5,826 matches
-
Carol. S-a oficiat un serviciu religios. Au rostit cuvântări: ministrul I. C. Teodorescu, comisarul general al Expoziției Cezar Popescu, Christian Penescu și Carol al II-lea. Au fost vizitate: Pavilionul Regal (industriile confiseriei, băuturilor, pastelor făinoase, brânzeturilor, conservelor), Pavilionul Bucovina (celuloză, arte grafice, lemn), Pavilionul Oradea (industria petrolului), Pavilionul Informației (industria aviatică). Pavilionul Petroșani (exploatarea cărbunelui), Pavilionul Geamurilor și Sticlăriei, Pavilionul Școlii Politehnice, Pavilionul Reșița. Joi, 27 septembrie. La ora 1030, Mihai a sosit în Parcul Carol, cu un autobuz, însoțit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mașini, acționate fie electric, fie manual, cu ajutorul cărora putea fi tăiată în coli de mărimi diverse hârtia care aștepta rulată în baloturi, așa cum fusese adusă de la fabrică. Le urmă ream fascinat mecanismele când erau puse în mișcare. Mirosul intens de celuloză și al cernelii tipografice l-am reîntâlnit peste ani, când am coborât pentru prima oară în sala rotativei de la Universul, unde se tipărea Gazeta literară. De fiecare dată la plecare Teodor Manea mă îndemna să-mi aleg o carte, lucru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
anume În cazurile de poluare termică. La aproape 3.000 km de noi, a putut fi prevenită, mai mult, exploatată, o situație asemănătoare celei de la Podu Iloaei, Însă cu o investiție de tehnologie strălucitor de simplă. Uzina de acetat de celuloză de la Spondon, Anglia, folosește drept apă de răcire apa râului Derwent. Cum o seamă de măsuri preventive evită degradarea chimică a apei, singura poluare indusă este aceea termică. Pentru că apa râului trece o singură dată prin instalație, iar debitul utilizat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trebuia fixat Într’o formă inaccesibilă și apoi izolat. Pentru asta, ea a făcut apel tot la nou apărutele fotoautotrofe, adică la acelea capabile a produce, din bioxid de carbon, hidrați de carbon, pe care-i acumulau În special ca celuloză; consecința a fost scăderea treptată a concentrației bioxidului de carbon. Biomasa, adică celuloza, nu este Încă o formă inaccesibilă de carbon. Pentru obținerea acestei forme a fost necesar un alt proces. Anume, izolarea biomasei prin scufundare În străfundurile planetei și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
făcut apel tot la nou apărutele fotoautotrofe, adică la acelea capabile a produce, din bioxid de carbon, hidrați de carbon, pe care-i acumulau În special ca celuloză; consecința a fost scăderea treptată a concentrației bioxidului de carbon. Biomasa, adică celuloza, nu este Încă o formă inaccesibilă de carbon. Pentru obținerea acestei forme a fost necesar un alt proces. Anume, izolarea biomasei prin scufundare În străfundurile planetei și transformarea ei chimică. Procesul a fost continuu și a Început odată cu fotosinteza, izolând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de tehnologii energetice va necesita creșterea suprafețelor cultivate, față de cele 9 procente din suprafața uscatului. Iar În acest caz intervin mai puternic condițiile pedoclimatice, de așteptat improprii; o speranță este, totuși: În principiu, orice biomasă poate fi folosită; În fond, celuloza, ubiquitară În regnul vegetal, nu-i altceva decât un polimer al glucozei, zahăr fermentescibil. Și, dacă socotim și grâul care, și În alți ani decât acum va fi mult dar cu metehne, precum greutatea hectolitrică de care se face atâta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și astfel, aminoacizii devin proteine, zaharurile polizaharide - precum amidonul și celuloza -, iar acizii grași, cu ajutorul glicerinei, grăsimi. Toate devin Însă În acest mod, din reducătoare, mai mult sau mai puțin neutre. Pentru a fi mai bine Înțeles, mă voi referi astăzi doar la substanțele de rezervă constituite pe baza zaharurilor. Planta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul Soarelui, a salvat Viața pe Terra. Dar biocenoza, mai precis segmentul ei heterotrof, mai trage și alte foloase de pe urma plantei: Îi sustrage chiar “materialul de construcție”, celuloza, și ea un polimer al glucozei. Și pentru asta trebuie o “cheie”, o altă enzimă, anume celulaza. Melcii o posedă; la fel ciupercile, chiar dacă nu sunt propriu-zis animale. Animalele superioare nu posedă această “cheie”, Însă unele dintre ele, precum rumegătoarele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o altă enzimă, anume celulaza. Melcii o posedă; la fel ciupercile, chiar dacă nu sunt propriu-zis animale. Animalele superioare nu posedă această “cheie”, Însă unele dintre ele, precum rumegătoarele, găzduiesc În stomac microorganisme care au “cheia”, rezolvând problema. Și așa, folosind celuloza din lăstarii pe care-i ronțăie, căprioarele pot traversa iarna. Poate voi mai reveni și cu alte exemple. Spuneam În capitolul anterior că mai sunt Încă două tipuri de substanță de rezervă: aminoacizii și acizii grași care, fenomenologic, pot fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
