3,446 matches
-
deformării vârfului cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul A al cartofului, mozaicul de Aucuba, virusul pătării inelare negre a tomatelor, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul rattle al tutunului, virusul tutunului, virusul mozaicului lucernei, virusul mozaicului castraveților și viroidul tuberculilor de cartof. Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului. Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof destinate producerii materialului de plantat. Întrucât afidele transmit virusurile, se va produce material de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conducătoare oprind circulația apei ceea ce produce veștejirea plantelor; țesuturile căpătă o culoare brună. Cercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg. Bacteria trece pe tutun, regina nopții, ceapă, usturoi, praz, țelină, sparanghel, pe toate legumele vărzoase, ardei, cicoare, castraveți, dovlecei, morcov, floarea soarelui, zambilă, dalii, stânjenel, crin, măselariță etc. Prevenire și combatere. Boala poate fi prevenită prin respectarea asolamentelor, fertilizare echilibrată fără exces de azot ce intensifică putrezirea tuberculilor și prin plantarea de tuberculi sănătoși, fără răni și nesecționați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate, care sunt duși de vânt, de apa de ploaie sau de apa de irigație și germinează la temperaturi cuprinse între 9-28șC. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât ciuperca este comună pentru dovleac, pepene verde, pepene galben și castraveți. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, rotația culturilor (mai ales în asolamentele legumicole) trebuie să țină cont de această ciupercă. În seră, se vor face tratamente cu fungicide specifice pentru mane la acoperire (suprafața frunzelor va fi tot timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cont de această ciupercă. În seră, se vor face tratamente cu fungicide specifice pentru mane la acoperire (suprafața frunzelor va fi tot timpul stropită), iar la culturile din câmp, la apariție, se vor face stropiri cu substanțele recomandate pentru mana castraveților. 4.4.2. Făinarea cucurbitaceelorSphaerotheca fuliginea și Erysiphe orontii Această boală condiționează producția de bostănoase în câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neprielnice instalării atacului. Strângerea resturilor vegetale, arderea sau îngroparea lor sub arătură limitează infecțiile pentru anul următor. În sere și solarii la apariția făinărilor se fac stropiri “la acoperire” cu produse recomandate special pentru făinări (vezi lista înscrisă la făinarea castraveților). CAP. V. BOLILE PLANTELOR TEXTILE 5.1. Bolile inului Boli produse de ciuperci 5.1.1. Arsura inului Olpidiaster radicis Arsura inului este răspândită în vestul Europei precum și în URSS, Maroc. La noi în țară ciuperca a fost semnalat de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fertilizarea rațională, executarea corectă a lucrărilor de întreținere, sunt măsuri ce măresc rezistența plantelor. Insecta Diphorodon cannabis împreună cu Thrips tabaci, Myzus persice și Trialeurodes vaporariorum (fluturașul alb) transmit virusurile cânepii, dar și virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveți și alune de pământ. Boli produse de ciuperci 5.2.2. Mana Pseudoperonospora cannabina Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin nematodul Xiphinema americanum. Mecanic el poate fi transmis și de insectele: Epithrix hirtipenis, Melanopus differentiales și Tettigonia viridissima. De la un an la altul poate fi transmis în diferite proporții prin sămânța de tutun, soia, castraveți, salată etc. Prevenire și combatere. Se recomandă înființarea răsadnițelor cu pământ fără nematozi, cu sămânță sănătoasă recoltată din lanuri ce au fost supuse observării încă din primele faze de vegetație. Măsurile de distrugere a buruienilor și stropirile cu insecticide limitează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tomate se va face separat de răsadul de tutun și în condițiile aplicării de tratamente cu insecticide ce distrug tripșii, în special în primele faze de vegetație. 8.1.5. Alte viroze ale tomatelor: a mozaicul tutunului la tomate; b-mozaicul castraveților la tomate (fig. 96). Hibrizii nou creați care au manifestat rezistență față de virusul VMT sunt: Apollo, Gabor, Falcato, Cristal, Marissa, Fino, Romatos și Monika. În schimb, hibridul Mariana este sensibil față de VMT. Soiurile nou omologate în 2001-Kristy 47 are toleranță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
curenții de aer și de picăturile de apă de ploaie sau de irigație. Infecțiile se produc de regulă prin rănile produse la copilit, cârnit, defoliat dar și direct prin penetrarea țesuturilor de către miceliile de infecție. Ciuperca atacă și ardeii, vinetele, castraveții, fasolea, varza, salata etc. Prevenire și combatere. În prevenirea bolii, măsurile de igienă culturală sunt esențiale. În culturi, se vor îndepărta periodic frunzele și fructele atacate, se va asigura o aerare corespunzătoare și o temperatură constantă, fără oscilații sub 20șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe rădăcini produse de nematozi, atacul ciupercii este foarte puternic. În plante, ciuperca produce toxine ce opresc creșterea. Soiul Mobil omologat în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este transmis de la plantă la plantă prin vectori (diferite insecte, acarieni), prin inoculare de suc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea de tratamente chimice cu insecticide și acaricide, iar în sere scoaterea și arderea plantelor atacate. 