1,424 matches
-
ideii deconstrucționiste, că limbajul sau textul literar nu controlează niciodată sensul pentru că fiecare formă expresivă și fiecare text ascund un subtext care subminează ceea ce încearcă să spună”. Prin pictura care: <footnote id="147"> „acoperă romanul victorian” în A Humument, contururile cartografice: . Pe măsură ce lectorul studiază harta, cuvintele apar ca un text narativ de sine stătător iar textul de odinioară, adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pictorului, condensează narațiunea originală și spun o poveste diferită de aceea a lui Mallock. Paginile cărții (re)scrise de Phillips trezesc interesul privirii/lecturii prin jocuri de cuvinte și asocieri cromatice, prin raturi, fragmente de text disparate și prin profiluri cartografice expresive. Ele comunică printr-un „limbaj vizibil” , accesibil în aceeași măsură și istoricilor artei, și criticilor de artă. În pictură acest limbaj este generat prin: pe care Josua Reynolds le numește language of art și Ernst Gombrich le consideră linguistics
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
personale din textura și liniile lui Mondrian sau Vasarely. Din această perspectivă, felul în care sunt valorificate sau recreate, potențialitățile grafice din romanul lui Mallock, felul în care pictura lui Tom Phillips: din A Humument sau felul în care contururile cartografice: demonstrează că limba nu mai este o specie de scriere ci o specie a scrierii/scriiturii . Din această perspectivă, limbajul vizibil tinde spre un punct în care a vedea și a vorbi, a picta și a printa converg spre ceva
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
adunate, în poală mîinile adunate, mustață, nu crîcni! poza pe manualul de psihiatrie, e schit de călugări, pădure nouă, forestier, cobori la vale, îți dai duhu' la vale dacă ai bagaje! scăderi în mulțimile de oameni, la harta României analiză cartografică, lasă deoparte volumetria excesivă a oamenilor vii, mînă de plastic, apasă punga de plastic, lasă-mă nesîmțîtule, chiompule! îți trebuie hartă acu? ora 0,51, ușa în plan simbolic, calificările consecutive la alienați, v-am simțit, ca să ies din nebunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
paște la drum, "Nord Mobila vă urează drum bun!" "Tirex Petrol" foile porumbului pălite mai rău gradienții morții, cîmpurile Bălților grădina casei, a rezolva înseamnă a codifica, ceea ce dă ființă somnului, cu viză în România, ca pe vremea rușilor! codificarea cartografică nu se înlocuiește, prin urmare e sursă de limbaj, mașinile mai toate cu numărul de Moldova, defazate cu o etapă istorică, Pelinia, iarmarocul Grînăuți, prașilă în pepenărie și la porumb, turnul termocentralei Bălți, ziduri spălate de departe, Corlăteni închipuire la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
psihice ale domnului muntean .Tot la această lecție se poate integra și tabloul executat de Theodor Aman - Atacul de noapte . Învățătorul nu poate concepe o lecție de istorie fără a pregăti din timp și a folosi În mod sistematic materialul cartografic adecvat. Prin intermediul hărților istorice, elevul Își formează reprezentări despre spațiul geografic În care s-au desfășurat evenimentele. Elevii trebuie să fie solicitați foarte des să lucreze cu harta și ar fi foarte bine dacă ar avea un atlas istoric pe
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Bâzdâgă, Vasile Bâzdâgă () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93544]
-
bazinului văii Tutova" (1992), publicat de mai tinerii geografi Ion și Violeta Ioniță în Lucrările Seminarului Geografic "D.Cantemir", nr.10-1990, Univ. "Al.I.Cuza" Iași. b. Populația Colinelor Tutovei a beneficiat de atestări arheologice, urmate de documente istorice și cartografice tot mai sigure spre zilele noastre. Faptul că nu sunt prea numeroase și nici prea temeinic analizate de specialiști îl datorăm aceleiași stări de izolare naturală a regiunii, la care ne-am referit în prima parte. Dispunem totuși de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spus că „greșelile” nu se pedepsesc? Când s-a declarat războiul, am fost mobilizat, căci - deși îndeplineam toate condițiile legale pentru a fi „mobilizat pentru lucru” - generalul-ministru Rosetti refuzase să mă treacă pe tabloul de propuneri. Repartizat la Secția foto cartografică a Corpului III Armată, am luat parte la prima perioadă a războiului, până după cucerirea Odes[s]ei, îndurând toate mizeriile morale pe care un sergent t. r. de vârsta și situația mea le poate îndura de la cei mai mulți dintre militarii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
