1,577 matches
-
zidurile bisericii cu zvastici. Pomenea și despre "neputința guvernului"192. "Tumultuoșii Ani Douăzeci" erau tumultuoși și în alte părți. Liberalii, care voiau să înfăptuiască această industrializare forțată "numai prin propriile noastre mijloace", îi nemulțumiseră atît pe țărani cît și pe capitaliștii străini. Iorga nu a sesizat decît simptomele, dar nu părea să fi înțeles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industriașilor în opoziție cu cele ale agricultorilor etc. sămănătorismul său sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoranța lui Iorga în domeniul economic este totală
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
-lea, Iorga era un străin în lumea "Noului naționalism". Cu toate acestea, începuturile sale politice antisemite erau încă vii. Ele erau contrabalansate de influențele exercitate asupra perspectivei lui de către cultura occidentală. Iorga nu i-a atacat însă niciodată pe marii capitaliști evrei din România (de talia lui Kaufmann, Shapiro sau Aușnit), ca să nu mai vorbim de madam Lupescu 26. În acești ultimi ani ai vieții lui Iorga, tonul "Neamului românesc" (ca să folosim o expresie tipic americană) "nu reflecta neapărat opiniile consiliului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
serie de articole asupra chestiunii evreiești: "Semănătorii ruinei și pustiului". El i-a acuzat pe evrei de provocarea unui dezastru ecologic, susținînd că antreprenorii evrei defrișau pădurile României fără să asigure replantări. Au urmat și alte acuzații de abuzuri capitaliste. Capitaliștilor evrei le păsa numai de bani, fără nici un respect față de frumos. Oferea drept exemplu orașul Iași pentru felul în care populația evreiască modificase caracterul acestuia, și nu în bine! "Evreii erau altfel în țara lor. Monoteismul lor sălbatic, dar nobil
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să defilăm cu lozinca: „Dați-ne banii înapoi!”, fiindcă venituri produc mai ales femeile și banii sunt redistribuiți mai ales bărbaților. Ele lucrează în economia privată. Ei au rămas, într-o excesivă proporție, copiii statului. Chiar și când sunt mari capitaliști, fac afaceri mai ales cu statul. Acesta din urmă impozitează fiicele rătăcitoare și plătește fiii cuminți, care nu și-au părăsit „tatăl”. În acest fel, bărbații ajung să câștige mai mult și să păstreze femeile în dependență față de ei, indiferent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
create de instituții. Fiecare om să refuze bunurile oferite de către societate și să hotărască asupra propriului consum. Școala este considerată ca fiind principalul vinovat care face să crească răul fundamental al societății (dorința de a consuma) fiindcă ea formează adevărați "capitaliști de cunoștințe". În consecință, crește mereu cererea de educație pentru toți oamenii și pentru un număr mai mare de ani. Astfel, oamenii devin clienți ai altor instituții și dependenți de acestea. Elevul este stimulat "să consume" cît mai multă știință
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
412. În legătură cu banii, Marx sesizează în mod corect rolul lor de mijloc, de intermediar al repartiției. El consideră banii ca fiind o adeverință pe care o primește muncitorul și care atestă plata muncii, a timpului pe care salariatul îl oferă capitalistului.413 Un alt clasic, David Ricardo, definește banii ca fiind "mijlocul prin care se exprimă întotdeauna prețul"414. Ludwig von Mises definește banii ca fiind "un mijloc de efectuare a schimburilor, care este întrebuințat ca atare în mod curent"415
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mobilul producției capitaliste, scopul ei nemijlocit, în sensul că în societatea burgheză nu interesează ceea ce se produce și nici nu se produce decât dacă aduce profit, iar între mărfurile care aduc profit, opțiunea se face întotdeauna pentru cele care aduc capitalistului profitul cel mai mare"1109. În acest mod gândind, nu ne mai mirăm că "tovarășii" au sfârșit în foamete și întuneric. Cum să mai asigure îndeplinirea legii fundamentale a socialismului enunțată de economiștii români!? "Socialismul are, la rândul său, o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dar nu oferă soluții de management economic. Lenin emite, la un moment dat, o asemenea intenție care strălucește prin mediocritatea viziunii. În același timp, recunoaște superioritatea managementului economic de tip capitalist. "Lângă voi vor fi capitaliști - lângă voi vor fi capitaliști străini, concesionari și arendași, ei vă vor smulge beneficii de sute de procente, ei se vor îmbogăți lângă voi. N-au decât să se îmbogățească, voi însă să învățați de la ei să gospodăriți, căci numai atunci veți știi să construiți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de asemenea obscur atunci când folosește și cuvântul clasa socială. Socialismul se raportează în mod eronat, profund nedrept, la patron ca la o ființă care nu poate fi numită om și care exploatează, este rău, lacom și inuman. Conform ideologilor socialiști, capitalistul este un om care nu muncește, deoarece ei înțeleg prin muncă doar munca manuală, lucrativă, fizică. Din această cauză, în toată istoria socialismului va exista o ruptură între cei care muncesc, adică "muncitorii", și cei care nu muncesc, adică intelectualii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
