6,257 matches
-
24). E o formă de optimism axiologic care nu se confirmă nici în 2005, când difuzarea la Editura Polirom e foarte bună. Nu e oare o dovadă de supraevaluare sau de suprainvestire a autorului cu o misiune de revoluționare a canonului, pe care nu o poate onora? L-am citit pe H. Bonciu pentru prima dată acum treizeci de ani, în studenție, și am scris ulterior despre el, la începutul deceniului nouă, pentru Dicționarul scriitorilor români, coordonat de clujeni. M-a
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
văd decât trucurile și clișeele inconformismului estetic și moral. Decepția celei de-a doua lecturi e semnul clar că nu avem de-a face cu un mare scriitor, iar ambiția de a-l proiecta spre vârful ierarhiei, într-un nou canon (fie și sub forma unei întrebări), e o simplă extravaganță. H. Bonciu nu e M. Blecher, situațiile celor doi sunt foarte diferite, fie și numai dacă luăm în seamă faptul că suferința, angoasa în pragul morții și stările-limită ale corporalității
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
această direcție, ar putea fi revendicat ca un precursor, dar cu o perspectivă mai complexă asupra sexualității. H. Bonciu nu reprezintă un pericol real pentru ierarhia consacrată a valorilor interbelice. Din această parte, nu e nici o speranță de schimbare a canonului. Cu M. Blecher e altceva. Atentatul pus în seama lui H. Bonciu e o simulare, care poate produce o oarecare emoție în lumea istoricilor literari. H. Bonciu, un experimentalist și un marginal, este interesant tocmai prin refuzul său, de principiu
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
rapid. Întrebăm și răspundem deopotrivă, ne sondam reciproc memoria, ne ajutăm reciproc să ne aducem aminte"26. În literatura de specialitate se numește observația participativa 27. Chiar dacă este o întâlnire între doi foști camarazi, dialogul a fost pregătit după toate canoanele interviului nestructurat. Elementul specific al său este acela ca spectator angajat nu este doar intervievatul, ci și intervievatorul. În pofida dublului meu statut, pentru realizarea interviului nu m-am bazat doar pe memoria mea, ci m-am documentat din literatura existența
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p. După propria mărturie, Reynald Secher este primul cercetător francez care a calificat atrocitățile de la Vandeea drept genocid. Acest lucru s-a întâmplat în 1986, cu apariția cărții Le Génocide franco-français: la Vendée-Vengé. Revizuirea canonului istoriografic care reducea masacrul comis de către trupele revoluționare franceze asupra locuitorilor Vandeei la dimensiunea unui război civil (în cel mai bun caz) a venit în urmă descoperirii la Arhivele Naționale a unor biletele pe care erau consemnate ordine explicite de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să macine ghindă, rămânea în istorie, la un loc cu puhoiul lăcustelor. Se petrecură, astfel, sute de generații de ecologiști ce nu s-au cunoscut. Iubeam și eram iubiți. Dar se știe, cel puțin de când poezia damnată a intrat în canon, că ucidem ceea ce iubim, așa se întâmplă, nu se poate altfel. În comunism, natura trebuia învinsă, pusă să slujească la voia comisarilor. Nu ocrotitoare și dispensând daruri, ci sclavă și stoarsă, până la expirare. Dacă numai comunismul ar fi avut acest
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
sunt trecute cu vederea, amintite într-o doară, cu schime, parcă, de insatisfacție dureroasă. S-ar zice că plăcerea supremă a acestor cârtitori (în genul unor Alexandru George, Dan Petrescu, Al. Dobrescu) e de a merge în contra curentului și a canonului stabilit de specialiști, spunând ,nu" acolo unde toți spun ,da". Din generațiile anterioare, ar mai putea fi invocați pentru acest tip de poziționare pe eșichierul literar un Eugen Ionescu, tânăr și sclipitor sofist, ori un I. Negoițescu, trouble-fęte consecvent și
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
că "Biserică Ortodoxă Română cooperează cu autoritățile de stat centrale și locale pentru împlinirea binelui comun în societate și are relații civilizate cu toate partidele politice, dar rămâne neutră din punct de vedere politic în conformitate cu hotărârile Sfanțului Sinod fundamentate pe canoanele Ortodoxiei universale. Indiferent de doctrina politică, originea etnică, credința sau convingerile religioase ale candidaților în alegeri, clerului ortodox român îi este interzis să desfășoare activități cu caracter partinic în comunitățile de credincioși pe care le păstorește"35 și de aceea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de călător", se înrobește convenției de îndată ce trece în imaginarea situațiilor, în compoziția stărilor sufletești: "Spirit clasic, el este un adept al convenției ce nu imaginează subiecte, ci le rescrie. Clasicul repetă în chip original, dacă se poate spune așa, supunîndu-se canoanelor, în vreme ce romanticul, măcar în principiu, eliberează fantezia și descătușează creația. Alecsandri receptează însă modelele romantice la suprafață și într-un mod canonic, specific culturii sale clasice. De aici provine impresia de artificialitate în aproape tot ce ține în opera sa