două momente de referință. Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: 1992 (a), 2002 (b)tc "Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe\: 1992 (a), 2002 (b)" Nivel comunaltc "Nivel comunal" Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ca atare, în practica lor, artiștii postproductivi recurg la inventarea unor protocoale ale întrebuințării care fac apel la diferite coduri ale culturii și forme ale vieții cotidiene pentru a le pune în funcțiune, prin generarea de noi activități, în vederea reconfigurării cartografice a cunoașterii dintr-o perspectivă "semionautică"62. Bourriaud numește această noua formă culturală o cultură a întrebuințării ori o cultură a activității în care opera de artă, care e o narațiune ce extinde și reinterpretează narațiuni precedente, funcționează ca un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sau 540 - 472 sau 479 î.Hr.), geograf, istoric și explorator grec, a relatat în monumentala sa lucrare “Periegesis” (În jurul lumii/Descrierea Pământului) aspectele organizării sociocomunitare și politice ale formațiunilor din Mesopotamia, Levant, Arabia, Egipt și nordul Africii. Autorul a reprezentat cartografic elementele în cauză pe o hartă (anexă a respectivei lucrări), ce a fost ulterior larg folosită, fiind una dintre cele mai complete lucrări din geografia Antichității . Herodot (484-426 î.Hr.), istoric, geografși călător grec, a călătorit în Egipt (pe Nil, până la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
lucrări “Geographike hyphegesis” (Geographia/ Îndreptar geografic), apreciată drept cea mai relevantă operă a geografiei matematice antice, folosită până în Evul Mediu. Această grandioasă creație cuprinde 8 cărți și o mare hartă a ecumenei cunoscute în epocă (alcătuită din 26 de segmente cartografice), realizată în proiecția care îi poartă numele - proiecția conică normală Ptolemeu. Remarcabila hartă, care redă lumea din Insulele Canare până în China, cuprinde cea mai mare parte a spațiului nord-african, Levantul, Arabia și Mesopotamia, cu indicarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine) pentru fiecare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
limba arabă devenind astfel în evul mediu un vehicul al transmiterii bagajului cultural și de cunoaștere al antichității greco-romane. Ahmed ibn Sahl al-Balkhi (850-934), geograf și matematician persan, a redactat lucrarea “Suwar alAqalim” (921), ce cuprinde cele mai vechi reprezentări cartografice ale Golfului Persic. Ibn Khurradădhbeh (sec. IX), considerat inițiator al geografiei arabe, a redactat în anul 846 lucrarea “Cartea drumurilor și țărilor”, în care descrie regiunile peninsulei arabe, Persieiși Levantului în spiritul geografiei ptolemaice, însoțite și de date istorice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
care a împărțit suprafața Pământului în șapte regiuni: prima cuprinsă între Ecuator și 23ș latitudine, iar a șaptea între 54-63ș latitudine, după care urma zona polară rece nelocuită 16. Majoritatea hărților folosite în perioada Renașterii au avut la bază materialele cartografice întocmite de al-Idrisi. Abu Abdullah Muhammad Ibn Battuta (1304-1368), explorator și geograf berber sunnit, un veritabil “Marco Polo arab”, a călătorit din Maroc până în China și din Europa estică până în India, observațiile din expedițiile efectuate fiind acumulate în lucrarea “Rihla
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
monografia “Feudalism in Egypt, Syria, Palestine and the Lebanon, 1250-1900” (1939), reeditată în 1977. După 1950 a continuat cercetările referitoare la ținuturile arabo-levantine la Universitatea din Tel Aviv. Totodată, la Londra au fost traduse și reeditate unele lucrări și documente cartografice realizate în secolele X-XV de geografii arabi Ibn Khaldun, Ibn Haukal și Farisi al-Istakhri. B. În Franța Propensiunea colonială a Franței asupra teritoriilor arabo-maghrebiene încă din cursul secolului al XIXlea și preluarea “sub mandat” a altora după 1918 (Siria, Liban
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
referitoare la sistemul politico administrativ, organizații internaționale. Astfel, se remarcă lucrările din seria “Enciclopedia statelor lumii” (11 ediții din 1975 până în 2008), coordonată de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă puține la număr, cuprind articole de analiză a stărilor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific geografiei politice a vremii (imperii și regate). Pe de altă parte, el recurge, În scopuri didactice și mnemotehnice, la reprezentarea continentului sub forma concretă a unei ființe umane, Întocmai așa cum procedau alegoriile cartografice medievale, destinate unei mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul legitim