prin alungarea țăranilor de pe pământurile lor, prin jefuirea pământurilor comunale, prin sistemul colonial, al datoriilor publice și al tarifelor vamale protecționiste etc. "Acumularea primitivă" creează la un pol pe proletarul "liber", iar la celălalt pol pe posesorul de bani, pe capitalist". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, p. 65. 1122 Iată cum descrie Răzvan Papuc starea de lucruri despre care discutăm: "Exodul din mediul rural ajunge la aproximativ 270.000 de persoane între
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trebuie să fie cu un pas înainte și să facă eforturi pentru a preveni fuziunea micilor manifestări de disidență cu marile proteste. Pentru a reuși, trebuie să răspundă unei întrebări evidente: cum explică ceea ce face un Partid Comunist care include capitaliști și administrează o robustă piață bursieră? Până acum, liderii chinezi au răspuns cu ingeniozitate, articulând pe larg o filozofie care recompensează libera inițiativă (până la un punct), naționalismul (fără exagerare) și stabilitatea. Pentru orice președinte al Statelor Unite, problema relațiilor cu China
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
care trăia marea masă a cumpărătorilor formată din clasa muncitoare. Mizeria acestei clase sociale era, în opinia lui Sismondi, determinată de doi factori esențiali: ─ lipsa mijloacelor financiare necesare pentru cumpărarea produselor respective (din cauza scăderii salariilor sau a creșterii șomajului); ─ de capitaliștii care, urmărind achitarea cât mai rapidă a sumelor împrumutate și a dobânzilor aferente, căutau să împingă pe piață cantități excesive de produse. Ceea ce, la timpul respectiv, Sismondi nu știa decât într-o foarte mică măsură, era politica de reducere a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
vânzare a forței de muncă, iar ei nu primeau o retribuție sub formă de salariu în schimbul utilizării forței de muncă. De abia în condițiile societății capitaliste se poate discuta despre proprietatea asupra mijloacelor de producție, despre cele două clase sociale capitaliști și muncitori și despre relațiile lor sociale bazate pe plata muncii prin salariu: capitalul poate fi considerat ca instrumentul fundamental al vieții economice, politice și sociale. Acestei societăți îi devin specifice noțiunile de salariu și profit. În același timp, în cadrul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
făcuseră, înaintea lui, Adam Smith și Sismondi (care, la rândul lui, o preluase de la Adam Smith): "Deși, prin munca sa zilnică, muncitorul produce mult mai mult decât ceea ce reprezintă cheltuielile sale zilnice, totuși, după împărțirea cu proprietarul funciar și cu capitalistul, arareori îi rămâne ceva care să depășească simțitor strictul necesar". (Sismondi, "Nouveaux principes ... etc.", Vol. I, p. 87)21 Preluând această idee specifică primei perioade a capitalismului, Marx și predecesorii lui au omis să spună (voit sau nu) că standardul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și 1947). Concepția după care muncitorii trebuiau menținuți la un nivel cât mai redus de educație a fost mai mult decât condamnabilă, întrucât aceasta reprezenta o formă de manifestare a unei mutilări, a distrugerii unor enorme potențialuri, aspecte pe care capitalistul contemporan le-a conștientizat perfect. Asemenea concepții politice și economice, chiar dacă s-au manifestat într-o primă fază a capitalismului (fiind o continuare a unei concepții feudale), și cu toate că au existat multiple exemple contrarii, nu s-a mai aplicat în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
conștientizat perfect. Asemenea concepții politice și economice, chiar dacă s-au manifestat într-o primă fază a capitalismului (fiind o continuare a unei concepții feudale), și cu toate că au existat multiple exemple contrarii, nu s-a mai aplicat în momentul în care capitalistul a fost interesat să aducă utilaje mai perfecționate în întreprindere și a avut nevoie de o forță de muncă calificată, capabilă să folosească tehnologia pe care o avea la dispoziție. În acest sens, trebuie amintită politica guvernului american și a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
la crearea unei noi societăți din care să dispară sărăcia, foamea, distrugerea mediului înconjurător și războaiele. Pentru a fi mai clar în cele afirmate, voi da câteva exemple. În problema crizelor, Marx se referă la producția suplimentară creată de către un capitalist.26 Marx spune: "... producția suplimentară care pe de o parte corespunde creșterii naturale a populației și, pe de altă parte, creează o bază imanentă pentru fenomene care se manifestă în crize." Din afirmația lui Marx nu reiese dacă, într-adevăr