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
Mutzner, N.Dărăscu, J.Cosmovici, C. Petrescu și alții), se dezvoltă în climatul aristic al momentului care este unul sever formalizat, interesat mai curînd de măreții abstracte decît de viața nemijlocită și care cultivă excesiv obediența față de normele și de canoanele academiste, în disprețul fățiș față de libertatea gestului și de tentațiile spontaneității. La Academia Julian, de pildă, adolescentul Stoenescu dă un examen strălucit cu un bătrîn pictor academist, William-Adolphe Bouguereau, în vărstă de 75 de ani, iar profesorul său cel mai
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
a lui Sarane Alexandrian este că, pînă la apariția creștinismului, nu se poate vorbi de o filozofie ocultă propriu-zisă. Cu alte cuvinte, tocmai creștinismul a fost acea autoritate coercitivă sub a cărei presiune puzderia de doctrine și practici neagreate de canonul creștin au fost silite să treacă în umbră. Decretate ca fiind păgîne și păcătoase, toate aceste învățături au supraviețuit prin adaptare: s-au retras din fața autorității și, trăind într-o formă clandestină, au ajuns să fie oculte într-un dublu
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
ar fi îngrijit mai atent de Ťascensiuneať sa. Gore Pirgu este un virtuoz al tupeului, al obrăzniciei mai degrabă deșarte decît interesate, al comunicativității fruste și al gratuității". Capitolul Recuperări, scris după 1990, este un soi de revizuire sui-generis a canonului literaturii române. În sensul că autorul susține valoarea canonică a unor scriitori ale căror (capod)opere au fost excluse, din motive extraliterare, din manualele școlare și din istoriile literare apărute în perioada comunismului. Preferințele autorului se îndreaptă în mod neechivoc
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
Noul teatru, textualismul (în prelungirea lor) și parte din literatura ,memoriei afective", pe traiectorie proustiană, y compris literatura genealogică și mitologizantă (de la Jean Rouaud, Pierre Michon, la recenta școală Nouvelle fiction, dar și la Pascal Quignard) contribuie la constituirea unui canon al prozei recalcitrante. Toate aceste tipuri de literatură militau pentru ceva dincolo de estetic: pentru revoluție, pentru purificarea viziunii despre lume pînă la epokč-ul fenomenologic, pentru păstrarea intactă a sîngelui albastru european. De vreo douăzeci de ani, însă, literatura recalcitrantă a
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold Bloom, care a introdus termenul de canon pentru capodoperă și a ordonat literatura universală pe „vârste”, si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe cu „cărți americane” și se închide cu România în World Book. S-ar putea glosa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Miza cea mare a spectacolului lui Alexandru Dabija este, de fapt, provocarea actorilor. A mai încercat asta, pe tărîmul basmului, la Teatrul Nottara, cu Însir'te mărgărite. Schimbarea radicală de macaz, așadar, cheful de joc și joacă, de ieșire din canoane, de găsire a altor registre, a acelor forme de libertate proaspătă, controlată, fără angoasele rolurilor mari, fără prejudecăți, fără tensiuni secundare, fără concurență ieftină. Pe o scenă dominată vizual de lumea naivă și inocentă de basm, "lucrată" de scenograful Constantin
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
și, nu o dată, ca teoretician, o fermecătoare șaradă. Acum, cînd tîlcul e, măcar în parte, devoalat, interviurile și micile studii risipite, în douăzeci de ani, prin reviste, măsoară, reluate integral (așa cum n-au putut, uneori, apărea...), distanța de la erezie la canon. Sigur, (puțin mai puțin) tinerii furioși nu vor accepta, vreodată, împăcați, ,beatificarea". Însă așezarea, cu timpul, a unei estetici ,de avangardă" aruncă, peste toate autoportretele stîngace, de junețe, o lumină ,dulce" și slabă, de lanternă. E impresia pe care o
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
lor pline de har, dar și de mare iubire față de soții Ioan și Silvia Barbu. Preotul paroh N. State-Burluși a înmânat familiei sărbătorite Certificatul prin care se adeverește cununia de aur a „robilor lui Dumnezeu Ioan și Silvia Barbu, conform canoanelor credinței creștin-ortodoxe”. La Casa Oltenească, într-un cadru pitoresc, mesenii au fost întâmpinați cu șampanie și pișcoturi, iar ing. Corneliu Barbu, patronul acestui modern și ospitalier complex oltenesc, ajutat îndeaproape de fiul său Ionuț Barbu, i-au onorat cu un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
