3,168 matches
-
gradului de dificultate a dizolvării Parlamentului, exceptând cazul SUA128, cel mai aproape de situația constituțională a României se poate plasa Germania, în timp ce Franța și Italia s-ar situa la polul opus. În Germania, legea fundamentală prevede că: "Dacă o propunere a cancelarului federal de a i se acorda încrederea nu a fost aprobată de Bundestag cu majoritatea membrilor săi, atunci președintele federal, la propunerea cancelarului federal, poate, în termen de douăzeci și una de zile, să dizolve Bundestagul"129. Observăm că dizolvarea forului legislativ
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Italia s-ar situa la polul opus. În Germania, legea fundamentală prevede că: "Dacă o propunere a cancelarului federal de a i se acorda încrederea nu a fost aprobată de Bundestag cu majoritatea membrilor săi, atunci președintele federal, la propunerea cancelarului federal, poate, în termen de douăzeci și una de zile, să dizolve Bundestagul"129. Observăm că dizolvarea forului legislativ, atribuită formal șefului statului, este dependentă de aceeași situație politică a crizei guvernamentale, respectiv de respingerea angajării răspunderii Guvernului. În același timp, este
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
că dizolvarea forului legislativ, atribuită formal șefului statului, este dependentă de aceeași situație politică a crizei guvernamentale, respectiv de respingerea angajării răspunderii Guvernului. În același timp, este prevăzută și posibilitatea ca președintele federal să dizolve Bundestagul în condițiile în care cancelarul federal a fost ales în urma celui de al doilea tur de scrutin, fără majoritatea voturilor parlamentarilor. Totuși, titularul prerogativei are ca soluție alternativă numirea cancalarului astfel ales130. Pentru Franța, un sistem politic considerat a fi modelul semiprezidențialismului, Constituția îi dă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
lor), nu au figurat de aceea în analizele apolitice referitoare la securitatea energetică internațională."317 Probabil sunt mai multe explicații pentru pasivitatea Germaniei. Pentru noi, un element explicativ important îl reprezintă legătura preferențială cu Rusia. Să nu uităm că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, ocupă o poziție de frunte în ierarhia Gazprom. Ca să fie finalizată o asemenea mișcare a fost nevoie de o pregătire care a luat timp. Construcția unei conducte de gaz care leagă direct Rusia cu Germania se
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în cursul vieții, cartea este închisă odată cu ultima suflare a lui Montaigne. Prietenii sunt de față: Florimond de Raemond, un istoric care-i succede la magistratură în Parlament, Pierre de Brach, poet și avocat din Bordeaux, Anthony Bacon, fratele viitorului cancelar, Pierre Charron, ecleziast, campion al Ligii cândva și moștenitor al blazonului lui Montaigne, autor al unui tratat Despre înțelepciune care plecând de la Eseuri, va face mult și pentru și contra reputației filosofului! Mai cheamă lângă el și câțiva oameni din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
economiilor moderne. Extinderea și generalizarea riscurilor la nivelul întregii colectivități a dus, progresiv, la apariția unor forme generalizate de asumare a acestor riscuri. Astfel, apar sistemele de asigurări sociale. Din perspectivă istorică, sistemele de tip asiguratoriu au fost introduse de către cancelarul celui de-al Doilea Reich, Otto von Bismarck. Deși intenția sa nu a fost de a dezvolta o formă de solidaridate socială, ci de a evita conflictele de clasă într-o perioadă de industrializare rapidă a economiilor europene, concomitent cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei politici sociale este Legea săracilor, propulsată pentru prima dată în Anglia, la începutul secolului al XVII-lea. Un alt set de măsuri importante pentru contextul în care s-a dezvoltat s.b. sunt programele de asigurări sociale inițiate de cancelarul Otto von Bismarck, în Germania, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ambele măsuri stau la baza unor politici sociale caracteristice s.b. modern (primele stau la baza programelor de asistență socială, în timp ce ultimele se regăsesc în programele moderne de asigurări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statutului de Mare Putere ori limitarea posibilității de a intra într-o spirală a dilemei securității, prevenindu-i apariția. Expresiile istorice ale acestei concepții asupra securității sunt cunoscute de multă vreme, cardinalul Richelieu, cu al său raison d’etat, sau cancelarul Bismarck, prin realpolitk, oferind, dincolo de diferențe, exemple dintre cele mai cunoscute. Modul în care Marile Puteri își înțeleg statutul, acționând pe scena internațională, și relațiile dintre ele au determinat în linii mari câmpul la începuturile cercetării academice a studiilor de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
