2,183 matches
-
tău»” ) reafirmă libertatea umană. Hristos nu-și dorește adepți care să l urmeze doar pentru că poate face minuni. La fel a refuzat să coboare de pe cruce atunci când toți îl huleau. Spre final, Marele Inchizitor recunoaște că ei, marii conducători ai catolicismului, s-au încredințat Diavolului, au promis să-l slujească pe „El”, Prințul întunericului, pentru că natura umană atât de decăzută nu se poate ridica la nivelul cerințelor lui Isus și de aceea are nevoie de un stăpân pe măsură. Marele Inchizitor
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
de a doua categorii, corespunzând intenției programatice a manieristului contemporan de a se lua în posesie prin intermediul unei mărturisiri fără limite, în care se combină spovedania catolică cu dicteul psihanalitic. Întâmplător sau nu, scriitorul s-a apropiat, la maturitate, de catolicism (cerând chiar să fie înmormântat cu preot catolic), iar în psihanaliză a fost un cunoscător avizat. În fine, e momentul să ne întrebăm și ce semnificație conține sintagma „straja dragonilor“ (nu înainte de a preciza că, topografic, „«Straja Dragonilor» [este] ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ieftine oficializa o doctrină a locuinței sociale care a constituit obiectul de studiu a numeroase lucrări, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Doctrina se inspira, în principal, din gândirea lui Frédéric Le Play (1806-1882), politehnist, inginer de mine, precursor al catolicismului social și consilier pe probleme sociale pe lângă Napoleon al III-lea3. Dacă în mediile cele mai variate ea cunoaște succes fiindcă trezește gustul pentru observația socială, doctrina lui Le Play nu influențează în mod evident politica timpului. Numai atunci când angajarea pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concurența oarbă a lobby-urilor. Atunci avem nevoie de "profeți". Trebuie ca unii să arate drumul. Viitorul democrației moderne depinde de rolul pe care ar putea să-l joace elitele"238. Identificarea democrației cu împărtășirea cunoașterii (adesea cea din textele catolicismului social, care arăta care sunt adevăratele valori ale existenței) pretindea mobilizare și educație permanente. "Adversarii din afară, partizanii declarați ai regimurilor nondemocratice și antidemocratice subliniază Joseph Rovan sunt mult mai puțin periculoși pentru democrație decât adversarii din interior: lăsarea lucrurilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
până la cea de-a Doua Republică, apoi se dezvoltă în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția patronală. Experiența mulhousiană ține de tradiția socială protestantă. Figură importantă a începuturilor catolicismului social, vicontele Villeneuve de Bargemont va îndemna în zadar patronatul catolic să se inspire din această metodă. Patronii catolici nu vor adopta decât mult mai târziu această politică, sub cauțiunea enciclicei Rerum Novarum (1891), în care Leon XIII subliniază că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
europeană are o structură aparte, sociologul german Max Weber demonstrând cum europenii au știut să introducă raționalitatea în toate domeniile artei atât de prețuite în timp. De asemenea, religia popoarelor europene are unele caracteristici diferite de celelalte religii ale lumii. Catolicismul și ortodoxismul, întemeindu-se pe actul originar al creației, nu exclud din sânul lor formele logice. De aceea, în timp a apărut o transformare evidentă a „dogmei” creștine. O caracteristică fundamentală a creștinismului este ideea transcendenței ca sursă a ordinii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Fifth Child, The Memoirs of a Survivor). Întocmai ca celelalte personaje, Harry trăiește într-o lume înăbușitoare, un univers neîncăpător, un cinematograf unde se vând înghețată și speranțe de viitor. De aici până la "trecerea" lui Mark Underwood de la necredință la catolicism fervent e drum lung și insuficient explicat. Mark rămâne un mister, într-un roman altfel destul de confortabil. Romanul e agreabil, bine istorisit, cu eroi conturați. Textul își creează o lume a lui. O lume banală, liniștitoare, cât se poate de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Museum și să-l transporte piatră cu piatră în Colorado, să-l curețe și să-l reconstruiască. Fiecare întâmplare își are hazul ei. David Lodge are o vână comică remarcabilă. British Museum s-ar putea să nu se prăbușească, dar catolicismul e amenințat. O soție care-și ia zilnic febra pentru a afla când poate să facă dragoste fără complicații, un soț hărțuit de o motoretă ieftină care chiar explodează în final, arzând și un manuscris prețios, la care se adaugă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
