1,971 matches
-
unii de alții sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm unii de alții (idem, p. 22). Se observă așadar faptul că, o vrem sau nu, avem o relație specială cu emoțiile, sentimentele, dispozițiile și pasiunile noastre. Unii, le consideră esențiale, alții, un capriciu, o fantezie; unii, o stare esențială, alții, o stare derizorie. Unii, spun că emoțiile, sentimentele ne tulbură judecata și ne complică relațiile interpersonale, alții, disting între emoții, sentimente pe care ar dori să le resimtă permanent și cele pe care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să le ofere dragoste, intimitate, atașament, compasiune, ajutor, susținere, asistență. Prin aceste atitudini și reacții, cei apropiați "vor garanta caracterul inalterabil al legăturii care îi unește cu victima. Ei vor oferi astfel proba de facto că această legătură va transcede capriciile destinului și că acela care suferă va rămâne obiectul aceleiași solicitudini sociale ca și în trecut" (p. 258). Toate demonstrațiile de atașament, de compasiune, de ascultare activă/ empatică/necondiționată, de înțelegere și de răbdare/cumpătare au sensul prezentării integrării sociale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că Fraternitatea va fi impusă prin lege, adică, în franceza obișnuită, că repartiția roadelor muncii va fi făcută pe cale legislativă, fără nicio considerație pentru drepturile muncitorului în sine, cine poate spune în ce măsură acest principiu poate acționa, în ce formă un capriciu al legislatorului îl poate înveșmânta, în ce instituții îl poate încarna de pe o zi pe alta? Or, mă întreb dacă, în aceste condiții, poate exista o societate? Remarcați că Sacrificiul, prin natura sa, nu este, ca Justiția, un lucru care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
furnizează societății sau și le furnizează unii altora, ori le schimbă în afara societății, aceste servicii vor avea întotdeauna valoarea lor naturală. Această valoare va fi desigur afectată de evenimente, dar cel puțin ea nu va putea fi niciodată afectată de capriciile legii, de exigențele impozitului; de nevoile impozitării, de intrigile, pretențiile și influențele parlamentare. Prețul lucrurilor și al muncii va suferi deci minima fluctuație posibilă și sub ansamblul acestor condiții reunite nu este posibil ca industria să nu se dezvolte, bogățiile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nicicum de ființa celui stăpânit. Puternic în sine nu este decât acela a cărui ființă rămâne intactă chiar dacă obiectul stăpânirii lui dispare. Iar cel puternic în sine poate fi, din această pricină, și singur. La el manifestarea puterii este un capriciu sau risipirea unui moment de plictiseală. Puterea lui poate tot atât de bine să nu se manifeste. Deoarece ființa lui nu depinde de nimeni, el poate tot atât de bine să rămână impasibil, să ocrotească sau să nimicească. El poate să se obiectiveze în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
piano. 7) Mozart. Concert în re-minor (partea a 3-a) cu acompaniament de un al doilea piano. 8) Saint Saens. "Dans[c] Macabre" poem simfonic, aranjat pentru 2 clavire de compozitorul. 9) *** "Santa Lucia", Cântec popular italian. Cor. 10). Raff. Capriciu asupra unor motive române. Piesă de piano. 11). Mendelssohn. "Hochzeitsmarch" pentru 2 clavire și 8 mâni. Am avut deja ocazia de-a spune că "pensionatul normal de domnișoare" e nu numai cel mai bun din România, dar că nici în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
c-o îndemînare și c-un tact vrednice de mirare pentru vârsta copilelor. Mai amintim că d-șoara Hesshaimer, profesoară în institut, care împreună cu d. Humpel au condus producțiile elevelor, a binevoit și singură a dilecta auditorul cu executarea măiastră a "Capriciului asupra unor motive romînești" de Raff. [20 martie 1877] {EminescuOpIX 347} LICEUL DIN SUCEAVA ["ÎNTR-O CORESPONDENȚĂ... "] Într-o corespondență din Cernăuți, reprodusă după "Timpul", cetitorii noștri au văzut că una din condițiile sub cari o parte a partidului național
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
relațiilor internaționale ca disciplină independentă (vezi capitolul 1). Prima dezbatere a reușit să delimiteze relațiile internaționale de celelalte domenii academice pe baza obiectului specific, dar nu a reușit să ofere demarcație metodologică. În consecință, disciplina relațiilor internaționale a reflectat întotdeauna capriciile metodologice ale altor discipline, în special pe acelea ale științei politice americane. Pe fondul acestei dezbateri, realiștii aparținînd ambelor orientări au cercetat amănunțit conceptele centrale de anarhie, interes național, balanță a puterii și chiar de putere, fie pentru a arăta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nostru (din Occident), educat sau nu, din domeniul politicii externe. De aceea, nu putem să nu ținem seama de el. Din acest motiv, a da uitării realismul este de ase-menea discutabil. Observatorii academici nu trebuie, desigur, să se lase pradă capriciilor politicii cotidiene. Dar a sta la distanță sau a fi critici nu înseamnă că ei trebuie să-și piardă capacitatea de a înțelege limbajele celor care iau decizii majore, nu doar în cadrul guvernelor, dar și în cadrul firmelor, al organizațiilor non-guvernamentale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