finanțele Greciei. Situația delicată a țărilor cu datorii suverane din cadrul UE, a zonei euro în special, generează atitudini diverse, într-un climat de alertă ridicată. Una dintre acestea este propunerea făcută de Franța și Germania (prin președintele Nicolas Sarkozy și cancelarul Angela Merkel) la mijlocul lunii august 2011, cu prilejul unei reuniuni la Palatul Elysée pe tema reformei guvernanței în UE, constând în: crearea unui guvern economic pentru zona euro; instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare; obligațiile adoptării „regulii de aur” sau
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mai târziu în secolul al XIX-lea, de Anglia și SUA, și a stat la baza unui sistem de protecție socială modern, e drept, la început cu accent mai pronunțat în domeniul sănătății. S-a regăsit apoi în Germania (în timpul cancelarului Bismarck), sub forma unei formule mai largi de asigurări sociale obligatorii pentru ajutoare de boală și de maternitate, pentru orfani, văduve, accident de muncă, pensii pentru bătrâni. Modelul Bismarck s-a extins și în alte state europene, dar a stimulat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Budapesta exprimă sugestia ca textul să nu fie transmis la MApN. Este destul de subțire linia Între faptele cunoscute clar (cum ar fi ajutoarele acordate de Statele Unite „Solidarității” și, apoi, conducerilor reformatoare din Polonia și Ungaria sau luările de poziție ale cancelarului Kohl față de problemele din RDG), cele asupra cărora plutesc semne de Întrebare ( Întîlnirea din Malta dintre președinții Bush și Gorbaciov avînd și În prezent numeroase zone de umbră) și paranoia „agenturilor străine”. Din acest punct de vedere, poziția bine cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atare, depind de o economie american) s)n)toas)” (Newsweek, 25 martie 1974, p. 43). Gradul în care va suferi o tar) depinde strict de căte dintre afacerile sale sunt f)cute peste granițe. Așa cum a spus, în octombrie 1975, cancelarul Schmidt, economia Germaniei de Vest depinde, mult mai mult decât a noastr), de o revigorare economic) internațional), întrucat ea export) anual 25 de procente din propriul PNB (7 octombrie 1975). Cifră comparabil), în cazul Statelor Unite, era de sapte procente. Indiferent
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Europa, ,,nu exist) nici substituent politic, nici militar, nici psihologic, nici unul furnizat de un singur stat european, și nici laolalt), de diferite state europene” (27 februarie 1973, p. 50). Schmidt, ministrul Ap)r)rii și al Finanțelor, înainte de a deveni cancelar, în 1974, a exclus în mod insistent din calcul, de-a lungul anilor, un efort german mai considerabil, deoarece ,,lipsa banilor, a resurselor umane și a sprijinului popular ar face imposibil) o astfel de soluție - l)sând, într-o oarecare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
decât atât, Luca Stroici, Ieremia Movilă, Simion, Gheorghe și Constantin Movilă, apoi Simion Stroici au beneficiat, totodată, și de privilegiul augmentării stemelor lor cu vulturul polon 21. Prietenia de care s-a vorbit în istoriografie dintre Ieremia vodă cu marele cancelar Jan Zamoyski, cu ajutorul căruia boierul moldovean urcă pe tronul Moldovei, „cea mai bună garanție a cooperării politice a Moldovei cu Polonia“22, este semnificativă pentru natura acestor relații. Cât • Dan Zamfirescu, Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în istoria românilor, București, 1998; II, același fond, nr. 52, C. Ipsilanti către C. Calkoen; III și IV, același fond, nr. 53, C. Ipsilanti către C. Calkoen; V, același fond, nr. 117, Jan Carel des Bordes, din 1740 secretar și cancelar al legației, către Ioan Al. Mavrocordat; VI, același fond, nr. 175, Jean-Louis Rigo, secretarul legației, către Grigore Ghica. Iordachi hatmanul este acel epitrop al fiilor lui Mihai Racoviță căruia turcii îi spuneau Stavracoglu, iar românii Stavarachi; VII, același fond, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alții erau care se sacrificau spre a le adăposti“7. La fel de curioasă era și atitudinea Germaniei din această perioadă față de statul condus de Carol I. După discuția purtată în iulie 1879 de Bismarck cu D.A. Sturdza, la Berlin, în cadrul căreia cancelarul își exprimase dorința ca România să fie un factor activ în politica externă a Germaniei, pentru a evita o expansiune rusă în regiune 8, ar fi fost de așteptat, măcar pentru politica externă a României, un sprijin concret. În locul acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ș. R. Zonner, op. cit., p. 116. 