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
26 Marx spune: "... producția suplimentară care pe de o parte corespunde creșterii naturale a populației și, pe de altă parte, creează o bază imanentă pentru fenomene care se manifestă în crize." Din afirmația lui Marx nu reiese dacă, într-adevăr, capitalistul industrial din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea (ca să nu mai vorbesc de cel din secolul XX), era sau nu direct interesat de creșterea naturală a populației (la nivel local, național sau internațional) de a-și organiza și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
era acea supraproducție destinată majorității populației în vederea satisfacerii nevoilor de consum (atâta timp cât acestei clase sociale nu i se asigurau așa cum am mai amintit -, decât modeste mijloace de subzistență și reproducție a forței de muncă), și, în același timp, permițându-i capitalistului industrial să obțină profitul scontat. Socotind, ipotetic, că, după ce și-a definitivat acest punct de vedere, Marx a considerat necesar să revină cu unele explicații, iată ce a spus în el continuare: "Măsura acestei producții suplimentare este însuși capitalul, proporțiile
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
că, după ce și-a definitivat acest punct de vedere, Marx a considerat necesar să revină cu unele explicații, iată ce a spus în el continuare: "Măsura acestei producții suplimentare este însuși capitalul, proporțiile condițiilor de producție și tendința excesivă a capitaliștilor de a se îmbogăți (de a-și spori capitalul) și nicidecum consumul care este subminat anticipat, căci cea mai mare parte a populației (populația muncitoare) poate să-și lărgească consumul numai în limite foarte înguste." Din păcate, nici această "ipoteză
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cea mai mare parte a populației (populația muncitoare) poate să-și lărgească consumul numai în limite foarte înguste." Din păcate, nici această "ipoteză" nu are conținutul și sensul așteptat și nici nu ne poate convinge de valabilitatea ei. Era oare capitalistul industrial (cel pe care îl analizează și îl critică Marx pentru dorința lui de a se îmbogății și de a-și mări capitalul) preocupat de satisfacerea nevoilor de consum ale majorității populației, a populației muncitoare? Dacă era interesat de acest
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pe care îl analizează și îl critică Marx pentru dorința lui de a se îmbogății și de a-și mări capitalul) preocupat de satisfacerea nevoilor de consum ale majorității populației, a populației muncitoare? Dacă era interesat de acest element, atunci capitalistul nu mai trebuie socotit drept un "diavol" ce trebuie distrus. Dacă nu era interesat de acest fapt, atunci de ce și pentru cine creează capitalistul această supraproducție? Întrucât chiar Marx afirmă că "populația muncitoare, își poate lărgi consumul numai în limite
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nevoilor de consum ale majorității populației, a populației muncitoare? Dacă era interesat de acest element, atunci capitalistul nu mai trebuie socotit drept un "diavol" ce trebuie distrus. Dacă nu era interesat de acest fapt, atunci de ce și pentru cine creează capitalistul această supraproducție? Întrucât chiar Marx afirmă că "populația muncitoare, își poate lărgi consumul numai în limite foarte înguste", pentru ea deci nu este necesară crearea unei supraproducții. Prin toate cele prezentate, Marx nu și-a elucidat punctul de vedere; din
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ci este total eronată. Ceea ce mă surprinde este faptul că, avându-l pe Engels drept colaborator, acesta (având experiența muncii într-o întreprindere industrială) nu i-a sugerat lui Marx corecturile necesare pentru a nu emite ipoteze false. Dacă un capitalist posedă (în cadrul întreprinderii) utilaje care, pentru un anumit timp (o săptămână, o lună sau un an), nu sunt folosite, aceasta nu înseamnă că valoarea utilajelor dispare, și ca atare, nu mai constituie după afirmația lui Marx capital. Oricând, proprietarul acestor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
an), nu sunt folosite, aceasta nu înseamnă că valoarea utilajelor dispare, și ca atare, nu mai constituie după afirmația lui Marx capital. Oricând, proprietarul acestor utilaje le poate vinde și le poate transforma în bani lichizi, le poate închiria altui capitalist care le va folosi; cel ce le închiriază este o sursă permanentă de capital. Deci în oricare condiții, dacă utilajele respective nu sunt deteriorate (și, chiar și în acest caz, se pot vinde ca fier vechi), ele reprezintă capital sau
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]