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
astfel: Dacia (până la Olt), Valahia (până la Siret) cu orașele Tergouistea și Brayle [Târgoviște și Brăila = n.n.], precum și Moldova (până la Prut) cu Kilia și Soczauia [Chilia și Suceava = n.n.]. Manualul a făcut o impresie deosebită în acea epoca, lipsită de reprezentări cartografice, cunoscând peste 20 de reeditări în diverse orașe ale Europei, între anii 1541 și 1611. 12. Valori de patrimoniu prezentate pe una din paginile Web ale bibliotecii Trebuie menționată valoarea deosebită a unor exemplare îmbogățite cu ex-librisuri, semnături autografe, însemnări
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
documentar), ordonând într-o ordine logică aspecte privind: geologia teritoriului luat în studiu, relieful, clima, hidrografia, modul de utilizare a terenurilor. Se recomandă ca scenariul să fie distribuit fiecărui participant și în formă tipărită (text, însoțit de imagini grafice și cartografice, inclusiv trimiteri către diferite surse bibliografice): Teritoriul luat în studiu (în exemplul nostru, bazinul hidrografic al Ciricului) este localizat în partea estică a Romaniei, la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc. Ocupă o suprafață de 5825 ha, la
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
profesorul trasează elevilor drept sarcină viitoare aprofundarea documentării și cunoașterii privind tema de studiu, prin: consultarea de noi surse bibliografice sau Internet, a altor studii de cercetare deja realizate; culegerea de informații și date statistice; procurarea de materiale grafice și cartografice (hărți, fotografii, imagini satelitare); elaborarea de hărți morfometrice (de ex., harta pantelor) etc. De asemenea, profesorul solicită întocmirea unor fișe individuale de lucru pe care elevii vor învăța după metoda “știu / vreau să știu / am învățat”, vor răspunde la întrebările
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
cunoașteți? R: Verificări: * parțiale (se verifică prin sondaj un anumit număr de documente) * totale ( se verifică întregul fond al bibliotecii) 70. Pentru ce documente se face inventarierea? R: Inventarierea se face pentru: 1. Documente: * cărți; * publicații seriale; * manuscrise; * microformate; * documente cartografice; * documente de muzică tipărite; * documente audiovizuale; * documente grafice; * documente electronice; * documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice; * documente arhivistice; 2. alte categorii de documente, indiferent de suportul material. Colecțiile pot cuprinde și alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoricește constituite sau provenite
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Materialul pe care este informația (caracteristicile materiale ale documentului vor impune modul de conservare și utilizare a documentului). * Producerea acestuia (gravură, microfilm, înregistrare numerică a scrisului, sunetului, imaginii, înregistrarea video, sonoră, date citibile de către pagina web, film cinematografic, multimedia, document cartografic, muzică imprimată etc.); informatica vine în ajutorul achiziției, conservării, difuzării unor documente care pot fi produse automat la mare distanță. * Utilizarea acestora directă sau cu ajutorul unor aparate. * Modul de publicare (documente publicate și comercializate, dar și documentele necomercializate, numită literatura
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în biblioteci. Urmărește standardizarea descrierilor bibliografice, aflată la baza tuturor fișierelor manuale. Este structurat pe zone: Zona 1: zona titlului și a mențiunii de responsabilitate. Zona 2: zona ediției. Zona 3: zona specifică anumitor tipuri de documente (publicații seriale, documente cartografice, note muzicale, documente electronice). Zona 4: zona adresei bibliografice Zona 5: zona colațiunii sau descrierea fizică a documentului. Zona 6: zona colecției și a monografiilor în mai multe volume. Zona 7: zona notelor, repetabilă pentru fiecare zonă în parte. Zona
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
STAS. ISBD(M) monografii Termeni specifici: colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute întrunul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației de muzică tipărită, partitură: generală
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
specifici: colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute întrunul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației de muzică tipărită, partitură: generală, corală, vocală, condensată, mică, pian
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]