7,540 matches
-
și Piatra Neamț. A solicitat autorităților din țară reabilitarea scriitorilor și muzicienilor israelieni de origine și expresie română, interziși înainte de 1989, propunând reeditarea lexicoanelor scriitorilor, compozitorilor și interpreților români, care să aducă în actualitate valorile de necontestat ale personalităților afectate de cenzură. A inițiat și realizat schimburi academice, universitare, în domeniile matematicii, fizicii nucleare și teoretice, roboticii, tehnologiilor specifice construcțiilor de mașini, medicinii, filologiei etc., sprijinind inclusiv semnarea acordurilor interuniversitare. A inițiat și organizat la Tel Aviv, Nazareth, Rishon Le Zion, Ashkelon
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aduce în prezent: La expoziția de artă modernă, Veneția-2001, cineva a expus materii fecale. În borcane, dispuse pe niște rafturi. Arta modernă suportă orice. Povestiți cum s-a întîmplat. Cum a fost posibilă o astfel de greșeală de tipar cînd cenzura era la putere. Lucram de ceva ani la organul devenit mai mult politic decît cultural. La conducere fusese numit Leandru Diță-Lerești. Răspundea prompt la "comenzile sociale" ale pecereului și-i dresa și pe alții să răspundă. Cum a fost posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Toate astea se întîmplau într-o tipografie în plumb, unde se opera altfel decît acuma. Direcția Presei (încă nu fusese "abolită") cerea două "perii" de pe fiece pagină. Pe una se aplica ștampila cu "bun de tipar"; alta rămînea la arhiva cenzurii. Din viteză, nu s-a mai trecut greșeala pe al doilea exemplar. Și tot din viteză, ștampila rotundă cu B.T.-ul s-a pus pe pagina albă. Necorectată. Revista s-a tras în cinci mii de exemplare. Napoleon, cum îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aveam. Sau "zgaibe la dosar". Volumul de debut fusese bubuit de "Scînteia". Afirmam acolo că "reforma" din '48 a produs o ruptură în cultura română. La revistă, evitam sa propun spre tipărire poezie politico-patriotică. Mergeam pe sistemul fii dificil pentru cenzură. După tezele ceaușii, din '71, Leandru-Diță-Lerești mi-a zburat din pagină o cronică literară la poetul Gheorghe Istrate. Folosisem mult incriminatul cuvînt oniric. Peste noapte, oniricii erau tratați ca dușmani ai statului, iar Lerești devenise, tot peste noapte, onirocenzor. "N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
casetofon abia în '72. Aș putea să-i povestesc multe și mărunte despre reporterul socialist, care convorbea cu omul muncii, în fraze-șablon. Cu betonistul, cu oțelarul, cu minerul, cu excavatoristul, cu Ilenuța tractorista și cu Aurica turnătoarea. După "dezghețul" șaizecist, cenzura acceptase și dialogul cu scriitorul. Sigur că nu oricine accesa la microfon: cenzorii erau cu ochii în paișpe. Ia să se fi omis referința obligatorie la documentele de partid, la "teze". "Iordana, mă lua în primire redactorul șef adjunct, citatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
correct să repeți asta. N-o fi. În toată vremea aceea, poeții căutau (și găseau) locuri de închinare, să iasă din dezordinea inimii atee. Un paradis într-o pădure, un altar într-o poiană. Misticul bine temperat mai trecea de cenzură. Aveau nevoie de "starea de trezvie", care le fusese interzisă. Îl chemau și-l așteptau pe Dumnezeu, mai deslușit sau mai incifrat. Cîtorva, Dumnezeu le-a răspuns. E ceea ce vrea să probeze și antologia mea. Ei, și post-revo, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
iar Dumnezeu, în cel mai bun caz, d-zeu. Mai exista și o Direcție a literaturii și publicațiilor, cu un departament "Control post-apariție carte". Se găseau acolo "oameni de bine" care capturau șopîrle și șopîrlițe. Proza intra prima în vizorul cenzurii. Toate formele de păcălire, de necooperare, de refuz al tezelor comuniste, în ea se găsesc. Și, atenție: nu se mai făcea închisoare bună pentru un banc (politic) bun, ca-n timpuri paukeristo-dejiste, dar ereticii ajungeau "în instanța cititorilor". Procesul cărții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Avusesem, în șir, ani răi. Mie mi se întîmplă și-acuma să înregistrez o știre ca și cum aș înregistra-o cu urechile lui. Mai ales chestiuni legate de lumea muzicii. Iordan nu participa la necazurile mele. Îi povesteam cine știe ce întîmplare cu cenzura (Savonarola făcea ravagii în articole: "Îți place să desființezi, diagnostica el notele mai acide. Necesitatea imperativă nu-i asta". Și mai era sfatul-amenințare: "Ești prea aeriană aici. Fii mai partinică, tovarășa Marievici"). "Chiar vrei să contribui la formarea-educarea omului nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Partinitate și actualitate. Era mereu în ring: lovea și încasa. Sigur că mai obosea și el: exercițiile de demagogie lasă sechele, compromisurile nu trec ca gripa, dar măcar încerca să facă gazetărie, nu cu pumnu-n gură, ci cu pumnu-n masa cenzurii. Colectivismul socialist îl înăbușea, era prea strîmt pentru Șoitu. Acuza filantropia cronicarului en titre, Hada, ditirambii pentru oamenii Puterii. Oi fi subiectivă pentru că mi-a încredințat, alternativ, rubrica de cronică literară? Oi fi. Dar nu mi-a impus despre cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