94 A.I.C., 31 august 1883, f. 36. înțelese, acum, importanța dispariției fricțiunilor din relațiile celor două state pentru preconizata apropiere. Hotărârea lui Bismarck pentru perfectarea acestei înțelegeri reiese și din scrisoarea pe care cancelarul i-o trimitea lui von Reuss. El cita o apreciere făcută chiar de Brătianu, potrivit căruia o alianță cu România ar fi mai eficace decât alianța cu Italia. Aceasta era pentru Bismarck un motiv suficient pentru a-l convinge pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numeroasele argumente aduse de cei doi pentru ca România să facă parte din „liga păcii“97. Veșnica problemă a Dunării apare inevitabil și în timpul amintitelor discuții, Brătianu simțind însă că șeful guvernului german susținea în această privință interesele aliatului său. Abilitatea cancelarului german avea să fie evidentă și cu acest prilej. El amintea ca din întâmplare, în cadrul convorbirilor cu șeful guvernului român, de posibilitatea încheierii unei înțelegeri între Rusia și Austro-Ungaria. Chiar dacă Bismarck se va grăbi să declare apoi că România nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vor formula cei doi, la 28 septembrie, era față de menționarea expresă a Rusiei în articolele doi și trei ale tratatului. Acest fapt era cuprins în telegrama pe care Bismarck o trimitea, cu acest prilej, ambasadorului german la Viena, von Reuss. Cancelarul german avea să-l anunțe pe Kalnoky prin intermediul ambasadorului său de preferința sa pentru încheierea doar a unui tratat între România și Austro-Ungaria. Șeful executivului german preciza că, existând deja un tratat germano-austro-ungar, guvernul său își declara disponibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca să-și poată apăra cât mai bine interesele“125. Dacă în urmă cu mai mulți ani, Bismarck alături de alți lideri politici europeni cereau lui Carol schimbarea lui I.C. Brătianu din diferitele formule guvernamentale, după venirea conservatorilor la putere, în 1888, cancelarul german, împreună cu Kalnoky, nu va ezita să-și exprime nemulțumirea față de noua guvernare. Pe lângă faptul că prin diferitele declarații politice unii lideri conservatori puteau fi taxați drept rusofili, credem că între timp Bismarck se convinsese de valoarea de om politic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evenimente, prilej cu care România a devenit centrul interesului diplomatic european, Turcia a cerut să fie trimis un comisar la București, care împreună cu consulii generali din capitala României să sechestreze armele, iar Anglia a reclamat aplicarea Protocolului din 1859. Gorceakov, cancelarul rus, s-a opus unei asemenea măsuri care ar fi pricinuit „discuții supărătoare“15, el manifestându-și îndoiala în privința aplicării Protocolului din 1859 în cazul de față. Gorceakov, scria ambasadorul francez la • Ibidem. 12 Ibidem, f. 112-114. 13 Ibidem. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
7 ianuarie 1863, fusese foarte vehement în a dezaproba trimiterea unui comisar turc în România și, în același timp, s-a arătat un vajnic apărător a lui Mihai Obrenovici 16. Izbucnirea, în 1863, a revoltei poloneze îl va convinge pe cancelarul rus că e bine să-și tempereze atât inițiativele cât și tonul, pentru a nu risca o izolare a Rusiei. Una din problemele care preocupau opinia publică românească, guvernul și pe domnitor, era aceea a mănăstirilor închinate. Puse de către ctitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui ianuarie 1864, Gorceakov, adresându-se reprezentanților Austriei și Prusiei, pe baza informațiilor ambasadorului său la Constantinopol, Novikov, îi aducea grave acuze împăratului francez pentru că încuraja planurile lui Cuza, cu care, în primăvara acelui an, pregătea o acțiune la Dunăre. Cancelarul rus cerea reprezentanților celor două țări să întreprindă, împreună cu Rusia, o acțiune pentru a zădărnici proiectele domnitorului român 34. În aceeași notă, la începutul lui martie 1864, de la Petersburg, contele Massignac scria superiorului său de la Paris, Drouyn de Lhuys, că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unguri, italieni și francezi, și, de asemenea, a fost semnalată prezența generalilor Türr și Klapka, ca trimiși ai lui Garibaldi 35. Două luni mai târziu, la 15 mai 1864, într-un raport al aceluiași Massignac, erau reproduse reproșurile pe care cancelarul rus le trimitea la adresa domnitorului român: „Ori de câte ori, spunea Gorceakov, Poarta este perfect liniștită în ceea ce privește Rusia, ea se află sub incidența unor serioase preocupări care decurg din guvernarea prințului Cuza, de prezența în Principate a refugiaților politici de toate culorile și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Aruncând toată responsabilitatea asupra Franței, Al. I. Cuza lasă - crede Tillos - câmp liber de acțiune Rusiei. De altfel, situația din România devine și subiectul predilect al baronului Talleyrand, ambasadorul Franței la Petersburg, în dialogurile, frecvente, pe care le are cu cancelarul Gorceakov, acesta din urmă abordându-le, după propria-i mărturisire, „cu pasiunea tuturor prejudecăților sale contra prințului Cuza“50. O întâlnire dintre cei doi, la începutul anului 1865, le oferă ocazia de a discuta despre vizita împăratului la Nisa, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]