece bucuria pentru viață și dragostea. Sărbătoarea Corban Sărbătoarea Corban este Anul Nou la musulmani. Cuvântul înseamnă mai exact "Sărbătoarea sacrificiilor". Naționalitățile care o respect sunt hui, uigură, kazahă, uzbecă, tadjică, tatar, kârgâză, sala și dongxiang, de religie islamică. După calendarul islamic, Corban cade în data de 10 decembrie. În preajma sărbătorii, se face curățenie mare în gospodării și se prepară diferite mâncăruri și prăjituri. În dimineața zilei de Corban, musulmanii fac baie, se îmbracă în haine noi și se duc la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
uzbecii participă la curse de cai, lupte și întreceri în prinderea oilor. Bairamul mic Bairamul mic este sărbătoarea comună a naționalităților hui, uigură, kazahă, uzbecă, tatar, kârgâză, sala, dongxiang și bao'an. Aceasta are loc la începutul lunii octombrie, după calendarul islamic. În fiecare an, în luna septembrie este Ramadanul. Timp de 29 sau 30 de zile, musulmanii mănâncă numai înainte de răsăritul soarelui, iar ziua nu mănâncă și nu beau nimic și nici nu fumează. Aceste restricții nu sunt valabile pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
recupereze ulterior această perioadă. Seara, când cântă muezinul, oamenii pot să mănânce. De obicei, în această perioadă au loc nunțile. Anul Nou la tibetani Anul Nou este cea mai importantă sărbătoare a naționalității tibetane, care începe la 1 ianuarie conform calendarului tibetan și durează 15 zile. Dis-de-dimineață, băieții și fetele se îmbracă în haine noi și își urează reciproc "La Mulți Ani!". Tibetanii se duc apoi la templele din apropierea casei sau ies pe stradă cântând și dansând. Un element interesant este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
vase pentru păstrat alimente. Au fost găsite și podoabe și obiecte decorative din jad, aceste descoperiri certificând gradul de dezvoltare și rafinamentul la care ajunseseră meșteșugurile artizanale în epocă. Potrivit însemnărilor păstrate, cea mai marcantă realizare a acelei epoci este calendarul. Conform acestuia, lunile anului erau stabilite în funcție de poziția constelației Ursa Mare, iar organizarea muncilor agricole ținea cont de înregistrările calendarului. Dinastia Shang Spre deosebire de Xia, dinastia Shang (sec.XVI-XI î.e.n.) este mai bine documentată. Shang controla un teritoriu ce cuprindea actualele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și rafinamentul la care ajunseseră meșteșugurile artizanale în epocă. Potrivit însemnărilor păstrate, cea mai marcantă realizare a acelei epoci este calendarul. Conform acestuia, lunile anului erau stabilite în funcție de poziția constelației Ursa Mare, iar organizarea muncilor agricole ținea cont de înregistrările calendarului. Dinastia Shang Spre deosebire de Xia, dinastia Shang (sec.XVI-XI î.e.n.) este mai bine documentată. Shang controla un teritoriu ce cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shandong, o parte din Shanxi și Shaanxi și nordul provinciei Anhui. În prima jumătate a perioadei Shang

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
fi o șerpoaică cu chip de om și l-a învățat cum să-i vadă adevărata față. Xu Xian a crezut și n-a crezut vorbele lui Fahai. A venit Sărbătoarea Duanwu, care cade în ziua de 5 mai după calendarul tradițional chinezesc. În acea zi, localnicii au obiceiul să bea vin din orez, pentru a se feri de duhurile rele. Xu Xian a făcut ce l-a sfătuit bonzul Fahai. El și-a forțat soția să bea vin peste măsură

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
fie majorate taxele și impozitele plătite de populație, iar fondurile strânse să fie folosite pentru intensificarea activităților superstițioase, ca să potolească mânia zeilor. Un om de știință din acea vreme, pe nume Zhang Heng, care făcuse studii aprofundate în domeniile astronomiei, calendarului și matematicii, nu credea în propaganda superstițioasă a curții imperiale. După părerea sa, cutremurul de pământ era un fenomen natural, pe care oamenii nu-l puteau explica încă. În acest context, el și-a intensificat cercetările în domeniul seismologic. Zhang

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și obiceiuri populare legate de sărbători Sărbătoarea Primăverii "Sărbătoarea Primăverii" este pentru poporul chinez cea mai importantă din timpul anului, eveniment similar ca importanță Crăciunului la creștini. Potrivit atestărilor, aceasta ar avea o tradiție de aproape 4000 de ani. Conform calendarului tradițional chinezesc, un an este perioada în care luna face 12 rotații în jurul Pământului, fiecare rotație corespunzând duratei unei luni. Anul este intervalul în care își încep și își încheie ciclul biologic toate culturile de cereale de pe cuprinsul țării. Această