jurnalul lui. Ni se oferă aluzii și ecouri din opere literare englezești. Polii existenței lui Bernard sunt sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande îl readuce la viață printr-un fel de terapie. Ea e cea de la care acest fost preot, lipsit până acum de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Galsworthy, Dickens, chiar și Virginia Woolf. Revolta lectorului față de convenția romanului e o banalitate în Epoca Desperado. Tratată cu aceeași ironie ca și viața universitară (pe care, în interviuri, romancierul declară că o respectă), cealaltă temă esențială la Lodge e catolicismul. Romanicera Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru infidelitățile lui, de dragul sentimentului. Tot de dragul sentimentului îi e ciudă pe Ralph că nu se aliază cu ea afectiv, că îi ignoră sensibilitatea. Lodge amână sensibilitatea tuturor eroilor lui. Unul dintre motive ar putea fi faptul că nu vede catolicismul ca pe o forță ordonatoare. Moderniștii își iubeau cu patimă eroii vulcanici, ale căror vieți interioare le disecau cu tehnica Fluxului conștiinței. Lodge refuză o prea mare intimitate cu eroul. Ca orice Desperado, el nu se poate mulțumi cu o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al XIII-lea s-a caracterizat prin puternice frământări sociale, chiar adverse formei instituționale a bisericii și, prin extensie, credinței în Dumnezeu. Ea s-a caracterizat prin mișcări eretice tot mai numeroase, cărora a trebuit să li se opună un catolicism tot mai hotărât și energic. Așa au luat naștere Inchiziția, ordinele sfinte ale dominicanilor și franciscanilor, al căror scop principal a fost acela de a proteja învățăturile sfinte și, indirect, de a apăra o ordine socială feudală. Epoca medievală s-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cele de mai sus explică ceea ce urmează convertirea regelui franc la noua religie este însoțită în mod firesc de cea a întregului său popor, începînd cu războinicii; în sfîrșit că, imediat, Biserica subliniază importanța convertirii acestui prim rege barbar la catolicism, comparîndu-l cu Constantin, primul împărat roman creștin. 8. Imperiul lui Carol cel Mare (secolele al VIII-lea al IX-lea) Către anul 800, atunci cînd strălucesc cele două civilizații: musulmană și bizantină, Occidentul își realizează unitatea sub dinastia Carolingienilor. Prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
edictul din Nantes (1598) vor rupe pentru un timp unitatea religioasă a francezilor în spatele suveranului lor; dar, din 1685, Ludovic al XIV-lea va restabili această unitate, cel puțin oficial, revocînd edictul din Nantes, în aplauzele tuturor supușilor, aproape. Acest catolicism unanim împărtășit își are rădăcinile, se știe, într-un foarte îndepărtat trecut. Totodată, la începutul secolului al XVI-lea, creștinarea societății franceze rămîne ambiguă și incompletă, în special din cauza mediocrității unui cler foarte numeros, desigur, dar insuficient pregătit și instruit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui Henric al IV-lea se face simțită în Franța influența artei baroce, născută la Roma către 1600, artă a spectacolului și a ostentației, artă a mișcării și a iraționalului, arta catolicismului victorios. Barocul triumfă mai puțin în arhitectură, comparativ cu pictura și arta decorativă: tablouri de Rubens pentru palatul Luxemburg, gravuri de Jacques Callot, catapetesme de biserici, decor pentru viața cotidiană, construcții efemere ca pompele funebre sau arcul de triumf pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
