2,949 matches
-
în diferite situații privilegiate. Între acestea se numără și sacramentul reconcilierii, moment asupra căruia și cercetarea noastră s-a oprit. Al doilea capitol a privit această reconciliere din perspectivă diacronică și a subliniat o transformare evidentă a modului în care celebrarea sacramentului s-a împlinit în diferite perioade ale istoriei Bisericii. Ideea reconcilierii era deja prezentă în lumea biblică. Tradiția o recunoaște și confirmă o evoluție a celebrării sale. Conciliile și dezbaterile teologice au încercat să o aprofundeze și să îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din perspectivă diacronică și a subliniat o transformare evidentă a modului în care celebrarea sacramentului s-a împlinit în diferite perioade ale istoriei Bisericii. Ideea reconcilierii era deja prezentă în lumea biblică. Tradiția o recunoaște și confirmă o evoluție a celebrării sale. Conciliile și dezbaterile teologice au încercat să o aprofundeze și să îi ofere o formă adecvată în funcție de capacitatea și maturitatea de credință la care omul se găsea. Se poate constata o transformare evidentă a formei sacramentului, dar nu și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
orienta și inspira relația corectă dintre ei, numite paradigme. Ele determină conștientizarea ideii că Dumnezeu lucrează într-un mod original în viața penitentului prin acțiunea confesorului. Relația și dialogul dintre ei sunt fundamentate pe o spiritualitate și se exprimă în celebrarea liturgică a sacramentului. Aceasta este fidelă normelor morale ale Bisericii și este garantată și orientată de legi canonice. Important este însă și echilibrul psihologic pe care un creștin matur îl poate investi în acest dialog. Toate acestea, respectate, determină pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
psihologic pe care un creștin matur îl poate investi în acest dialog. Toate acestea, respectate, determină pe creștin ca să se bucure de roadele primite în urma reconcilierii. Al patrulea capitol a surprins efectele concrete care survin în urma dialogului sacramental. Prin însăși celebrarea sa, sacramentul oferă haruri creștinului. Însă, există și un plan secundar în care pot fi actualizate roade ce țin de dispoziția și modul de trăire al penitentului. Trăirile ascetice și mistice constituie experiențe inedite în spațiul sacramental. Apoi, cunoașterea lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
actualizate roade ce țin de dispoziția și modul de trăire al penitentului. Trăirile ascetice și mistice constituie experiențe inedite în spațiul sacramental. Apoi, cunoașterea lui Dumnezeu, prin autocomunicarea sa, devine un moment deosebit și un efect ce este oferit de celebrarea adecvată a reconcilierii. Alături de acestea, există consecințe psihoterapeutice pe care sacramentul le oferă penitentului iertat, care resimte pacea și armonia în ființa sa. Admitem că astfel de roade nu pot fi experimentate decât dacă există un interes și o atitudine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dacă există un interes și o atitudine corectă din partea penitentului. Pentru aceasta, el este ajutat de confesorul celebrant. În ultimul capitol, s-a observat cât e de important ca sacramentul reconcilierii să fie bine pregătit. Sunt implicați și importanți în celebrarea sa atât confesorii, cât și penitenții, fapt pentru care este necesară pregătirea acestora cum se cuvine, în mod direct sau indirect. Cert este că de atitudinile lor depinde calitatea celebrării și rodnicia reconcilierii în viața cotidiană. Biserica e conștientă de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii să fie bine pregătit. Sunt implicați și importanți în celebrarea sa atât confesorii, cât și penitenții, fapt pentru care este necesară pregătirea acestora cum se cuvine, în mod direct sau indirect. Cert este că de atitudinile lor depinde calitatea celebrării și rodnicia reconcilierii în viața cotidiană. Biserica e conștientă de rolul său în promovarea reconcilierii. Ea se implică în sprijinirea și în încurajarea frecventării acestui sacrament, subliniind unele dimensiuni și zone ce necesită în continuare atenție deosebită: favorizarea spovezii frecvente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rodnicia reconcilierii în viața cotidiană. Biserica e conștientă de rolul său în promovarea reconcilierii. Ea se implică în sprijinirea și în încurajarea frecventării acestui sacrament, subliniind unele dimensiuni și zone ce necesită în continuare atenție deosebită: favorizarea spovezii frecvente, încurajarea celebrărilor comunitare, propunerea de modele eficiente de cercetare a cugetului, colaborarea cu științele umane, aprofundarea legăturii dintre sacramente, etc. Va fi atentă în același timp și la procesul dialogic în sacramentul reconcilierii, considerat aspect esențial în cadrul celebrării. În autorizarea celor afirmate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