8.2.2. Mozaicul castraveților la ardeiCucumber mosaic virus in pepper Culturile de ardei din câmp și spații protejate suferă frecvent din cauza atacului acestui virus, boala fiind cunoscută și sub numele de "piticirea și îndesirea tufelor de ardei" descrisă în 1961 de I. Pop și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sămânța infectată, ciuperca având o răspândire generalizată în plantă. În timpul vegetației sporii ciupercii sunt purtați de vânt și picăturile de ploaie, sau apa de la irigațiile prin aspersiune. Sursele de spori sunt bogate, deoarece ciuperca atacă pepenii verzi și galbeni, dovleceii, castraveții, vinetele, tomatele și morcovul. Prevenire și combatere. Metodele de prevenire includ alcătuirea unui asolament legumicol în care ardeiul să nu revină după una din plantele gazdă ale ciupercii și la producerea răsadului să se folosească sămânță sănătoasă sau dezinfectată înainte de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se impune numai eliminarea plantelor virotice din culturile aflate în spații protejate. 8.3.2. Mozaicul castraveților la vineteCucumber mosaic virus in eggplant Mozaicul vinetelor a fost semnalat în culturile din Italia, Franța și Bulgaria, iar existența sa este posibilă și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sol/pl.); Topsin M 70 WP 0,05-0,1 % un litru sol./ pl. 8.3.10. Alte boli ale vinetelor: căderea plăntuțelor în răsadnițe; pătarea cenușie a frunzelor; septorioza vinetelor; cercosporioza vinetelor; putregaiul cenușiu; boala cu scleroți. 8.4. Bolile castraveților, pepenilor verzi,pepenilor galbeni și dovleceilor Viroze 8.4.1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pl. 8.3.10. Alte boli ale vinetelor: căderea plăntuțelor în răsadnițe; pătarea cenușie a frunzelor; septorioza vinetelor; cercosporioza vinetelor; putregaiul cenușiu; boala cu scleroți. 8.4. Bolile castraveților, pepenilor verzi,pepenilor galbeni și dovleceilor Viroze 8.4.1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
observate și la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infecția produce simptome mai puțin evidente, este mai înceată sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig. 112). Cercul de plante gazdă este foarte larg cuprinzând plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi stropite prin acoperire cu insecticide. Se cunosc hibrizi rezistenți sau toleranți la această viroză, cum ar fi: Hokus, Amour, Burpee, Biretta, Libelle sau hibrizii mai noi, Alibi, Asterix, Amigo, Pedoroso, Rita și Matilde. 8.4.2. Mozaicul verde al castraveților Cucumber green mottle mosaic virus Boala a fost descrisă de C. Ainsworth în 1935 în Anglia dar s-a răspândit în toate țările cultivatoare de castraveți și din 1985 a fost descrisă și din serele României de I. Pop și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi, Alibi, Asterix, Amigo, Pedoroso, Rita și Matilde. 8.4.2. Mozaicul verde al castraveților Cucumber green mottle mosaic virus Boala a fost descrisă de C. Ainsworth în 1935 în Anglia dar s-a răspândit în toate țările cultivatoare de castraveți și din 1985 a fost descrisă și din serele României de I. Pop și A. Jilăveanu. Simptome. Plantele virotice prezintă o decolorare a nervurilor, simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor și fructe puține dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și solarii, vor fi dezinfectate prin tratamente termice (la sol) sau chimice formalină 1 % sau fosfat trisodic 15 %. În spațiile protejate se recomandă eliminarea cu grijă a plantelor virotice și distrugerea lor prin ardere. 8.4.3. Alte viroze ale castraveților Castraveții mai pot fi atacați de virusul necrozei tutunului și de virusul clorozării fructelor, virusuri a căror prezență nu este încă semnalată la noi. La plantele din fam. Cucurbitaceae cultivate mai pot fi prezente: virusul mozaicului dovleacului (ce se transmite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solarii, vor fi dezinfectate prin tratamente termice (la sol) sau chimice formalină 1 % sau fosfat trisodic 15 %. În spațiile protejate se recomandă eliminarea cu grijă a plantelor virotice și distrugerea lor prin ardere. 8.4.3. Alte viroze ale castraveților Castraveții mai pot fi atacați de virusul necrozei tutunului și de virusul clorozării fructelor, virusuri a căror prezență nu este încă semnalată la noi. La plantele din fam. Cucurbitaceae cultivate mai pot fi prezente: virusul mozaicului dovleacului (ce se transmite prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin afide și semințe) și virusul 2 al mozaicului pepenelui verde (transmis prin afide dar netransmisibil prin semințe). În cazul când aceste virusuri sunt asociate cu C.M.V., simptomele ce apar sunt foarte grave. Bacterioze 8.4.4. Pătarea unghiulară a castraveților Pseudomonas syringae pv. lachrymans Boala este de origine americană unde a fost semnalată în 1913, însă bacteria a fost studiată de E.F. Smith și M.K. Bryan în 1915. În România boala a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha); Champion 50 WP-0,3 %; Super Champ Fl-3 l/ha (0,3 %); Novozir MN 80-0,2 % (2 kg/ha); Kasumin 2 L-0,15 % (1,5 l/ha). În câmp, se recomandă o rotație a culturilor legumicole în care cucurbitaceele (castraveți, pepene galben, pepene verde, dovleac, dovlecelul), să nu revină pe aceeași solă decât după 3 ani, iar în seră, culturile se vor înființa numai pe solul ce a fost dezinfectat termic sau cu formalină 0,4 % (4-5 l/m2). Unii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Transmiterea de la un an la altul se face prin sămânță sau prin sporii de rezistență ce rămân în sol iar, de la o plantă la alta, transmiterea se face foarte rapid prin sporii duși de apa de irigație. Prevenire și combatere. Castraveții sau alte cucurbitacee se vor cultiva în seră doar după dezinfectarea solului, termic sau chimic. Semințele vor fi tratate cu: Tiradin 70 PUS-8 kg/t; Royall Flo 42 S-3,5 l/t; Vitavax 200 PU-3 kg/t; Tiramet 60
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]