1,453 matches
-
de Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești. Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
raionul Iași al regiunii Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași. Două obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, fortificația din punctul „Cetățuia”, aflat la 1 km nord de sat și datând din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea). Economia Moșnei are un caracter preponderent agricol. Până în anul
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
biserică a fost rezidiă în apropierea celei vechi. Tot în această regiune se află un renumit izvor atestat documentar din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leaga și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tarata, precum și Mănăstirea Clătea sau Clatia, zidita de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului sau, Ducă Vodă.
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leaga și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tarata, precum și Mănăstirea Clătea sau Clatia, zidita de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului sau, Ducă Vodă.
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
arhitectură, biserica a fost construită în anii 1661-1667 de domnitorul Eustatie Dabija. În rest, alte trei obiectivă din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologicecel de la „Cetățuie”, de pe malul Siretului, lângă Domnești-Târg, cuprinde o așezare din eneolitic aparținând culturii Cucuteni faza A; iar celălalt, aflat în punctul „la Brazi”, tot lângă Domnești-Târg, a fost atribuită aceleiași culturi arheologice. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat lângă biserica
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
Munții Parâng, care urcă până la 2145 m. Drumul pornește din șoseaua națională DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
Probabil că locuința rezidențială a comitelui și a familiei sale a fost fie în localitatea Geoagiu de Sus, mai precis în zona din capul satului, adică locul unde mai târziu și-au stabilit curțile domnești grofii maghiari, fie pe dealul, „Cetățuia” azi în hotarul Stremțului la câtiva kilometri de sat, unde probabil după marea invazie a tătarilor din 1241 familia nobiliară și-a construit o locuință fortificată. După moda vremii, construcția a fost ridicată pe un vechi castru roman care supraveghea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
veacuri ca o neclintită mărturie de credință, ca un odor de mare preț și turn de veghe al Moldovei, spre lauda lui Dumnezeu, spre mângâierea bunilor creștini și dăinuirea neamului românesc. În partea de răsărit a mănăstirii se înalță dealul Cetățuia, îmbrăcat în păduri de stejar și molid, în partea de apus străjuiește „platoul lui Petru Rareș”și muntele Simon, la nord opcina Ciprianei, acoperită de poieni, iar spre miazăzi se întinde satul Bistrița. În mijloc, între păduri și sate, se
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Anton Naum (1829-1917) - poet junimist, profesor universitar la universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, membru titular al Academiei Române. Gheorghe Manolache (n. 1950
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
tot atunci, satul Zberești a fost desființat și comasat cu satul Costișa. Trei obiective din comuna Costișa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe dealul Cetățuia (la 2 km de Dealul Stanciului) din satul Costișa, sit ce cuprinde o așezare neolitică și o așezare fortificată din Epoca Bronzului; și situl de la Mănoaia, ce cuprinde urmele unor așezări din secolele al IV-lea-al VI-lea, respectiv
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
Dunării. Este vorba de fortificații aflate în zona Batoți -Tismana în apropierea vetrei actuale ale satului Batoți. Potrivit afirmației istoricului D. Tudor, cetatea se află situată pe marginea Dunării la 2 km mai jos de satul Batoți pe locul numit Cetățuia ce era legata funcțional de Cetatea Hinova situată tot la Dunăre pe o anumita distanță. În lucrarea "Oltenia Romană", profesorul Tudor consemnează numai existența colțului de sus est al fortificației care măsura 50 x 70 m construit din zid de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Movila" sau "Gorgonul" care ar fi fost cetăți naturale ale dacilor preluate de romani pentru baza drumului roman. Comuna Gura Vitioarei este amintită în analele istoriei comunei prin existența următoarelor construcții: În locul numit "Movila" a existat o puternica davă, o cetățuie greu de cucerit, resedința a unei căpetenii geto-dace din ultimele secole înaintea erei noastre și punct fortificat care controla, împreuna cu cel de la Bughea, intrarea în Valea Teleajenului. Clădirea, cunoscută sub denumirea de "Hanu Roșu", este înscrisa în lista Monumentelor
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
național: (1742) din cimitirul satului Odăile; (1855-1861) din Puchenii Mari; și (1818) din cimitirul satului Puchenii Moșneni. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl de „la Cetățuie”, aflat în zona satului Odăile, unde s-au găsit urmele unei cetăți și ale unei așezări din perioada Latène.