putut face ca omul să se hrănească fără să muncească, însă a considerat că nu i-ar fi folosit o astfel de viață. Dumnezeu, cu judecata Sa, a lăsat ca bucuria să vină în urma ostenelii. „MUNCA ESTE LEGEA LUMII MODERNE...” Canonul primit de Adam de la Dumnezeu, atunci când a căzut în păcat a fost: „Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale”. înțeleptul Solomon spune că „cea mai scumpă comoară pentru un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Milton during his intense cultural and civil experience could be a fundamental and further instrument to understand the absolute originality of the poet's personality în the complex background of the civil war. Thinking of including Milton în a renewed canon of authors of the history of political thought, freeing him from the unidirecțional interpretation which tends to privilege the figure of the poet over the one of the pamphleteer and political prose writer - diminishing even his active role în the
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
and rich bibliography 2. Moreover Milton's biographical sketch allows the organization of a relatively independent disquisition also with regard to the peculiarity of the ways which define his approach to a political tradition immediately preceding or contemporary with a canon of auctores considered aș classics of the thought, to whom he most frequently refers to aș model against which to pit himself and to exploit, în that uninterrupted ethical and aesthetic tension between Judaism and the Hellenizing culture 3. The
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Hebrew, to the wish for a reform of university knowledge still linked to a scholarly model leaning towards aestheticism, în favor of a knowledge system closer to a modern scientific Baconian utilitarianism, up to the great attention reserved to a canon of classical authors spread by the lațe medieval and humanistic culture, considered essential to foster the moral virtues of young people and to promote the growth of individual conscience, encouraging a total emancipation of individuals. Obviously, the path imagined by
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
project of a regeneration of the community. Aș recently underlined by Rahe - who ascribes Milton to a mode of Republicanism which should be intended aș a way of civil life - education acquires a strategic political meaningfulness, în compliance with a canon taken integrally from ancient culture 10. The historical and universal heart of man's liberty În the biographical itinerary and în the patrimony of his writing, the acknowledgement of liberty, mainstay of the individuals' lives, embraces, according to John Milton
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de clar conotate politic: după 1960 urmează neomodernismul, iar aproximativ după 1980 se declanșează (la noi) ofensiva explicită a postmodernismului, prin scriitorii optzeciști. Lucrurile sunt îndeobște cunoscute. Ceea ce vreau să subliniez e că fiecare din aceste epoci își edifică un canon literar propriu, aproape independent de cel din epoca anterioară. De pildă, pur și simplu se creează impresia că în perioada comunistă (fisurată, despărțită în proletcultism și neomodernism) sau în perioada postcomunistă (un amestec de postmodernism cu o cultură de divertisment
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
și neomodernism) sau în perioada postcomunistă (un amestec de postmodernism cu o cultură de divertisment) iau naștere alte literaturi față de epocile anterioare (știu că nu spun o noutate). Iar fiecare altă literatură își creează, după îndelungi și dramatice cristalizări, propriul canon. Prin urmare, schimbarea de epocă atrage schimbarea de canon, în două sensuri: pe de o parte epoca nouă operează mici modificări sau ajustări în vechiul canon, pe de altă parte se constituie un nou canon, în funcție de spiritul noii epoci. Imediat
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
postmodernism cu o cultură de divertisment) iau naștere alte literaturi față de epocile anterioare (știu că nu spun o noutate). Iar fiecare altă literatură își creează, după îndelungi și dramatice cristalizări, propriul canon. Prin urmare, schimbarea de epocă atrage schimbarea de canon, în două sensuri: pe de o parte epoca nouă operează mici modificări sau ajustări în vechiul canon, pe de altă parte se constituie un nou canon, în funcție de spiritul noii epoci. Imediat după 1918, E. Lovinescu impune un program de revizuiri
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]