1,908 matches
-
lucrase în laboratorul soților Mărie și Pierre Curie (părinții lui Irene Curie, căsătorită cu Frederic Joliot), în perioada în care își pregătea teza de doctorat cu titlul “Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, si semnalase, încă din 1924, celor doi cercetători descoperirea să ca urmare a unor serii întregi de experiențe ingenioase și planificate, decurgând logic din una în alta. Ea a obsevat că plumbul din containerele folosite iradia și după îndepărtarea poloniului radioactiv. A studiat același lucru pe zinc și
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Scrieți după dictare textele: a. Titel e cu Mircea. El urcă la cetate. La munte e cam rece. Tremură mereu. b. - Marcele, uite, trece un om! Acela e tatăl meu. El trece la cancelaria liceului. Ce e tatăl tău? E cercetător. 57. Transcrieți propozițiile; subliniați cuvintele care conțin grupul „ce”: Cela are cercei. Tinel cere mamei un cerc. Eu am o cutie cu ace. Camelia ia note mari la liceu. Liceul are cancelarie mare. Oare cum e un ocean? 58. Despărțiți
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
Vădeni, j. Galați), folclorist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Smarandei (n. Dabija) și al lui Ioan Oprișan, țărani. A urmat școala primară în comuna natală, liceul la Pechea și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958-1963). Devine cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, unde se formează sub îndrumarea lui G. Călinescu. Ca bursier Humboldt al Universității din Bonn (1974-1975), întreprinde cercetări pentru realizarea lucrării Relații și similitudini între revistele literare germane de familie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
schimbare de perspectivă. Revenind la subiectul nostru, considerăm că numai corelarea dinamică a datelor oferite de fiecare versiune în parte a mitului cu datele contextului istoric (propriu sau exterior comunităților creștine) poate conferi un sens versiunii respective. În 1995, tânărul cercetător olandez L. Peerbolte publică o remarcabilă lucrare pe această temă, The Antecedents of Antichrist. A Traditio‑Historical Study of the Earliest Christian Views on Eschatological Opponents. De altfel, la scurt timp după apariția lucrării lui Jenks, Peerbolte făcuse o recenzie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
legat de un stereotip sexist, dar feminin (de exemplu, un post de secretară), un parfum bărbătesc ar putea fi un handicap. Nu vă gândiți totuși că trebuie să vă parfumați CV-ul... Într-adevăr, un alt experiment realizat ce aceiași cercetători arată că recruiterii juniori care trebuie să evalueze dosarele de candidatură le rețin de preferință pe cele care nu sunt parfumate. Pentru mai multe detalii Sczesny S., Stahlberg D., „The influence of gender-stereotyped perfumes on leadership attribution”, în European Journal
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
traducătoare. Este fiica Elvirei Robitu (n. Dumitrescu), avocată, și a lui Nicolae Robitu, medic. Urmează școala elementară la Brăila (1949-1953), iar la București Liceul „Zoia Kosmodemianskaia” (1953-1961) și Facultatea de Limbi și Literaturi Germanice, secția engleză (1961-1966). După absolvire devine cercetătoare la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, în colectivul de literatură universală și comparată. Va beneficia de câteva specializări postuniversitare având drept obiect de studiu literatura americană și literatura afro-americană (Salzburg, 1973), literatura comparată și tehnica traducerii (Cambridge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai. Un justițiar-geometru, care își refuză emoționalitatea, pentru că un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva. Percutanța cărții sale de aici începe. Ruxandra Cesereanu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a colonizat treptat întreg teritoriul științelor umaniste. Consecința imediată a acestei filozofii a fost identificarea „neînțelegerii” în interpretare cu „eroarea” de calcul. Pentru toți cei ieșiți din Aufklärung, neînțelegerea era direct omologată „viciului” de aproximație sau intenției maligne a subiectului cercetător. Mulți au nutrit speranța că „neînțelegerea” nu reprezintă decât un pasaj efemer în procesul gândirii hermeneutice. Proiectul mesianic al științei nu putea să sufere ideea că „neînțelegerea” va rămâne ingredientul esențial în aventura cunoașterii. Că nu era tocmai așa, romanticii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a culturii și gîndirii Indiei antice asupra culturii și gîndirii europene: din întîlniri subterane se transformă în întîlniri de suprafață, chiar dacă nu se poate vorbi încă de efectele unui studiu conștient și aprofundat al lumii spirituale indiene străvechi de către spiritul cercetător al Occidentului. III. Apogeul indianisticii. Pentru a trece de la potențialitate la actualitatea practică a indianisticii ca studiu aprofundat și metodic al lumii spirituale indiene vor mai trebui să treacă cîteva secole, așa cum am spus deja. Este vorba de o muncă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri administrative, în cadrul Institutului de Arheologie-Istorie, până în 1999, când a trecut la Universitatea Liberă Internațională a R. Moldova, fie ca șef al Departamentului Știință și Studii Postuniversitate (1999-2005), fie ca cercetător științific
