20,806 matches
-
de-atunci, împiedicând lumina soarelui să răzbată până la suprafața lui, cu milioane de ani înainte ca planeta să se zvânte întru apariția Omului. Mă rup într-o clipită de băiețelul acela lingău, care, după ore, fuge acasă fluturându-și fericit carnetul cu nota zece, de micuțul inocent ultracinstit, aflat într-o permanentă căutare a soluției la misterul acela ininteligibil care este cum să-i facă pe plac maică-sii, și mă trezesc într-o eră mocirloasă, acvatică, înainte de apariția familiilor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
intră-n el) atunci când dau recital în fața părinților mei radioși, imitând toate vocile din emisiunea de radio Aleea lui Allen sau atunci când se dă sfoară-n țară printre rubedeniile noastre din New Jersey cum că am zece pe linie în carnetul de note. Fiindcă atunci când nu sunt pedepsit, doctore, sunt purtat în triumf, ca Papa pe străzile Romei... Știi, de fapt, cred că-mi pot număra pe degetele de la mâini amintirile din prima copilărie legate de soră-mea. Până în adolescență, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se duce la culcare băiețelul, după ce ea i-a încheiat nasturii de la pijămăluță și l-a așezat în pătuț, povestindu-i cum a învățat să șofeze pe când era însărcinată cu soră-mea și cum în chiar prima zi de la primirea carnetului de conducere, „în chiar primul ceas, Alex“, „un maniac“ a tamponat-o din spate și, din clipa aceea, ea nu s-a mai urcat niciodată la volanul unei mașini. Sau, povestea cu peștișorul auriu pe care a vrut să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
auzi mâine despre doctor Czinner. Reprezint publicația Clarion. Vrem un interviu. — Sunt puțin surprins, spuse domnul Savory, ridicându-și bărbia și trăgându-și În jos pelerina. — Nu trebuie să fiți nervos, spuse domnișoara Warren În mod mecanic, apoi Își scoase carnetul de notițe din geantă și-l deschise dintr-o mișcare. Doar câteva cuvinte pentru publicul englez. Călătoriți incognito? — Oh, nu, nu! protestă domnul Savory. Nu fac parte din familia regală. Domnișoara Warren Începu să-și noteze. Unde vă duceți? — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o mică antologie. Dr. Czinner repetă mecanic: — Antologie? — Da, spuse domnul Opie, o antologie spirituală pentru laici, ceva care să ia locul manualelor romano-catolice de contemplație În biserica anglicană. Mâna lui subțire și albă mângâie coperta din piele Întoarsă a carnetului său de notițe. — Dar ambiția mea e mai mare. Cărțile romano-catolice sunt... cum să spun eu?... prea exclusiv religioase. Vreau ca a mea să se potrivească tuturor circumstanțelor vieții de fiecare zi. Jucați crichet? Întrebarea Îl luă prin surprindere pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
biroul celălalt, se uită la ea. Eroina noastră astupă cu ambele mâini microfonul telefonului și îndreaptă receptorul spre stație, spunând: — E cod nouă-unu-unu. Iar secretara ei, Mona, ridică din umeri și spune: — Așa, și? Așa că trebuie să-l caute în carnetul de coduri. Iar Mona îi spune: — Stai liniștită. E doar un furt dintr-un magazin. Crime, sinucideri, criminali în serie, supradoze - nu poți să aștepți până când toate chestiile astea apar în ziare. Nu poți să lași alt agent să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe cît era celălalt de dornic s-o cumpere. Se așeză la birou, apoi adăugă, parcă aducîndu-și aminte: Ia loc, domnule. Scotoci printr-un sertar, ascunzînd repede ceva peste care dăduse; În cele din urmă, descoperi un creion și un carnet. Și acum, spune-mi te rog cam cînd ai băgat se seamă pentru prima oară ceva suspect. Domnul Rennit se rezemă de speteaza scaunului și Începu să se scobească În dinți cu vîrful creionului; i se auzea răsuflarea șuierînd printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