économique de demain."27 Așadar, a propus o formă de regionalizare care ar fi transformat structurile de guvernare teritorială ale Franței. Atâta timp cât discursul lui de Gaulle a avut loc înainte de mai '68, este puțin probabil să fi fost influențat de capriciile de autogestiune existente atunci sau să fi fost o campanie pentru suporteri. Se pare că era cu adevărat convins că vremea regionalismului sosise în sfârșit, iar el a propus un referendum pe această temă. Greșeala lui a fost că a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1990 12.2.1. Ratele schimbării sociale Schimbarea se produce în rate (proporții) diferite. Schimbările modei, schimbările pattern-urilor căsătoriei și divorțului, schimbările în organizarea economică și politică sunt toate exemple ale schimbării sociale. Oricum, schimbarea modei sau a unor capricii de comportament sunt săptămânale, uneori chiar zilnice; pattern-urile familiei se schimbă peste generații; schimbarea în organizarea economică și politică poate lua sute ori mii de ani. Schimbările mai rapide, numite micro-schimbări, implică tipic modificări mici sau individuale și sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
1968, passim. 574 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 354. 155 să pătrundă dincolo de ceea ce reprezintă experiența nudă. Portretizează totul așa cum este, nu lanseasă niciodată idea unei ordini spirituale, divine. Viața personajelor devine pentru ei un joc al destinului, umorului, apetitului, capriciului. Dante a văzut lumea în oglinda sufletului său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o cu ochii larg deschiși. Cu toate acestea, atât poetul cât și prozatorul s au confruntat cu aceeași umanitate și au manifestat aceeași inteligență în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
erau atașate. Răutatea lor poate fi scuzabilă doar dacă ne gândim că ele reprezintă un factor conservator, de păstrare a unor tradiții ce se văd amenințate prin realizarea unor căsătorii nu tocmai dorite, percepute de aceste femei voluntare ca simple capricii trecătoare. Alteori donnele demonicate sunt triviale, vulgare (de exemplu soția hangiului, cel care însoțește călătorii în pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reprezintă o imensă imago mundi, o panoramă umană, în toată varietatea sa de personaje și de evenimente 1056, „impresia unică și armonioasă a unei lumi ușuratice și superficiale, îndreptată numai în afară, spre bucuriile vieții, mânată încolo și încoace de capriciile sorții” 1057 . Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer doresc subtil să schimbe concepțiile desuete ale unei lumi pe care o iubesc, și chiar dacă la ambii scriitori acest nisus formativus, în sensul clasic al termenului, trece într-un plan secund, primând plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1968, passim. 574 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 354. 155 să pătrundă dincolo de ceea ce reprezintă experiența nudă. Portretizează totul așa cum este, nu lanseasă niciodată idea unei ordini spirituale, divine. Viața personajelor devine pentru ei un joc al destinului, umorului, apetitului, capriciului. Dante a văzut lumea în oglinda sufletului său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o cu ochii larg deschiși. Cu toate acestea, atât poetul cât și prozatorul s au confruntat cu aceeași umanitate și au manifestat aceeași inteligență în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
erau atașate. Răutatea lor poate fi scuzabilă doar dacă ne gândim că ele reprezintă un factor conservator, de păstrare a unor tradiții ce se văd amenințate prin realizarea unor căsătorii nu tocmai dorite, percepute de aceste femei voluntare ca simple capricii trecătoare. Alteori donnele demonicate sunt triviale, vulgare (de exemplu soția hangiului, cel care însoțește călătorii în pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reprezintă o imensă imago mundi, o panoramă umană, în toată varietatea sa de personaje și de evenimente 1056, „impresia unică și armonioasă a unei lumi ușuratice și superficiale, îndreptată numai în afară, spre bucuriile vieții, mânată încolo și încoace de capriciile sorții” 1057 . Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer doresc subtil să schimbe concepțiile desuete ale unei lumi pe care o iubesc, și chiar dacă la ambii scriitori acest nisus formativus, în sensul clasic al termenului, trece într-un plan secund, primând plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trăiește impactul lui Uranus nu Înțelege Întotdeauna ce se Întâmplă: „Dar ce i-o fi venit, așa dintr-odată?” Astfel, ceea ce individul trăiește ca pe o aventură captivantă, ca pe o Împlinire a aspirațiilor, riscă să fie interpretat ca un capriciu, o criză adolescentină sau o revoltă insuportabilă! Într-o temă feminină, acest tranzit poate coincide cu o Întâlnire importantă, amoroasă sau doar amicală, dar purtătoare de deschidere și progres. În schimb, Întrucât acest tranzit acționează pe un teren sterp (dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o poate avea celălalt membru al cuplului”. După cum se vede, avem de-a face cu un posibil amestec de cauze biologice sau dobândite, personale sau interpersonale. O carență mai ciudată a dorinței e labilitatea ei. De ce consider că nestatornicia sau capriciul sunt niște carențe, din moment ce li se face o reclamă bună? Din același motiv pentru care mi se pare că neputința de a te concentra este un defect cognitiv. Acțiunea și cunoașterea necesită o anumită stabilitate a dorinței sau a concentrării
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pare că neputința de a te concentra este un defect cognitiv. Acțiunea și cunoașterea necesită o anumită stabilitate a dorinței sau a concentrării. Atât cât e nevoie, pentru că, dacă exagerezi, se transformă În obstinație sau obsesie. Ribot a dedicat „Împărăției capriciilor” un capitol din cartea sa despre patologia voinței. E un tip de caracter, spune el, În care voința nu prinde contur sau se conturează numai sub o formă oscilantă, instabilă și ineficientă. E o greșeală de ordin structural. Dorința e
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
48 (726), joi, 6 decembrie 2007, Editorial) MUGURI, FLORI și... POLITIC| ! Cam vântoasă primăvara asta și la propriu și la figurat ! Cât pe ce să nu putem întinde folia pe căp șuni din cauza vântului, iar lucrările-s încă întârziate datorită capriciilor vremii. Ploile-s cam Au înmugurit mai toți pomii, grâul, rapița sunt verzi-verzi, dar caișii, cireșii sunt în mare pericol: zăpada de marți noapte poate înlătura orice recoltă de fructe. îmi amintesc de 15 aprilie 1988, când scriam romanul "Zăpadă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vor să ia puterea” - a articulat dânsul cu greu. Atunci am înțeles că vom avea un Consiliu ales la beție, sau, dacă vreți, într-o stare psihedelică. Acasă am recitit 50 de pagini din Muntele vrăjit. Fascinantă această adaptare la capriciile unei maladii care te mistuie, și la rigorile implacabile ale unui sanatoriu de muribunzi, în fond un ospiciu deghizat. decembrie, 1996 Unde au dispărut traducătorii? Dacă schimbările importante din societatea noastră de după 1990 au bulversat serios scriitorul basarabean, care nici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
saltul aproape tandru În moarte al lui Romain Gary („La revedere și mulțumesc!”) deschid un arc de cerc În care intră aproape totul, de la semi-sinuciderea lui Socrate, la refuzul lui Seneca de a accepta imperiul necesității, la sinuciderea romantică, supusă capriciilor modei, la nefericirea istorică a exilaților (Zweig, W. Benjamin), la experimentul primejdios al drogului, al alcoolului ori, pur și simplu, al celebrității (Malcolm Lowry, Hemingway). Se poate muri din orice: din orgoliu aristocratic, precum Cato („Acum sunt propriul meu stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Articolul din Enciclopedia iluministă explică sinuciderea În termeni pe care avea să-i reia mai târziu Durkheim, extinzând investigația sociologică până la ultimele consecințe. În Anglia, susțin enciclopediștii, se sinucid mai ales cei din clasele de sus, din plictiseală și din capriciu. În Franța, sinucigașii sunt membri ai păturii celei mai defavorizate, iar crima nu e decât soluția cea mai la Îndemână În fața mizeriei. Nici albedo, nici nigredo Cum se raportează scriitorul la astfel de considerații? Sunt, măcar parțial, valabile În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
codul comportamental comun e pentru ea doar o sursă de revoltă, repertoriul cultural obișnuit e departe de a-i satisface spiritul de contradicție. Multe rânduri ale ei sunt fragmente dintr-un posibil Dicționar de simboluri În răspăr: Luna e, după capriciile mele, grasă, galbenă, fleșcăită și gravidă, iar nu suplă, virginală și argintie. La fel și deosebirea dintre aprilie și august, dintre starea mea fizică de acum și starea mea fizică viitoare. Acum luna a suferit o metamorfoză rapidă (Înlesnită) de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]