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sau șapte caractere. Sunt scrise cu tuș negru sau cu auriu pe hârtie roșie și simbolizează dorințele sau speranțele gazdei pentru noul an. Sărbătoarea Primăverii se încheie cu cea a Lampioanelor, în a 15-a zi a primei luni după calendarul tradițional chinezesc, de fapt în prima zi cu Lună plină din noul an. Modul de petrecere a Sărbătorii Primăverii a cunoscut unele schimbări odată cu creșterea nivelului de trai în China. În ultimii ani, a pleca cu familia sau prietenii în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
odată cu creșterea nivelului de trai în China. În ultimii ani, a pleca cu familia sau prietenii în excursii prin țară sau chiar în străinătate, a devenit un obicei pentru mulți chinezi. Sărbătoarea Lampioanelor Această sărbătoare cade pe 15 ianuarie după calendarul tradițional chinezesc. Cu aceasta se încheie perioada Sărbătorii Primăverii. Oamenii se adună împreună cu familiile în parcuri și piețe împodobite cu lampioane, care de care mai frumoase. Copiii își aduc propriile creații artistice la expoziții de lampioane, organizate pretutindeni. De obicei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cai în vizită la vârstnici. Tot în aceste zile are loc și serbarea "Tiaoshen", la care se dansează și se cântă, etnicii având fața acoperită cu măști tradiționale, obicei de întâmpinare a Anului Nou. Sărbătoarea Duanwu Pe 5 mai, după calendarul tradițional chinezesc, cade Sărbătoarea Duanwu. De mii de ani, aceasta este marcată prin prepararea de Zongzi (orez vâscos fiert învelit cu frunze de bambus) și organizarea de întreceri cu bărci-dragon. În legătură cu această sărbătoare, circulă două legende frumoase în rândul populației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
înverzite, o umbrelă, pânză roșie, bancnote pentru pomenirea celor morți și un mănunchi mare de iarbă proaspătă. Pe masă se pune orez și un cocoș jumulit, drept ofrande pentru zei. A 7-a zi din a 7-a lună a calendarului tradițional chinezesc Ziua de 7 iulie, după calendarul tradițional chinezesc, este ziua în care legendarii iubiți Niulang și Zhinü se întâlnesc în Calea Lactee, motiv pentru care această zi este dedicată îndrăgostiților. Această sărbătoare are o legendă la bază, povestea de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
celor morți și un mănunchi mare de iarbă proaspătă. Pe masă se pune orez și un cocoș jumulit, drept ofrande pentru zei. A 7-a zi din a 7-a lună a calendarului tradițional chinezesc Ziua de 7 iulie, după calendarul tradițional chinezesc, este ziua în care legendarii iubiți Niulang și Zhinü se întâlnesc în Calea Lactee, motiv pentru care această zi este dedicată îndrăgostiților. Această sărbătoare are o legendă la bază, povestea de dragoste dintre ciobanul Niulang și țesătoarea Zhinü: Niulang

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
gata s-o ajungă, împărăteasa mamă din Cer scoase un ac de păr și trase o linie prin văzduh, formând Calea Lactee. Astfel, Niulang și Zhinü au fost despărțiți pentru totddeauna de acest râu ceresc. Însă la fiecare 7 iulie, după calendarul tradițional chinezesc, celor doi le este permis să se întâlnească. În fiecare an, la această dată, vin în zbor mii de coțofene, ce formează o punte peste Calea Lactee, pentru ca cei doi îndrăgostiți să se poată întâlni. Sărbătoarea Chongyang Ziua de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
doi le este permis să se întâlnească. În fiecare an, la această dată, vin în zbor mii de coțofene, ce formează o punte peste Calea Lactee, pentru ca cei doi îndrăgostiți să se poată întâlni. Sărbătoarea Chongyang Ziua de 9 septembrie, după calendarul agricol chinezesc, este o sărbătoare tradițională chinezească importantă, ocazie cu care florile de crizantemă sunt la loc de mare cinste, se practică drumețiile pe munte și sunt servite plăcintele "Chongyang". În limba chineză "plăcintă" are aceeași pronunție cu "înalt", simbol

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
plăcinte specifice sunt preparate din orez glutinos, mei și curmale și ca element specific acestei sărbători, delicatesele au înfipte în mijloc stegulețe în cinci culori. În antichitate, Sărbătoarea "Chongyang" era și o celebrare a longevității. Sărbătoarea Laba Luna decembrie după calendarul lunar este numită în chineză, luna La. De aceea, ziua de 8 decembrie este Sărbătoarea Laba. Această tradițională sărbătoare chinezească este considerată drept prolog al celei a Primăverii. Pentru chinezi, Laba a 8-a zi din ultima lună lunară este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]