echilibrat. Încadrarea societății... și, pentru aceasta, calmarea spiritelor, fixarea regulilor jocului social și, pe termen mediu, menținerea unui spirit tînăr. Bonaparte, pentru care religia nu este "misterul Întrupării, ci cel al ordinii sociale", înțelege că trebuie să reconcilieze statul și catolicismul, la care ține foarte mult cea mai mare parte a populației. El negociază deci, nu fără greutate, în 1801, cu Pius al VII-lea, un *concordat care, în ochii papei, umple prăpastia care se săpase între papalitate și francezi și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tutela statului. După revoluția din 1830, în ziarul L'Avenir el cheamă la reconcilierea lui Dumnezeu cu libertatea. Roma îl va condamna imediat pe Lamennais, care părăsește Biserica, dar clerici sau laici rămași în Biserică sînt artizanii unei reînnoiri a catolicismului care dă roade din anii 1840 pînă în anii 1860. Vorbind mai pe larg, climatul de religiozitate al timpului este una din componentele "spiritului de la 1848". DOCUMENT 1 Legea Guizot din 28 iunie 1833 asupra instrucției primare TITLUL I DESPRE
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
publice, judecînd temele societății mari din perspectiva doctrinei lor spirituale ; au contribuit la eliminarea totalitarismelor ; sînt sursă de devotament și de solidaritate socială. în țările centralși est-europene, asumarea acestei independențe este mai recentă și, deocamdată, mai ambiguă. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă sau românească par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de autoritatea lor spirituală, ca tradiții bine implantate în cultura popoarelor respective, ele acceptă, în principiu, valorile democrației și pluralismul religios, apără libertatea de conștiință, critică ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tot ce e bine, în ordinea morală; a urii împotriva lui Hristos în ordinea răscumpărării, a urii împotriva lui Dumnezeu în ordinea Creatorului, a urii împotriva omului în ordinea creaturii etc. Scopul era distrugerea religiei creștine și în special a catolicismului. Cu tupeul unui fanfaron, Satana îi spunea lui Dumnezeu: - Dacă mi-ai da mie, numai puțin mai multă libertate decât o am, ai vedea cam ce ar mai rămâne din Biserica ta. - Și ce-ai face? - Aș distruge-o! - Asta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din ființa dumnezeiască. În această privință Nichifor Crainic ajută prin propovăduire curajoasă la reactualizarea unui important punct de doctrină ortodoxă formulat de Sf. Grigorie Palama, asupra căruia teologia românească din epoca modernă trecea cu tăcerea, timorată de opoziția susținută a catolicismului după care harul e numai o putere creată de Dumnezeu în suflete. Nichifor Crainic și-a dat seama că fără învățătura despre caracterul necreat al harului, concepția ortodoxă despre îndumnezeirea omului, importanta idee teandrică și toată spiritualitatea specifică a ortodoxiei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
harul sau lumina dumnezeiască, dar și caracterul divin și necreat al ultimului. Cine nu admite aceste două puncte de doctrină rămâne cu alternativa: sau harul este o simplă entitate creată, sau este una cu ființa dumnezeiască. Între acestea oscilează nesigur catolicismul. Urmarea este că viața mistică e și ea sau numai o înflăcărare în sfera creatului, sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut. În catolicism viața mistică n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestea oscilează nesigur catolicismul. Urmarea este că viața mistică e și ea sau numai o înflăcărare în sfera creatului, sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut. În catolicism viața mistică n-are o temelie doctrinară clară și sigură. După Dionisie Areopagitul și Sf. Grigorie Palama ființa dumnezeiască rămâne ascunsă și inaccesibilă. Numai manifestările ei iradiază spre făptură și numai de ele se poate aceasta împărtăși. Una dintre ele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-un penibil e’chivoc: pe de o parte susțin punctul de vedere evaziv-negativ al confesiunilor lor, iar pe de alta sunt nevoiți să recunoască în desfășurarea vieții istorice fecunditatea imensă pe care au dat-o culturii fie ortodoxia, fie catolicismul. Singurul lucru adevărat din citatul pe care l-am făcut e că există artiști creștini și artiști necreștini. Această îndoită posibilitate e dată în natura libertății ontologice despre care am vorbit. În ce privește artiștii, savanții și filosofii creștini, vom distinge două
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]