favorizarea spovezii frecvente, încurajarea celebrărilor comunitare, propunerea de modele eficiente de cercetare a cugetului, colaborarea cu științele umane, aprofundarea legăturii dintre sacramente, etc. Va fi atentă în același timp și la procesul dialogic în sacramentul reconcilierii, considerat aspect esențial în cadrul celebrării. În autorizarea celor afirmate, materialul bibliografic a fost de un real folos. Ne-a ajutat să ne menținem în concordanță cu Magisteriul și cu aprofundarea teologică actuală. Deși există numeroase publicații și studii pe tema reconcilierii sacramentale, nu se găsesc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
1. De la Anul paulin la Anul sacerdotal. Vineri, 19 iu-nie 2009, la vespere, Papa Benedict XVI a deschis Anul sacerdotal, înainte de a închide Anul paulin. Anul sacerdotal a fost anunțat de Papa pe 16 martie în fața membrilor Congregației pentru Cler. Celebrarea a avut loc în Solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, care este prin tradiție Ziua sfințirii sacerdotale, și „în prezența relicvei Parohului de Ars adusă de episcopul de Belley-Ars”, monseniorul Guy Claude Bagnard. Aceasta, pen-tru că Papa a convocat acest
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu căuta să dispui de viitor. [...] Toată problema, dilema și, în același timp, originalitatea poziției creștine, constau în acestea: în a fi ca Isus, în a face cunoscută memoria lui, în a deveni memoria lui Isus; «memoria» care este sensul celebrării, al vestirii, al rugăciunii creștine, al acțiunii creștine. Și aceasta comportă a nu renunța la «a pierde timpul», pentru a aminti de Isus. [...] Astfel, o comunitate creștină care «nu pierde timpul» pentru a face memorialul lui Isus, o comunitate care
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
despre noutate, despre creativitate, despre originalitate în pastorală, se spune ceva foarte marginal, cu privire la elementul său esențial, care este acela de a-l aminti pe Cristos, adică „a pierde timpul” pentru „a re-spune” și „a reface” (în vestirea Cuvântului, în celebrarea misterelor, în mărturia carității) ceea ce Isus a spus și a făcut, odată pentru totdeauna, pentru oamenii din toate timpurile în ceea ce privește mântuirea. 9. Preotul, un măgar în slujirea celor săraci 1. Don Orione: „Vreau să fiu măgarul săracilor”. Ignazio Silone (1900-1978
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
simplu de tot „o aramă sunătoare” (1Cor 13,1). Prin urmare omilia este și trebuie să fie utilă poporului creștin din punct de vedere pastoral; are scopuri pe care trebuie să și le propună ca să le ajungă. Contextul omiliei este celebrarea care, la rândul ei este parte din viața unei comunități concrete. De aceea, în această optică - între celebrare și viața comunității creștine - omilia trebuie concepută și urmată cu coerență; de aceea nu va putea trece cu vederea să se confrunte
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
poporului creștin din punct de vedere pastoral; are scopuri pe care trebuie să și le propună ca să le ajungă. Contextul omiliei este celebrarea care, la rândul ei este parte din viața unei comunități concrete. De aceea, în această optică - între celebrare și viața comunității creștine - omilia trebuie concepută și urmată cu coerență; de aceea nu va putea trece cu vederea să se confrunte cu ceea ce este urât, cu păcatul, cu ambiguitatea și răul care sunt prezente în viața comunității oamenilor din
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sa completă mult mai târziu, în epoca persană sau poate chiar elenistă, când preoții, nemaifiind dependenți de palat, au asumat funcțiuni care în precedență aparțineau regelui. Absența unei concrete centralizări a cultului în epoca preexilică e, de asemenea, demonstrată de celebrarea cultului sacrificial în templul lui Yaho (Yhw) în comunitatea iudaică din Elefantina până la sfârșitul secolului al V-lea î.C., când acest templu a fost distrus de egipteni (Dion, 2002; Contini, 2009, pp. 179-183). Discuția cu privire la o altă atestare ulterioară
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
data redactarea finală a Pentateuhului în epoca postexilică face dificilă susținerea tezei aniconismului originar în epoca nomadă, părând mai plauzibil ca el să fie atestarea unei inovații religioase dezvoltate după căderea monarhiei și a templului când nu mai era posibilă celebrarea prezenței lui Dumnezeu în templu după modul obișnuit al monarhiilor din Orientul Apropiat. Un puternic impuls împotriva reprezentărilor divinității se poate să fi fost cauzat de opoziția comunității celor exilați față de celebrările babiloniene. În plus, dacă e adevărat că textele
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și a templului când nu mai era posibilă celebrarea prezenței lui Dumnezeu în templu după modul obișnuit al monarhiilor din Orientul Apropiat. Un puternic impuls împotriva reprezentărilor divinității se poate să fi fost cauzat de opoziția comunității celor exilați față de celebrările babiloniene. În plus, dacă e adevărat că textele biblice sunt polemice împotriva reprezentărilor divinității, această polemică continuă cel puțin până la sfârșitul secolului al VI-lea î.C., deoarece se regăsește în textele profetice (post)exilice precum Ez 16,17 ș
