3,300 matches
-
de multe alte întrebări, care nu sunt în principiu susceptibile să primească asemenea soluții. În cartea lui Russell, trasarea acestei distincții este urmărită cu referire la teme ca aceea a cunoașterii lumii exterioare, a spațiului și timpului, a infinității și cauzalității. Posibilitatea de a formula clar și de a soluționa probleme filozofice, crede Russell, se întinde tot atât de departe cât se întinde domeniul de aplicare al instrumentelor de cercetare pe care le oferă noua dezvoltare a logicii. În capitolul intitulat semnificativ „Logica
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
funcționarea limbii / 124 "Sălășluirea" în limbă / 127 Limbă populară și limbă literară / 132 Lingvistica limbii populare și lingvistica limbii literare / 139 Limbă maternă și limbă străină / 143 Varietatea socială și culturală a limbii / 147 Originea și condițiile schimbării lingvistice / 151 Cauzalitatea în limbă / 163 Specificul schimbării limbii / 168 Legea lingvistică / 181 Norma limbii literare / 186 Teoria limbii literare / 188 Normarea și instituirea normei / 193 Conceptul de "vorbitor" / 199 Partea a doua: Determinările și relațiile limbii / 207 Știința lingvistică / 207 Conștiința lingvistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca atare, din punct de vedere ontologic, limba este un obiect ideal, creat și purtat de conștiință, dar este și o realitate obiectivă, fiindcă se prezintă conștiinței ca o realitate constituită istoricește. Coșeriu îl urmează pe Croce atunci cînd, combătînd cauzalitatea în limbă, pune orice inovație, fie la nivelul limbii populare, fie la nivelul limbii literare, pe seama creației individuale, excluzînd necesitatea delimitării între o lingvistică a limbii populare și una a limbii literare. Este, de fapt, același postulat crocean al lipsei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și a măsurii în care se poate stabili o apropiere între transformările lumii fizice și transformările limbii. În acest context, s-au evaluat și posibilitățile de implicare a unor factori fizici de natură fiziologică în producerea unor astfel de procese. Cauzalitatea în limbă Desigur, cea mai importantă cauză a schimbării limbii este însăși folosirea ei în vorbire, trecerea ei de la o experiență la alta, de la o generație la alta sau de la o zonă la alta. De aceea, numai o limbă moartă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Urmărind în continuare concepția lui Eugen Coșeriu, se remarcă afirmația că, spre deosebire de fenomenele naturale care se produc printr-o cauză, printr-o necesitate exterioară, fenomenele culturale, precum schimbările lingvistice, se produc în virtutea unei finalități, unei necesități interne. Dar, deși respinge cauzalitatea de un anumit tip (cauzalitatea exterioară) în cazul schimbării lingvistice, Coșeriu nu pierde din vedere faptul că schimbarea are loc în anumite împrejurări și că are două etape distincte, inovația și adoptarea, aceasta din urmă "fiind achiziție, modificare sau înlocuire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eugen Coșeriu, se remarcă afirmația că, spre deosebire de fenomenele naturale care se produc printr-o cauză, printr-o necesitate exterioară, fenomenele culturale, precum schimbările lingvistice, se produc în virtutea unei finalități, unei necesități interne. Dar, deși respinge cauzalitatea de un anumit tip (cauzalitatea exterioară) în cazul schimbării lingvistice, Coșeriu nu pierde din vedere faptul că schimbarea are loc în anumite împrejurări și că are două etape distincte, inovația și adoptarea, aceasta din urmă "fiind achiziție, modificare sau înlocuire a unui model lingvistic, a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de cel al limbii populare, iar afirmațiile sale vizează numai aspectul popular, care era, prin tradiție, în atenția specialiștilor. În legătură cu schimbarea lingvistică, Eugen Coșeriu precizează că nu se poate admite explicația cauzală de tip naturalist (și, în general, crede el, cauzalitatea de acest tip nu trebuie adusă în discuție în cercetarea limbii), fiindcă în domeniul cultural procesele sînt realizate prin actele intenționale și finaliste 204, dar concede că "finalitatea este un tip de motivație", iar motivația se încadrează în conceptul general
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar schimbările cu pornire individuală, punctuală, sînt acceptabile în mică măsură la nivelul limbii populare. Aceasta înseamnă că trebuie atribuit, în majoritatea cazurilor, un statut obiectiv legilor fonetice, dar această obiectivitate nu înseamnă că legea fonetică exprimă un raport de cauzalitate asemănător legii naturale, în sensul unei determinări genetice (lat. ct nu este cauza pentru rom. pt, care ar fi efectul), ci reprezintă numai o corespondență între etapele unei transformări (lat. ct corespunde rom. pt). Această concepție după care legea fonetică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a fost susținută argumentat de Antoine M e i l l e t și a fost acceptată în general de lingviștii care i-au urmat 214. În acest sens, legea fonetică este mai degrabă un produs al condiționalității, decît al cauzalității propriu-zise, limba fiind prin ea însăși o realitate procesuală, în continuă transformare, dar orientarea transformării se face potrivit condițiilor concrete (aceste condiții fiind tocmai mediul social, adică baza de articulație și baza psihologică) într-un anumit mod, iar raportarea rezultatelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