am cam repezit. Nervii, de! Războiul ăsta e o pacoste pentru meseria mea, ținu să se explice. Atîtea Împăcări! Firea omenească e grozav de contradictorie! E de necrezut! Și, bineînțeles, lucrurile s-au complicat și mai mult de cînd cu carnetele e identitate. Oamenii nu mai Îndrăznesc să se ducă la hotel, ca pe vremuri. Iar doar pe baza unei mașini nu se poate dovedi nimic. — Îmi Închipui că-ți vine destul de greu. Nu putem rezista decît strîngînd cureaua, stînd cuminți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu o mustață sură. Pleoștită, după moda epocii eduardiene. Ședea pe marginea unui scaun, Într-o poziție destul de incomodă. — Dumnealui e Arthur Rowe, pe care-l căutam, zise detectivul, punînd pe masă dosarul. Cel puțin așa pretinde. N-are nici un carnet de identitate. Spune că a fost internat Într-un sanatoriu, pentru amnezie. Iar noi sîntem fericiții muritori care i-am repus În funcțiune memoria. Și Încă ce memorie! Ar trebui să deschidem o clinică... Te va interesa desigur să afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
polițiste, o reproducere după van Gogh (Floarea-soarelui, desigur). În timp ce telefonul suna și suna, Rowe Își dădea frîu liber imaginației. Da, În dulapuri nu s-ar găsi nimic interesant - nici scrisori de dragoste ascunse sub un teanc de batiste, nici vreun carnet de cecuri... Măcar dacă rufăria ar fi marcată cu inițiale! Dar nu, nimic personal. Nici măcar un cadou de la cineva! Ce mai, o cameră pustie, cu obiecte standard, cumpărate de-a gata. Deodată, auzi o voce cunoscută, care rosti, gîfÎind ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ai uitat și tu la număr? Știi tu, bă, cine sunt eu? Polițistul făcu câțiva pași și citi numărul. - TOC? Nu, nu știu cine sunteți și nici nu mă interesează. Prezentați-mi, vă rog, actele. - Na, bă, acte, am zis, întinzându-i carnetul și talonul mașinii. - Tocilescu vă cheamă? - Da. Și? Acum știi cine sunt? - Tocilescu. Și ce-i cu asta? - Cum bă, tu nu știi cine sunt? Polițistul dădu din mână a lehamite. - Ați băut? întrebă. - Păi, dacă n-aș fi băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
scobitorile și de sfâșiat șervețelele. Ana s-a îndreptat spre ușă. - Voievoade... Taică-meu chiar a crezut și crede în comunism! Înțelegi? Ha-ha-ha, ăsta a intrat din convingere... din convingere, mă, în ’68 îl prefera pe Troțki... Era mândru de carnetul lui, îl scotea din buzunarul de la piept și-l arăta la lume, acum noi facem istoria, zicea, s-a bucurat când l-au pus șef de organizație... Două bucurii a avut în anul ăla, i s-a născut băiatul, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să iau un braț de lumânări data viitoare, să am când mi-or tăia cei de la Renel lumina...”. - Fii atent la intersecție, vine Matizul ăla! - Cretinule! scoate capul pe geam. Eu aveam prioritate! Cine ți-a mai dat și ție carnet? Na de-aici... Am intrat în cartierul de blocuri, parcăm undeva pe o străduță. De ani de zile n-am pus piciorul în zonă și adunătura asta de cutii de chibrituri îmi strânge stomacul. În fața scărilor murdare, lumea mănâncă semințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
am așa mare nevoie de atenție. O să continui doar să-mi port vălurile. Dacă nu pot fi frumoasă, vreau să fiu invizibilă. Sari la polonicul de punci luându-și zborul spre nicăieri. Sari la fiecare linguriță, dusă. Sari la toate carnetele de note din școala primară și la pozele cu clasa dispărute-n zare. Manus mototolește o bucată de hârtie groasă. Certificatul lui de naștere. Și dă cu el afară din existență. Apoi Manus stă legănându-se de pe călcâie pe vârfuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de gene! zice Sofonda, și ondulează genele adormite ale lui Shane. — Rimel! zice ea, pieptănând rimelul în gene. — Splendid, zice Kitty. Și Sofonda zice: — N-am rezolvat încă totul. Shane, îți dau viața mea, permisul meu de conducere, vechile mele carnete de note, pentru că semeni mai mult cu mine decât îmi pot eu aminti vreodată că am arătat. Pentru că sunt obosită să mă urăsc și să mă complac și să-mi spun povești vechi care oricum n-au fost niciodată adevărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și că din toate nu mi‑ar fi rămas nici o urmă materială, pentru mine și pentru mama, m‑am decis să‑mi notez evenimentele importante, să fac un fel de rezumat după biografia tatei. Tot ce‑am consemnat În acel carnet erau de fapt date cu caracter enciclopedic, lipsite de importanță pentru oricare altul, nu și pentru mine și mama; nume, locuri, date. Informații pe care am reușit să mi le notez la repezeală, și Încă În zorii zilei. Ceea ce‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și de asemenea preîntâmpinată orice tentativă de pervertire.PRIVATE Nu mai puțin bizar decât modul de lucru era stilul lor, un amalgam neverosimil de lapidaritate enciclopedică cu elocință biblică. De pildă, o informație anostă peste care am dat acum În carnetul meu, Întocmai cum mi‑o notasem acolo, pe un spațiu de câteva alineate, era atât de densă, Încât, În sprijinul aceluia care o citea, apărea deodată, ca‑ntr‑o vrajă, lumina soarelui care Învăluia priveliștea, apoi brusc schimbarea imaginii. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