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge și citocromilor, enzime ale respirației. Funcția ei este similară cu cea a sângelui. De aceea numeroși cercetători au denumit clorofila ”sângele plantelor”. Moleculele de clorofilă sunt localizate pe discurile granei, legate cu nucleul porfirinic (capul) de stratul hidrofil al lamelei, sub o inclinație de 45 grade. Lanțul fitolic hidrofob este legat de fosfolipidele lamelei elementare. Se apreciază
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celuilalt text44. Prin sintagma intertextualitate globală trebuie înțeles că repetarea este ușor vizibilă și se produce la două sau (cât) mai multe paliere ale textului. Însă este puțin probabil ca toate elementele unui text să relaționeze cu celălalt text. Aceeași cercetătoare stabilește încă o dihotomie în spațiul intertextual, în cadrul mai larg decât cel literar, pe linia semioticienilor care acceptă la modul aproape axiomatic aspectul "ecumenic" al intertextualității (J. Kristeva, S. Vultur, E. Vasiliu ș.a.). Ea propune să ne gândim la: o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în gândirea lui Eminescu Bhose, 2010 b, 9). 77 Richard Feynman Fizica modernă, București, Editura Tehnică, 1970, 32 (Lectures on physics, Addison-Wesley Reading, Massachusetts, 1965) apud Petre Osiceanu (vezi nota urm.). 78 Petre Osiceanu doctor în fizică atomică și nucleară, cercetător principal I la Institutul de chimie fizică al Academiei Române realizează un studiu bine documentat sub aspectul fizicii și al manuscriselor eminesciene, intitulat Eminescu și concepte fundamentale ale fizicii moderne: timp, spațiu, univers. Un fragment interesant al lucrării este cel în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de Științe Sociale, unde ține cursuri în cadrul sectorului pentru doctoranzi, condus de Jean Piaget), Lausanne și Sion (Centrul de Formare a Profesorilor). Întors în țară, este conferențiar la Institutul Central pentru Perfecționarea Personalului Didactic, Catedra de psihopedagogie specială, și totodată cercetător științific la Institutul de Psihologie al Academiei Române. După 1989 activează ca director al Institutului pentru Persoanele cu Handicap. Simultan ține cursuri de psihologie la universitățile „Spiru Haret” și Pro Humanitas. Debutează în revista Liceului „Matei Basarab” (1945), îndrumată de Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
externă a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite pe această linie investigativă erau cu atât mai provocatoare cu cât opinia lui Wundt că procesele psihice superioare nu pot fi abordate pe cale experimentală continua să fie încă larg împărtășită de mulți alți cercetători fiziologi. Aceștia își rezervau dreptul să abordeze procesele psihice doar din perspectiva procedeelor și metodelor fiziologiei, inițiativele lor se rezumau la studiul problemelor reflectării senzoriale, ale reactivităților motorii care însoțesc fenomenele senzoriale. Aceștia, însă, aveau să descopere foarte repede că
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra psihicului, precum și cea a lui Hall, în care termenul de adaptare cuprinde progresiv și semnificația fenomenului de învățare. Sunt probleme care la începutul secolului al XX-lea au devenit obiect al cercetărilor de psihologie animală și comparată ale unor cercetători zoologi ca Loeb, Jennings, cu influență decisivă la fundamentarea experimentală a psihologiei ca știință de sine stătătoare. 5. Psihologia copilului și pedagogia Între elaborarea concepției evoluționiste din biologie și știința psihologiei legăturile sunt mult mai strânse decât sunt ele menționate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
