1,722 matches
-
vulturesc, cu sprâncenele grele, umbrind ochii care parcă erau vii și te străpungeau. Ascuns întotdeauna dincolo de variate deghizări, impenetrabil chiar și pentru oamenii săi, de care se ferește în chestiuni vitale și pe care nu ezită să-i spânzure de catarg pentru nesupunere, ghi cim în Spânu un ins inteligent, violent, ambițios și însetat de putere. El nu are nici picior de lemn, nici mână terminată în cârlig, nici papagal pe umăr, nici tricorn și redingotă, nici altă costumație cunoscută în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând molcom din aripi albăstrite. Să vă spună
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nesc, naratorul-personaj reproiectează peisajele fostului guvernator al insulei Samos peste priveliștile contemplate de pe punte : Ce timpuri !... Prin locurile unde noi pluteam, cu atâția ani mai înainte, bastimentele franceze și engleze, din escadra Levantului, își plimbau, legănându-și, spân zurați de catarge, pirații greci, pentru ca să îngrozească populația insulelor, care se hrănea numai din piraterie, pe vremea aceea. În același text, cârmaciul grec Barba Gheorghe povestește, într-un răgaz nocturn, după ce-și terminase cartul, amintiri trezite de vederea unei miste rioase brigantine
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
prin nouri, un bubuit răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care căzuseră umplând puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face vreo mișcare. Ne zbătam ca muștele prinse în rețeaua painjinului, când ne-a cules englezul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în rețeaua painjinului, când ne-a cules englezul. După ce ne-a ținut trei zile în fiare, în fundul magaziei de cărbuni, ne-a dat drumul, debarcându-ne la Samos : a oprit numai pe căpitanul nostru. Care căpitan va sfârși spânzurat de catargul fregatei engleze, după cum relatează, în final, cârmaciul nostalgic. Scena înfruntării dintre brigantina corsară elenă și vasul britanic poate fi luată drept reper simbolic pentru ultimele prezențe ale vechilor corăbii cu pânze, în Mediterana și-n toate mările lumii, învinse, tot
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
povestea escapistă despre Hemcea, visător incurabil, prizonier al lecturilor marine, ajuns cambuzier și cârciumar constănțean, în loc de mare căpitan, pe vapor. Iată portretul lui Terzi: Un munte de om, din fericire șchiop, căuia i ar fi stat bine spânzurat de un catarg pentru piraterie, decât cu briciul la îndemână lângă gâtul clienților. Despre el, autorul însuși va declara: Terzi îmi pare un personaj pur imaginar, nu îndepărtat de pirații din roma nele și filmele de aventuri. Scena în care Terzi plutește mort
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-au tăiat cabinele, i s-au adăugat suprastructuri și două catarge. Vasul fusese făcut după proiectul unui căpitan de cursă lungă, Marin Deboveanu, în șantierele navale românești, pentru studiourile est-germane, care ecranizau romanele lui Jack London și aveau nevoie de un schooner de pescuit potrivit epocii. Goeleta rezultată avea, deci, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare 5. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-au tăiat cabinele, i s-au adăugat suprastructuri și două catarge. Vasul fusese făcut după proiectul unui căpitan de cursă lungă, Marin Deboveanu, în șantierele navale românești, pentru studiourile est-germane, care ecranizau romanele lui Jack London și aveau nevoie de un schooner de pescuit potrivit epocii. Goeleta rezultată avea, deci, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu vele și 12 noduri cu vele și motor. Teuga era ușor înălțată, duneta proeminentă se mărginea cu o frumoasă balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită în alb, cu vele simple, două rande, pe fiecare catarg, un velastrai și trei focuri, pe bompres (mai înainte, în filmele est-germane, fusese piturată în negru și avusese și vele pătrate, fiind ceea ce se numește