hârtie. Iar aici, deși vorbesc la modul general, trebuie să-mi văd și bârna din ochi. Adică, cercetarea trebuie angajată, și evident finanțată, și pentru a identifica acele plante, pe cât posibil anuale și cu randament fotosintetic bun, ce conțin o celuloză competitivă pentru obținerea hârtiei, ori o biomasă competitivă drept combustibil, a optimiza deci un gen de biotehnologie. În ambele utilizări ale acelei recolte protejăm pădurea, bună și la altceva, ca sursă de hrană chiar - și voi reveni la acest aspect
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru cal cofeturi. Ele Îi sunt strict necesare, mai ales atunci când e pus la muncă. Și iată de ce. Ca orice ierbivor, calul are acces la o hrană În care substanța energetică propriu-zisă, glucoza, e prezentă mai mult sub formă de celuloză. Nici un ierbivor nu posedă enzima necesară hidrolizei celulozei, etapă strict necesară pentru utilizarea energiei Înglobate În celuloză. O posedă Însă unele microorganisme, care pot deveni simbionte cu animalul. Ca urmare, ierbivorele posedă un stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai ales atunci când e pus la muncă. Și iată de ce. Ca orice ierbivor, calul are acces la o hrană În care substanța energetică propriu-zisă, glucoza, e prezentă mai mult sub formă de celuloză. Nici un ierbivor nu posedă enzima necesară hidrolizei celulozei, etapă strict necesară pentru utilizarea energiei Înglobate În celuloză. O posedă Însă unele microorganisme, care pot deveni simbionte cu animalul. Ca urmare, ierbivorele posedă un stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată a furajului, acțiunea microorganismelor simbionte. Dar nu În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ce. Ca orice ierbivor, calul are acces la o hrană În care substanța energetică propriu-zisă, glucoza, e prezentă mai mult sub formă de celuloză. Nici un ierbivor nu posedă enzima necesară hidrolizei celulozei, etapă strict necesară pentru utilizarea energiei Înglobate În celuloză. O posedă Însă unele microorganisme, care pot deveni simbionte cu animalul. Ca urmare, ierbivorele posedă un stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată a furajului, acțiunea microorganismelor simbionte. Dar nu În aceeași măsură. Calul e, din acest punct de vedere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
semințe cu tot; mai bine-zis, alegea doar partea superioară a plantei. Iuțeala Îi permitea să aleagă. Restul plantei Îl consumau rumegătoarele, mai lente, ce-i veneau În urmă. Iar ele sunt adaptate În stimularea simbiozei cu microorganismele, valorificând foarte bine celuloza. Mai mult, aceleași microorganisme simbionte realizează chiar și sinteza proteinelor, folosind pentru aceasta ureea ori amoniul anorganic. Calul află proteinele doar În grăunțe. Spre deosebire de rumegătoare, calul nu poate căpăta din acest rest al plantei, consumat cu folos de rumegătoare, decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În când concediu, până la refacerea solului, iar asta a dus la apariția frunzelor propriu-zise, căzătoare. Că adaptarea plantei și mediului a fost și rămâne reciprocă, o dovedește faptul că Înainte de abandonare frunzele sunt supte de tot ce conțin, mai puțin celuloza și carotenoizii ce le dau culoarea roșcată, substanțe ce vor constitui hrana și vitaminele destinate heterotrofelor restauratoare a calității solului. Din acele heterotrofe au apărut ciupercile și, inevitabil, consumatorii lor, care le distrug fără a le și Îndeplini rolul ecologic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tentație, acumulând În fructe substanțe nutritive și Încă dulci, precum glucoza. Și, dacă tot e glucoză, hop și noi, drojdiile și mucegaiurile care, În mai lunga noastră existență - și experiență - am “testat” cu succes o mulțime de substanțe, inclusiv generalizata celuloză. Dar nimic nu-i mai bun decât glucoza, de-a gata, nu produsă cu trudă din amidon și celuloză, nimic nu-i mai bun deci decât glucoza, chiar dacă noi drojdiile eliminăm ca reziduu alcool. Spre beneficiul cuiva ce va să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