evidență funcționarea acestora, rolul lor integrator în selecția sau discriminarea senzorială, în menținerea tonusului comportamental. Conturarea și dezvoltarea unei asemenea perspective investigative a avut loc la începutul secolului XX, și orientarea respectivă a adunat în jurul său o seamă de tineri cercetători. Cu toții s-au grupat în curentul reflexologic din psihologie, care îi are ca primi reprezentanți pe neurologul și fiziologul V.M. Behteriev (1857-1927) și pe fiziologul I.P. Pavlov (1849-1936), acesta din urmă cu contribuțiile sale la studiul condiționat al secrețiilor gastrice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în anul 1964 într-o manieră similară cum era acum pensionat Gh. Zapan. Deosebirea dintre cele două situații era dată doar de faptul că M. Beniuc a mai trăit pe propria sa piele, în Germania, evenimente similare, la fel de dramatice. Era cercetător și lucra alături de profesorul său J. Von Uexkull, când autoritățile fasciste nou instalate l-au somat pe acesta să subordoneze planurile de cercetare ale instituției cauzei ideologice a expansiunii naziste, să susțină politica antisemită, ariană și de expansiune teritorială a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
publica Dacă o carte are în jur de 250 de pagini, 15 cărți X 250 pagini = 3750 pagini. Dacă un studiu are aproximativ 20 pagini X 50 studii = 1.000 pagini. În total, în cursul vieții, un cadru universitar sau cercetător se așteaptă să publice spre 5.000 de pagini de studii de tip științific. Nu mai adăugăm și rapoartele de cercetare, articolele, materiale didactice. Este o estimare exagerată? În Occident, sociologii de prestigiu care publică 4-5 cărți sunt excepții. Numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
atitudinea antropomorfă fără greșeală a multor acțiuni umane. Poate cel mai important pentru fermele organice este relația dintre sănătatea și vitalitatea unui animal pe de o parte și condițiile în care acel animal este crescut pe de altă parte. Mulți cercetători și observatori au arătat că o mare parte dintre bolile și sindroamele contemporane sunt în relație cu condițiile de întreținere și furajare sau de metodele de creștere care au fost adoptate pentru mărirea producției și a eficienței economice. Astfel, au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
certător și dojenitor”, pe care îl are în viața satului: ”Casa învățătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta unei coline, încinsă cu un pridvor, cu ușa spre uliță și cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare și dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul ușii, unde se spală dimineața învățătorul, iar după-amiaza, când a isprăvit treburile casei, doamna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veșnic frânghia pe care acuma
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
devine reper de raportare al unei cunoașteri de sine orientate către pilda cu caracter universal, al unei reflexivități care are nevoie de terenul ferm al fundamentărilor de tip coagulant (ce strâng laolaltă determinări a căror diversitate riscă să fărâmițeze disponibilitatea cercetătoare a conștiinței). Natura umană poate căpăta statut de decident neutru și impersonal în conjugare cu conștiința de sine care o ia drept cerință și poate seconda principial orice demers de natură etică în postura unui martor motivant. Ea poate asuma
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fundal de considerații ale unui simț epistemologic educat și înarmat cu tehnică sintetizatoare. Cu mijloacele sale utilitariste, înțelepciunea conferă cunoașterii un sens ascensional și o aduce, în chip paradoxal, la granița unui absolut dispus să dubleze vocația descriptivă a spiritului cercetător cu consistența autonomiilor sale ideale. Atingerea unui anumit grad de înțelepciune, însă, presupune intervenția conștiinței de sine exact acolo unde conștiința obiectelor lumii (cea responsabilă cu întreprinderile teoretice) nu mai poate suplini în reflectare comparativă accesul direct la interioritate ca
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a prescripțiilor. Ea întețește funcția activă a unui discernământ situațional pentru care aplicarea corectă devine un imperativ absolut, care este în permanentă legătură cu timpii eficienței (cu segmentarea vigilentă a curgerii actului). Ea variază neobosit criteriile de calibrare ale conștiinței cercetătoare în funcție de sarcina vitală și măsoară chiar în înțelegere economică (cea care era caracteristică explicației de tip cauzal) justețea angajamentului acestui tip de conștiință. Ea manifestă aceeași funcție de gestionar al interiorității până la granița acesteia cu latura activ-exteriorizantă a vieții și reprezintă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a revenit studiilor din domeniul psihologiei, în particular psihanalizei și dezvoltărilor ulterioare din teoria adleriană, care au infirmat concepția optimistă asupra eului apolinic. Desigur, nu a fost vorba despre o infirmare cu motivații politice antidemocratice. Sigmund Freud, spre exemplu, în calitate de cercetător evreu liber cugetător și de formație germană, s-ar fi regăsit mai degrabă în câmpul culturii umaniste universale, garantată prin excelență de liberalism că regim al toleranței și dezbaterii 5. După părerea lui, rostul științei era să ofere plăcerea intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]