o goeletă cu gabieri). Corabia era mai degrabă o brigantină sau un bric, adică puțin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a descoperi insule paradisiace, a te îmbogăți rapid și fără efort, a eluda orice fel de monopoluri etatiste sunt lucruri la care oamenii au visat dintotdeauna. Pe acestea le-a presupus, în mare parte, existența sub semnul flamurilor ilegale, la catarg, cu prețul unei vieți scurte și violente, cu rare momente de fericire, în spațiul strâmt de la bordul vreunei goelete, pe nisipul fin al vreunei plaje izolate sau în vreo tavernă mizeră din port. Dacă nu au sfârșit de glonț, de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
noile organisme ale Reformei. Toți consulii, prieteni și dușmani, locuiau alături, în încîntătoare vile construite pe același bulevard și proprietăți ale Sultanului. Cu fațade asemănătoare, acoperite cu glicine și iederă, aceste case arborau, duminicile și în zilele de sărbătoare, la catargul înalt ridicat în grădină, drapelul național și alte drapele ce fluturau în briza mării. Era un spectacol vesel care totuși suscita reflecții mai puțin plăcute cînd te gîndeai că se înfruntau într-o nesfîrșită luptă cu masacre care nu mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu Slovenia Corneliu Vadim Tudor, într-un înălțător manifest adresat ziariștilor mai tineri. Dacă scrii altfel, ești trădător de țară, faci jocurile altcuiva (ale cui?) și n-ai drept principal scop în viață admirarea tricolorului fluturînd pe cel mai înalt catarg. Diferența dintre noi și ei este că noi ne-am născut șoimi ai patriei, pe cînd ei s-au născut liberi. mai 2002 Pentru patrie Echipa Argentinei e socotită favorită la titlul mondial. Cu toate acestea, jucătorii nu vor fi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
gimnastică. Octavian Belu și Mariana Bitang învîrt de-o vreme cheițele în gol. Roboții lor s-au îngrășat, au probleme cu spatele și, spre deosebire de anii trecuți, cînd „se lucra pe durere“ numai pentru ca tricolorul să fîlfîie pe cel mai înalt catarg, acum, roboții au început să cîștige bani. Iar cine are bani nu suportă liber consimțit durerea decît dacă e fachir. Gimnastica e un sport concentraționar și de aceea nu poate aduce rezultate decît în interiorul unor sisteme naționale concentraționare. România sub
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în vârf cu steag Lung tobele răsună; Momița cea ușoară La trompetul trompetelor Ca matelotul pe catarg Mulțimea se adună; Se suie, se coboară; Paiații costumați bizar Și jos apoi o vezi sărind, În aer tumba sar. Din ochi iute clipind. C. MILLE Atmosfera de la Contemporanul făcuse din C. Mille (1861-1927) un adversar al căsătoriei religioase. Când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vin caravanele ce le-am crezut pierdute În zarea țărilor necunoscute Și-aduc poveri de fildeș și de aur... Și cum alunecă alene, Purtând tăcerea păturită pe surile spinări, Par șiruri de corăbii ce se întorc din larg, Greoaie - fără de catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și că scria încontinuu în această perioadă. Se știe că în halatul său de spital s-au găsit, după moarte, două poezii: „Viața” și „ Stelele ’n cer” (Stelele ’n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremură largile / Vase de lemn: // Niște cetăți / Veghind întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și ’ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină de amor.// Nu e păcat / Ca să se lepede
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dumitru Velea, Cluj-Napoca, 2000; Cerul meu de hârtie - My Paper Sky, ed. bilingvă, tr. Mariana Zavati Gardner și John Edward Gardner, pref. Ion Cristofor, Uzdin (Serbia), 2001; Orbul din Muzeul Satului, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Dan Deșliu, Dintre sute de catarge, LCF, 1960, 4; Ulici, Prima verba, II, 129-130; Ionel Bota, „Fuga statuilor”, „Făclia”, 1979, 10 197; Constantin Zărnescu, Balade din Cornul Abundenței, R, 1982, 9; Vasile Val Telceanu, Între religie și filosofie, „Radix” (Namur), 1992, 23; Diana Tihu, „Nucul dintre