editorii le reduc drastic și pe tăcute. De ce n-or fi trecînd onest tirajul în caseta tehnică? O fi sechelă comunistă să specifici numărul de exemplare? Cărți remarcabile, să ne înțelegem, nu rebuturi, sînt ca și invizibile în librării. Vechea cenzură putea bloca o carte în tipografie; cea nouă o face din delăsare. De ce-o fi încurajînd Ministerul Culturii atitudinea dementă a unor editori care nu vor să vîndă (nu-i interesează!) carte cerută, comandată, căutată prin librării și pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vorbire sau așa apare fenomenul de bâlbâială. Nu dintr-o întârziere a actului gândirii (ideile se mișcă uimitor de repede), ci din inconvenientul de a trebui să exprimăm ceva altfel decât ne-ar veni în mod natural, din considerente de cenzură a limbajului și a contextului impropriu în care ideea trebuie să răzbată vie și nealterată. Totuși copiii par să savureze din plin acest fenomen de dislocare a limbajului. Ei transgresează cu nepăsare barierele etnice prin acea magie a jocului ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
este speranța libertății, mai puternică și mai adevărată decât libertatea trăită și respirată. Aici mănânc pâine cu gust de libertate, afară simți mucegaiul închisorii. Și pentru că nu există libertate absolută, mi-am creat eu libertatea, prin voința de a suporta cenzura ei. Prin aceasta mă deosebesc de toți pușcăriașii. Filosofii marxiști au definit libertatea ca necesitate înțeleasă. Eu zic că libertatea înseamnă detenția asumată: un univers dens cu magnetism enorm. Cauza durerilor de cap ale mamei, eu, lipsa de voință, lenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi în stare să facă orice numai ca să ajungă să transmită ceva senzațional. Așa este, confirmă Poștașul, ia uite aici emancipare, se distrează Bătrînul cu amărăciune, agenția română Agerpress zice că de acum înainte nu va mai fi controlată de cenzură, se confirmă deci negru pe alb că linia a doua se infiltrase deja peste tot. Ora 10.15 după-amiază, se scoate asul din mînecă, se aruncă bomba, trăiască Televiziunea Română Liberă, Poștașule, cel puțin acuma ar trebui să-ți dai seama
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scape aproape nevătămat, îndreptîndu-și pașii înapoi înspre noi, făcînd semne de victorie. Cam în aceleași clipe de undeva de la balcoane am auzit primele focuri de armă, amestecate cu pocnetele incendiului. De mîine vom avea acces la orice tip de informație, cenzura va dispărea, radioul și televiziunea nu vor mai servi interese de partid, și asta pentru că viața politică va fi liberă. Pluripartitismul va asigura o dezvoltare armonioasă a vieții politice, vechile partide politice, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, vor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că au făcut disidență. Pe cine cred ei că mai duc cu zăhărelul? Dacă cineva mi-ar fi spus înainte de ’89 că se poate și mai rău, l-aș fi luat în rîs, pe cuvîntul meu Tîrnăcop, îmi închipuiam că cenzura, foametea și mizeria sînt manifestările cele mai degradante ale oricărui sistem, dar zilele pe care le-am trăit imediat după aceea ne-au demonstrat că se poate și mai rău, că monștrii cei mai mari ai comunismului nu erau cei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mult s-a schimbat situația. Dacă te-ai convins de asta, ce mai aștepți să ți pui în aplicare planurile? Ce te împiedică să-l faci de rîs pe Milițică, mai ales acum cînd nu mai există nici o restricție, nici o cenzură? Nimic nu te mai obligă să faci ce nu-ți convine. începi să amețești de fiecare dată cînd recapitulezi prin cîte ai trecut, la cîte privațiuni te-ai supus dînd dovadă de o încredere oarbă în planurile altora care pînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scoarță numai manuale din astea de socialism științific. Consideră-te deci fericit că tu poți s-o faci doar de plăcere. Uite-așa o să ajungi de rîsul lumii, își spunea supărat, acum cînd autoritățile au început să mai renunțe la cenzură, tu trebuie să-ți pierzi timpul căutînd prin biblioteci cărți pe care de ani buni încoace nu le mai cere nimeni. Tocmai acum ți ai găsit să-ți pierzi timpul cu Marx și Lenin. Nu trecuseră mai mult de două