drojdiile și mucegaiurile care, În mai lunga noastră existență - și experiență - am “testat” cu succes o mulțime de substanțe, inclusiv generalizata celuloză. Dar nimic nu-i mai bun decât glucoza, de-a gata, nu produsă cu trudă din amidon și celuloză, nimic nu-i mai bun deci decât glucoza, chiar dacă noi drojdiile eliminăm ca reziduu alcool. Spre beneficiul cuiva ce va să vină, omul... Așa cum se vede din cele câteva exemple, nimic În natură nu are un rol propriu-zis și, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de mașini electrice. În anul 1962 s-a transferat la Uzinele Electroputere Craiova unde a activate până în anul 1966 ca inginer proiectant principal la secția mașini electrice rotative. În anul 1966, din motive familiale, s-a transferat la Combinatul de Celuloza și Hârtie Suceava,unde a lucrat până în anul 1968 ca șef serviciu automatizări și șef adjunct CTC cu probleme de metrologie. În anul 1968 s-a transferat la Institutul de Cercetare și Proiectare Echipamente Termoenergetice București(ICPET) înființat pentru realizarea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93309]
-
sub numele de molift (Picea abies), este tot un pinaceu rășinos ca și bradul, are o coroană piramidală înaltă până la 35 de metri, uneori chiar mai mult, lemnul său e folosit în construcții dar și mai ales în producția de celuloză, și de instrumente muzicale. Din scoarța molidului se extrage taninul, mult folosit în industria încălțămintei, de fapt la tăbăcitul pieilor necesare acesteia. Ienupărul (Juniperus communis) este un arbust din familia cupresaceelor , mult ramificat, având frunze aciculare, persistente, conuri (pseudobace), sferice
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului de la Țigani. În ceea ce priveștre activitatea măcelarilor din cele două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
diplomați și unde cârpaci, unde sunt vorbitori de limba română și unde asasini ai limbii române. Primeam multe telegrame cu caracter economic în care ambasadele informau și reclamau neregulile din acest domeniu. Mă minunez și acum când îmi aduc aminte: celuloză vrac exportată în Austria în vagoane de unde se descărcase negru de fum, costume pentru RDG fără căptușeală, bocanci pentru soldații "prietenului" Gaddafi, care la primul "pas de front" au rămas fără tălpi, locomotive pentru Costa Rica, încremenite în poziție "pe loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în calitate de consultant științific la execuția, modernizarea sau consolidarea unor obiective socialculturale și industriale din Iași și alte zone ale Moldovei, printre care se cuvin amintite blocurile turn din zona Bahlui, extinderea Universității Al.I.Cuza, moara 1 Mai, Combinatul de celuloză și hârtie Brăila, organizarea primelor laboratoare de încercări de construcții în unitățile de construcții din Moldova și altele. După cutremurul din 1977, a participat la activitatea de expertizare și reabilitare a spațiului construit în Moldova, în general, și a spațiilor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a fost student al Facultății de Chimie Industrială din Iași. După absolvirea facultății a lucrat ca asistent universitar la disciplinele Matematică și Chimie Analitică din cadrul Facultății de Chimie Industrială. În 1955 a fost numit șef de laborator la Catedra de Celuloză și Hârtie, unde și-a desfășurat activitatea didactică și științifică până la sfârșitul vieții. Ca recunoaștere a meritelor sale, a parcurs toată ierarhia didactică universitară. Ca asistent (1957-1962ă desfășoară activitatea didactică la disciplinele de Tehnologia fibrelor artificiale și Chimia lemnului, la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lucrări la disciplinele Chimia lemnului și Tehnologia fabricațiilor hidrolitice, pe care le-a onorat cu profesionalism, până la sfârșitul vieții. Între 1965 și 1972 a îndeplinit funcția de conferențiar, iar din 1972 a fost titularizat, prin concurs, profesor în cadrul Catedrei de celuloză, hârtie și fibre artificiale. În 1963, obține titlul de doctor inginer cu teza Metode moderne de investigare în chimia lemnului și a celulozei realizată sub conducerea științifică a acad.prof. Cristofor Simionescu. Din anul 1979 a fost conducător științific de doctorat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a îndeplinit funcția de conferențiar, iar din 1972 a fost titularizat, prin concurs, profesor în cadrul Catedrei de celuloză, hârtie și fibre artificiale. În 1963, obține titlul de doctor inginer cu teza Metode moderne de investigare în chimia lemnului și a celulozei realizată sub conducerea științifică a acad.prof. Cristofor Simionescu. Din anul 1979 a fost conducător științific de doctorat în specialitatea Chimia lemnului, a celulozei, ligninei și a însoțitorilor lor. În poziția de cadru didactic, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a predat cursuri de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]