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
aromate (Ex 30,25), păzitori ai pragului (2Rg 25,18), cântăreți (Ps 68,26; 1Cr 6,18), bocitoare (Ez 8,14; Am 5,16) și multe altele, cărora nu le putem menționa mai exact activitățile de cult desfășurate. Oferte și celebrări: tipologii și timpuri (sărbători) Terminologia biblică cu privire la tipurile de acțiuni de cult este complexă și variată și, pentru faptul că, în procesul de formare al cărților biblice, a fost revizuită substanțial, este imposibil să adunăm cu precizie și certitudine, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pentru păcatul său pe care l-a săvârșit un vițel fără cusur ca jertfă pentru păcat” (Lev 4,2-3, cf. 5,2-6; 12,6). Datorită rolului său purificator și față de ceea ce este făcut din neștiință, el este frecvent întâlnit în celebrarea sărbătorilor, oferit înainte ca preotul să facă alte sacrificii (Lev 15,15). Acest tip de sacrificiu se regăsește în teologia purității, predominantă în epoca postexilică, așa că putem deduce că și sacrificiul „ispășitor” a dobândit o importanță deosebită în epoca preexilică
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de cărțile biblice apare, mai degrabă, ca rezultat al unui lung proces de revizuire religioasă. Conform tendințelor exegetice moderne, cultul, așa cum este cunoscut în actuala legislație a Cărții Leviticului, s-a dezvoltat tocmai în timpul perioadei persane; în mod asemănător, și celebrarea sâmbetei pare să fi obținut o atenție specială în epoca persană (Is 56,2 ș.u.) și la fel se poate spune despre organizarea preoției, chiar dacă sunt mari dificultăți în schițarea detaliilor. Organizarea claselor sacerdotale este reformată complet după reîntoarcerea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
răspunsuri (responsi) erau încredințate întregii adunări. Această modalitate venea în întâmpinarea credincioșilor care nu cunoșteau psalmii pe dinafară. Scrierile sfinților părinți ne permit să ajungem la o caracterizare formală clară a folosirii psalmilor și a imnodiei. Se constată astfel, în celebrările liturgice ale creștinismului primar, o structurare progresivă a psalteriumului în forme tot mai diversificate și mai atrăgătoare. 1.1 Psalmodia Studiile modale asupra repertoriului vechi schematizează mai multe forme fundamentale: forma directă (in directum), directă colectivă, alternantă și intercalară. Forma
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
1 Psalmodia Studiile modale asupra repertoriului vechi schematizează mai multe forme fundamentale: forma directă (in directum), directă colectivă, alternantă și intercalară. Forma in directum, cea mai veche, solistică și fără niciun refren, a fost prima formă de psalmodie atestată în celebrările liturgice. De aici, a început virtuozismul solistic, dezvoltat ulterior în perioada cântului gregorian în forma de Tractus, Graduale și Versus din Alleluia. Această formă muzicală inițială se bazează pe cantilație, adică intonarea unui text pe aceeași treaptă melodică sub forma
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în anul 375, Sf. Vasile, fondatorul regulii monastice a creștinismului ortodox, vorbește despre răspândirea rapidă a execuției antifonice a psalmilor, relevând că o asemenea inovație era foarte răspândită în întreg Orientul și în Africa. Forma intercalară se afirmă odată cu dezvoltarea celebrărilor din secolele al IV-lea și al V-lea. De fapt, ea a existat încă de la început și, probabil, este cea mai veche, cunoscută sub denumirea de psalmodia aleluiatică, execuția constând între alternanța dintre solist, care propunea versetele, și adunarea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
început să aibă demnitatea unui funcționar de curte și să poarte îmbrăcămintea corespunzătoare pentru a putea fi deosebiți de ceilalți. Ceremoniile au devenit tot mai fastuoase și liturgia tot mai complexă, ceea ce a dus la o diferențiere a persoanelor în cadrul celebrării și a rolurilor muzicale. Fiecare biserică, din Orient și din Occident, și-a creat și stabilizat un mod propriu de a celebra, în legătură cu geniul etnic particular și cultura locală, dar deschisă, în același timp, și în fața inovațiilor. Este perioada pluralismului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
avut o grijă particulară față de liturgie, ocupându-se de punctualizarea și organizarea rituală a acesteia, inclusiv sub aspect muzical. Lecturile biblice și rugăciunile proclamate în mod public, continuau să fie propuse sub forma cantilației, comunitatea participând în mod activ la celebrare cu refrene și aclamații responsoriale simple. În mod progresiv însă, rolul muzical al adunării de credincioși în cadrul liturgiei devine tot mai limitat, în favoarea profesionalismului muzical. Distanța spațială a credincioșilor de centrul acțiunii liturgice (altarul) a fost primul semn vizibil al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]