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
preistorie. Înainte de sfârșitul primului mileniu, aici exista germenele unei formațiuni statale. Prima atestare documentară este din anul 1387 sub numele maghiar Iwfiw (Jófű), ("rom".cereale bune) o adaptare a numelui inițial de origine slavă. La Dobra este atestată și o cetățuie, ale carei ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol. În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania. În 1721 aici a izbucnit
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
fost prezenți în zonă și cavalerii teutoni care au ridicat aici o cetate, Kruceburg (Kreuzburg?) pe dealul Sârbă. Pe locul ei s-ar fi zidit ulterior cetatea Crăciuna, dar asupra locului precis al acesteia există teorii contradictorii. După unii, actuala Cetățuie de pe dealul Sârbă ar fi ruinele cetății Crăciuna. Odobeștiul a început printr-o așezare de răzeși în secolul al XIII-lea, care a ținut vreme de circa două veacuri de Principatul Munteniei și apare pomenit în cronică lui Grigore Ureche
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
zidul de incinta; și biserica „Nașterea Maicii Domnului” (ridicată în 1732) din strada Tudor Vladimirescu. În rest, alte cincisprezece monumente sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este situl arheologic din punctele „Cetățuia” și „Antoniu”, aflate la nord-vest de oraș, pe malul Milcovului. El cuprinde vestigiile unei așezări fortificate și ale unei necropole din Epoca Bronzului (cultură Monteoru), precum și necropole din perioada Halstatt și din Epoca Medievală (secolele al XIII-lea-al XVI
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Halstatt și din Epoca Medievală (secolele al XIII-lea-al XVI-lea). Monumentele de arhitectură sunt: gară (1893); școală cu două corpuri din strada C. Dobrogeanu-Gherea (sfârșitul secolului al XIX-lea); beciurile Bahamat (secolul al XIX-lea) din strada Fundătura Cetățuia; casă Gaicu (începutul secolului al XX-lea) din incinta fostei ferme IAS; casă Apostu (1901); primăria (1900); casă dr. Georgescu (sfârșitul secolului al XIX-lea, ultimele trei pe strada Libertății); casă Curețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea) din strada Smârdan
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Cetățeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cetățeni (reședința), Lăicăi și Valea Cetățuia. Comuna Cetățeni se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Dâmboviței. Este străbătută de șoseaua națională DN72A, care leagă Câmpulung de Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cetățeni se ridică la de
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII-lea-al XIV
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
din județul Bacău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) din Dealul Vrăbiilor, de la marginea de est a satului Răcăciuni; așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) aflată pe Dealul Cetățuia, la sud-vest de gara Răcăciuni; și situl de la est de zona „Zootehnică” a satului de reședință, sit ce cuprinde urmele unor așezări din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov) și din Epoca Medievală (secolele al VIII-lea-al XVI-lea). Alte patru
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Roman. În zonele imediat învecinate s-au descoperit așezări neolitice aparținând culturii Starĉevo-Criș (la Verșești, Onești, Oituz), culturii Cucuteni (Băsești, Florești, Leontinești, Marginea, Scorțeni) sau culturii Monteoru (Ardeoani, Moinești, Florești). În Lucăcești - Moinești s-a descoperit, în zona numită La Cetățuia, o cetățuie dacică, situată la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
zonele imediat învecinate s-au descoperit așezări neolitice aparținând culturii Starĉevo-Criș (la Verșești, Onești, Oituz), culturii Cucuteni (Băsești, Florești, Leontinești, Marginea, Scorțeni) sau culturii Monteoru (Ardeoani, Moinești, Florești). În Lucăcești - Moinești s-a descoperit, în zona numită La Cetățuia, o cetățuie dacică, situată la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce se termină la împăratul Commodus (sec. 1-2 d.Hr.) iar la Nadișa monede romane republicane și un tezaur de denari imperiali cu emisiuni de la împărații Vespasian și Traian din anii 79 și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului. Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: (1885) și (1890), astăzi sediul primăriei, ambele aflate în satul Horgești.
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]