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
vede pămînt!” (din „Spre comunism”), carne din carnea discursului liric al epocii: „Stau la prova timpului meu / cu obraz smălțuit de soare și vînt. Privirea mi-o ’nalț pe vîrfuri mereu: / -Tovarăși, se vede pămînt. Se vede pămînt! // Sfîșiem cu catargul al cerului cort, / Mai buni și mai demni pătrundem în zare, / vechi inerții aruncăm peste bord, / viitorul ne-așteaptă cu pîine și sare, // Furtuni de prova navei se sparg, / drumul îi greu dar nu stăm o clipă; / veghează un steag
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mai buni și mai demni pătrundem în zare, / vechi inerții aruncăm peste bord, / viitorul ne-așteaptă cu pîine și sare, // Furtuni de prova navei se sparg, / drumul îi greu dar nu stăm o clipă; / veghează un steag în vîrf de catarg / un albatros cu roșie aripă. // Stau la prova timpului meu / în cartea de bord cîte-un vers însemnînd / sub steagul ce-ndeamnă mereu: Tovarăși, se vede pămînt! Se vede pămînt!” Odată curiozitatea trezită, aștept și restul broșurilor. *„Bunica” ne-a condus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca în atâtea alte cazuri, o ficțiune, incinta mânăstirii va continua să suporte asaltul buldozerelor. De pe acum, Biblioteca Academiei și-a evacuat depozitele de carte de pe latura de sud, indicând astfel următoarea victimă. Soarta bisericii Mavrocordaților, rămasă o navă fără catarge, ignorată de Patriarhie și predată de directorul Alexandru Cebuc, al Muzeului de artă, în mâinile demolatorilor, atârnă acum de o banală notă telefonică sau, poate, de o altă fluturare de mână. Decisă este și dărâmarea ansamblului de la Mihai Vodă, înregistrat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1951, ține cursuri la Școala de Literatură „M. Eminescu”, lucrează, încă de la înființare (1951), ca redactor-șef al revistei „Tânărul scriitor”, joacă un rol important în transformarea acesteia în „Luceafărul” (1958), unde deține rubricile „Mic dicționar poetic”, „Dintre sute de catarge” și „Steaua fără nume”, consacrate debutanților, al căror generos sprijinitor este. A mai fost redactor la „Viața românească” (1948-1954) și redactor-șef la secția de scenarii a Centrului Cinematografic București (1956-1968). A făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor. Versurile adolescentine
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
între 1974 și 1979, la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova. A fost redactor la „Tinerimea Moldovei”, „Columna”, „Sud-Est”, iar în 1994 și 1995, coordonator de programe la Fundația Soros. A debutat în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
1949; Rapsodia marinarilor, București, 1954; Dunăre, Dunăre..., București, 1955; Flori de mare, București, 1957; Hamalii, București, 1957; Goarna și sirena, București, 1959; Pui de lună, București, 1960; Cântece de luptă, București, 1962; Fildeșul negru, București, 1965; Corabia cu cincizeci de catarge, București, 1966; Din ochiul ciclonului, postfață Ion Vinea, București, 1968; Fructe de mare, București, 1970; Mater nostra, București, 1971. Traduceri: Constantin Simonov, Prieteni și dușmani, București, 1949; K. M. Staniukovici, Povestiri marinărești, București, 1955 (în colaborare cu Dina Haim); Serghei
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
GL, 1956, 26; Tudor Vianu, Saadi în românește, GL, 1960, 6; Teodor Vârgolici, George Dan, LCF, 1964, 7; Mircea Anghelescu, George Dan, „Fildeșul negru”, GL, 1965, 26; Valeriu Cristea, „Fildeșul negru”, GL, 1965, 36; Eugenia Tudor, „Corabia cu cincizeci de catarge”, GL, 1966, 29; Aura Pană, „Corabia cu cincizeci de catarge”, CRC, 1966, 30; Traian Stoica, „Din ochiul ciclonului”, VR, 1968, 10; Dumitru Micu, „Din ochiul ciclonului”, GL, 1968, 30; Al. Piru, George Dan, RL, 1975; 4; Piru, Poezia, I, 356-359
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]