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
e de ajuns să constatați că România e singura țară în afara Uniunii Sovietice în care populația a simțit din plin ce înseamnă stalinismul cu toate flagelurile sale. Gulaguri ca la mama lor, persecuții pe criterii politice, înfometare, frig, muncă silnică, cenzură la sînge, pe care mai nou sîntem obligați să le aplaudăm, să le ambalăm frumos și să le servim lumii sub forma modelului perfect de societate. Ca să vedeți ce s-a ales din fraza lui Engels care spunea că nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vedem altceva. Când a scris Istoria ieroglifică Dimitrie Cantemir a folosit acest procedeu pentru a evita litigiile cu contemporani ai lui descriși caricatural. În timpul comunismului, unii scriitori au recurs la parabolă din dorința de a induce în eroare serviciile de cenzură. D.D. Ursache nu are nici un motiv să procedeze astfel. El își obligă în mod nejustificat personajele să lucreze sub acoperire. Este adevărat că, în istoria culturii, parabola a avut și o altă funcție: aceea de concentrat epic cu o semnificație
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Acolo, răcoare. Toamna, aromele de compot, de mere coapte, de murături, de fragă, de busuioacă, de căpșunică se despleteau din pagina împăturită, precum o scrisoare expediată direct din grădinile cerului. Sfântul Petru, milostiv individ, pentru prima dată a renunțat la cenzură, slobozind îngerul dimpreună cu colivia. Pagina blondă, pagină cu rod. "Mușcă până la sâmbure, până la nerv, până la... Hai, mușcă, nu te sfii! S-a copt pe când focul dormea molcom în cremene, nu ai de unde să o cunoști." Blonda... În tindă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
necesitate moral pentru principe. Forța principelui e numită virtu, ceea ce nu se confundă cu eticul în concepția machiavelică. Virtu înseamnă o energie extraordinară, un complex de calități: inițiativă, luciditate. vigoare fizică și psihică, îndrăzneală, puse în acțiune fără grija vreunei cenzuri morale, dacă acțiunea e necesară din rațiuni de stat. Virtu, în etica principelui, înseamnă voluntarism, însușirile personale sînt supuse, totuși, forței destinului care poate fi înfruntat măcar în parte, crede gînditorul. ideea e dezvoltată optimist într-un capitol al cărții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
amintit studiul despre machiavelism al juristului Vl. Boantă (1937) și studiul lui Al. Bălăci (1969). Nu fără pierdere, studiul Ninei Façon, care prefațează traducerea integrală, din 1960, a Principelui trece sub tăcere monografia în 2 volume a lui C. Antoniade. Cenzura? Recent, editura "Minerva" a publicat o retraducere. 6 Corespondența poate constitui un volum aparte, mai ales că s-au păstrat și scrisorile primite în replică. Relevantă pentru starea lui de spirit este corespondența cu Francesco Vettori, pe durata de 15
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ale dialogului și lunecă În curiozități biografico-senzoriale. Semnalmentul cel mai evident al apariției mele, detectabil de oricine la prima privire, e suprasolicitat, riscînd să eclipseze, ba să Înghită și să mistuie Întreaga-mi identitate. Înainte de 1990, lucrurile stăteau diferit: pesemne cenzura de fond a sistemului infiltra misterios și securistic un fel de lichid de frînă În popularul instinct băgăcios. Inti mitatea omului nu era asaltată, ci tratată cu precauție, cu introduceri politicoase, cu pretexte plauzibile. Am fost invitat Însă mai ieri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nu am avut nici o informație. Abia prin 1992, tata, care s-a lăsat Întotdeauna greu tras de limbă cu privire la episoade de cea mai mare Însemnătate din trecutul lui și al celor apropiați, abia În acel an, Încurajat pesemne de dispariția cenzurii, pre cum și de Îndeletnicirea mea de jurnalist, a cutezat să rupă două peceți de pe ceea ce ținea ferecat În el: povestea lui Weisz și propria sa poveste, a lui Valeriu Ruba, din anul 1944. Din drama lui Weisz din acel
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de la Budapesta... Și se mai zice că toată răzmerița a pornit de la studenți... În următoarele zile, pe diverse căi, continuară să le parvină tot mai multe zvonuri în legătură cu evenimentele din Ungaria, încetul cu încetul confirmate, cu zgârcenie și trunchiate de cenzură, chiar de radio-ul și de presa din RPR, dar mai ales de acei colegi care aveau rude la granița de vest a țării, ca și de posturile de radio occidentale, ascultate de mulți. Discuțiile studenților de la matematică pe această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]