chiuituri, În goana cailor, cu fâlfâit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cântul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i‑a rezervat mai multe paragrafe dense, cu nume și date, fiind notat chiar momentul trezirii, ora la care cucul din perete anunța scularea de dimineață, când băiețelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai tânără și mai fericită. — Doamne sfinte, parcă aș fi Anna Frank, a exclamat ea. Adam a Întors fotografia și i-a arătat scrisul elegant al lui Karl: Margaret, Ubud, decembrie 1938. — Am continuat să caut, m-am uitat prin carnetele de adrese, În caietele vechi și În jurnalele scrise pe când era În Bali. Numele dumneavoastră apare foarte des... — E-adevărat? — Da, În felul ăsta am dat de Margaret Bates, vreau să zic de dumneavoastră. — Ce spune despre mine? Adică ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
erau ei de fapt, a văzut un tânăr care Își făcea Însemnări. De asemenea, schițase tabloul, unde fiecare dintre figurile principale era prezentată ca o pată informă din care ieșea o săgeată cu numele personajului. și-a ridicat capul din carnet, i a făcut cu ochiul și a continuat să mâzgălească. Ea a remarcat că scria englezește. A doua zi, Întoarsă de una singură la aceeași oră, a dat peste el tot acolo, În fața aceluiași tablou. — Sunteți englez? l-a Întrebat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai tot timpul taciturn, dar asculta atent, amuzat, comentariile Sidoniei sau ale Carminei, uneori fluiera câte o melodie și numai câteodată se amesteca în vorba celor două femei. Cu mașina lor era o întreagă poveste, Sidonia o câștigase pe un carnet de CEC și odată intrată în posesia familiei se întrebară o vreme ce aveau de făcut cu ea. Sidonia avea un defect de vedere ce nu-i permitea să șofeze, Fana refuzase cu fermitate să se înscrie la școala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ceafă al Elei, cu durere, parcă o căina deja pentru viitoarele ei pătimiri. Lui Dimitrie am să-i spun diseară că am venit la tine, el o să mă înțeleagă și o să-mi spună: vezi dacă nu vrei să-ți iei carnet de conducere, mașina stă în curte iar tu te duci să aștepți trenurile. Ce să-ți fac? Fana îi mărturisi că nu i-ar plăcea să conducă mașina, nu i se părea suficient de feminin, meseria de șofer este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
făcut? — Da. — E foarte drăguț... E de vânzare? — Nu și pentru tine, Șam. Dacă-l vrei, ți-l fac cadou. — Nici gând. O sută de lire-i bine? — E mult prea mult. — O să-ți dau șaptezeci și cinci, spuse el, scoțându-și carnetul de cecuri. — Frumos din partea ta. Tocmai vând piesă care nu face parte dintr-un set. Mi-ai oferit un preț mai mult decat mulțumitor. — Ești cu adevarat talentata, spuse Șam și se așeza la masa ca să completeze cecul. Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Gatwick, de unde urmau să se îmbarce la bordul unei curse charter cu destinația Turcia. Mașină înainta pe șoseaua de centură a Londrei cu exact o sută zece kilometri pe oră. Avocat de meserie, Creighton respectă cu sfințenie viteză maximă legală. Carnetul lui de conducere era curat că lacrima și avea de gand să-l păstreze imaculat la nesfârșit. Ori de câte ori se grăbeau undeva, Fanny era cea care trecea la volan, în eventualitatea că ar fi fost prinși depășind viteza admisă. La această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
au fost, eroi sunt încă...” 6. Draga mea prietenă din țara cu război, 7. Banca povestește 8. Regăsire 9. Gânduri închinate mamei 10. ,, Ziua bună se cunoaște de dimineață” 11. Răsăritul în Deltă 12. Marea Clasa a VII-a 1. Carnet de reporter 2. Dialog interplanetar 3. Familia viitorului 4. Povestea unui inventator 5. Au înflorit salcâmii 6. O călătorie în Cosmos 7. Visul... 8. Odisee spațială 9. Taine 10. În împărăția munților 11. ,,Buturuga mică răstoarnă carul mare” 12. Apus
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]