face potrivit condițiilor concrete (aceste condiții fiind tocmai mediul social, adică baza de articulație și baza psihologică) într-un anumit mod, iar raportarea rezultatelor acestei schimbări la faza ei inițială, în măsura în care se manifestă sistematic, primește denumirea de lege. Așadar, așa cum cauzalitatea lingvistică se manifestă altfel decît cauzalitatea naturală, tot astfel legea fonetică este altceva decît legea naturală. Schimbările lingvistice nu se manifestă însă numai la nivelul foneticii, deși aici ele sînt cel mai evidente. În înțelesul de "modificare cu caracter regulat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiind tocmai mediul social, adică baza de articulație și baza psihologică) într-un anumit mod, iar raportarea rezultatelor acestei schimbări la faza ei inițială, în măsura în care se manifestă sistematic, primește denumirea de lege. Așadar, așa cum cauzalitatea lingvistică se manifestă altfel decît cauzalitatea naturală, tot astfel legea fonetică este altceva decît legea naturală. Schimbările lingvistice nu se manifestă însă numai la nivelul foneticii, deși aici ele sînt cel mai evidente. În înțelesul de "modificare cu caracter regulat", legea se poate aplica la toate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
326-329 antropocosmos 14, 64, 87, 147, 208, 253, 255, 261, 271-273, 281, 313, 334, 350, 367 autoritate...195-198 bază de articulație (articulatorie) 164, 165, 167, 168, 172, 174, 175, 179, 183, 184 bază psihologică 166-168, 183, 184, 216, 250, 251 cauzalitate 163-168, 174, 177, 184 cauză 163-169, 177-180, 239, 267 competență lingvistică 31, 176, 210, 218, 220, 221, 230 comunicare 65, 89-92, 263, 329 concept 58, 60 condiție 179, 180, 184 conotație 67, 290 conștiință lingvistică 31, 210-212, 214, 215, 217
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
operă de gânditor mai degrabă patetic. "Marele coșmar" e "această realitate": timpul ireversibil. Inși cu "nostalgia nemărginirii", marcați de labirintic și dirijați în necunoscut, "coboară din anul 1983, pe sărite, până în anul 306 î.e.n., cu bagaje" cu tot. Proces de cauzalități și febre, de revelații și mirări: "unii se înghit unul pe altul"; rămân în urmă însemne halucinante, "păduri de piatră"; neadormit, "demonul timpului" incită la "rătăcire pe drumul drept". Într-o peisagistică seacă, oarecum philippidiană, ideile dobândesc o subțire corporalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cât relația omului cu Dumnezeu. O mare parte a Bibliei se apleacă asupra răului și suferinței, dar în Cartea lui Iov această discuție se dovedește primordială. La sfârșitul cărții, acesta înțelege că raportul cu Dumnezeu nu se limitează la o cauzalitate mecanică între bine și răsplată, între păcat și pedeapsă, ci este mult mai complex. El își acceptă suferința fără ca aceasta să se transforme într-un argument împotriva credinței în Dumnezeu. Iar cartea conchide că suferința nu este neapărat semnul păcatului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ar fi profitul, ca și alegerii producătorilor între produsele disponibile. Pareto a fost foarte mîndru de a fi fondat o teorie matematică a consumului și a producției pe relațiile de interdependență dintre indivizi, ca și între variabilele economice. Relațiile de cauzalitate nu-l interesează. Dar condițiile pentru ca sistemul său să fie în echilibru și să conducă la maximizarea utilității colective sunt multe: relații perfecte între obiective și mijloace, mobilitatea perfectă a resurselor economice, independența nevoilor în raport cu mijloacele de a le satisface
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fost anexate Ucrainei. Prin urmare, regiunea a fost lipsită de protecția naturală a Nistrului dinspre miazănoapte, iar la miazăzi, de accesul la Marea Neagră și Dunăre. Așa cum ziceam, este nevoie să coborâm mult în timp, pentru a înțelege că există o cauzalitate directă între moștenirea prezentă a statului nostru și imposibilitatea dezvoltării în trecut a Moldovei în limitele unor frontiere naturale. f. Silniciile trecutului comunist În țară, Moscova a introdus comunismul, un regim slut și slugarnic care a detestat tot ce era
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de clișee răspîndite atît la dreapta, cît și la stînga. Ultima lucrare publicată este The conscience of a liberal, acum un an. Potrivit autorului, economia mondială este un sistem complex de relații cu efecte retroactive, și nu o înlănțuire de cauzalități mecanice cu sens unic. Eseurile sale, extrem de clare, scrise cu vervă și inteligență, i-au adus un imens succes în Statele Unite și nu numai. Iată ce spunea, spre pildă Jacques Attali, în L'Express despre lucrarea sa Pop International, tradusă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reporterii sunt factori esențiali ai libertăților individuale și garanți ai democrației. Cu toate acestea, de puține ori in-formația lor este corectă, nefragmentară, putînd genera erori de apreciere. În serviciul puterii, informarea devine dezinformare sau propagandă. Aceasta permite conducătorilor să inverseze cauzalitățile și să-și îndepărteze responsabilitățile. Astfel, cei dominanți îi conduc pe cei dominați. Deci nu evenimentele determină decizia politică, ci cam invers. Aceasta este o axiomă fundamentală pen-tru înțelegerea lumii. După al Doilea Război Mondial, mai toate evenimentele s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte aspecte privitoare la timp, cauzalitate și na-tura realității i-au apropiat în dialog pe oamenii de știință și pe teologi, ca și pe filosofi. De asemenea, există teologi și oameni de știință care au reușit să împace credința în Dum-nezeu cu evoluția speciilor. Știința a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
adună în numele acestui Sine superior, Eu sunt va fi alături de ei. Trebuie să spunem "da" divinității din noi. Căci Universul este antropocentric, fiecare particulă a sa are omul ca țel. Întreaga sa chimie este o psihochimie, istoria sa are o cauzalitate mai profundă, astfel că evenimente pe care le explicăm de obicei în termeni de economie, politică sau ecologie pot fi înțelese mai bine din perspectiva unor tipare de ordin spiritual. Întreaga biologie este de fapt o astrobiologie. Cunoaștem, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
contribuția acestora la dezvoltarea sustenabilă a economiei gazdă. Din acest punct de vedere, părerile specialiștilor sunt împărțite. Un anumit grup de specialiști, pe baza unor modele ale PIB și ISD ca pondere în PIB, consideră că există o legătură de cauzalitate între PIB și ISD pe termen lung, dar, în ceea ce privește aspectul favorabil sau nefavorabil, există deosebiri de opinie între aceștia. Astfel, Carkovic și Levine (2005), pe baza studierii relației dintre creșterea economică și investițiile străine directe în 72 de țări, afirmă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a influențărilor reciproce. Într-un fel, analiza pe care am efectuat-o pe baza modelelor de regresie simplă și multiplă, ne oferă posibilitatea de a vedea nu numai poziții rigide ale variabilelor explicate și explicative, dar și o schimbare a cauzalității dintre acestea, care poate fi identificată, atât prin mărimi diferite ale coeficienților de elasticitate, cât și prin aplicarea modelelor LAG și Vectorial Autoregresive (VAR). 4.1. Modele de regresie simplă Seturile de modele de regresie simplă au vizat corelația dintre
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
legătură dintre PIB și investițiile străine directe, ceea ce confirmă și aserțiunea noastră inițială, potrivit căreia, investițiile generează efecte care se întind ca magnitudine pe termenele mediu și lung. Cu toate acestea, mulți dintre autori recomandă o nuanțare a relațiilor de cauzalitate PIB-ISD export-import, având în vedere faptul că aceasta poate fi diferită de la o perioadă la alta, și mai mult, poate avea sensuri și impacturi uneori, pe perioade mai mult sau mai puțin îndelungate, nu numai pozitive, dar și negative sau
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mai mult sau mai puțin intense, între variabilele mai sus menționate. Într-un fel, analiza pe care am efectuat-o ne oferă posibilitatea de a vedea nu numai poziții rigide ale variabilelor explicate și explicative, dar și o schimbare a cauzalității dintre acestea, care poate fi identificată atât prin mărimi diferite ale coeficienților de elasticitate, cât și prin aplicarea modelului vectorial autoregresive (VAR). Analiza VAR s-a bazat pe datele ONRC, BNR și INS pentru indicatorii ISD, PIB, export și import
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
un set de variabile sunt estimate pe baza valorilor din trecut ale acelorași variabile sau ale altor variabile din set. Această metodă este des folosită pentru analizarea fenomenelor macroeconomice, deoarece acestea se manifestă ca sisteme dinamice complexe, cu feedback și cauzalitate reciprocă, deci numai analizele de tip sistem sunt în măsură să surprindă legătura dintre variabile (Boțel, 2002). Pentru identificarea relațiilor dintre variabile, am utilizat funcția de impulsrăspuns, descompunerea varianței erorilor de prognoză și testele de cauzalitate Granger. Funcția Cholesky de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]