1,350 matches
-
fie independente. În al doilea rând, normele sistemului politic afectează adjudecarea regulilor și în ce privește conținutul. Legile nu numai că sunt mai favorabile cetățeanului unui stat liberal, dar într-un asemenea stat, justiției i se poate da chiar puterea de a chestiona validitatea legilor în sine. Aceasta înseamnă că, atât în relație cu adjudecarea regulilor, cât și cu adunările și executivele, "constituționalismul" joacă un rol crucial. Totuși, în al treilea rând, la fel ca în cazul adunărilor și guvernelor, caracteristicile curților de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ci pentru că nicio instanță judecătorească din țară nu are dreptul de a adjudeca asupra chestiunii respective? Aceasta se întâmplă dacă problema este socotită "discreționară", iar statul are dreptul final de a decide; * În ce grad i se permite judecătorului să chestioneze regulile? Reclamanții se pot plânge nu că au fost tratați injust conform unei anumite reguli, ci că acea regulă este greșită, deoarece nu se potrivește cu prevederile alteia, mai generale, care ar fi trebuit să aibă întâietate. Totuși, judecătorii pot
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
viața pune mereu întrebări. Le-am putea defini pe amândouă prin seriile interogative la care sunt silite a da răspuns. Studiosul și cititorul se apropie de ele cu propriile interogații, care sunt ale prezentului, marcate însă de subiectivismul celui care chestionează. Astfel înțeleasă, istoria nu e doar un efort de restituție a trecutului "așa cum a fost", pe cât posibil, ci totodată prilej benefic de confruntare cu sine. Alexandru ZUB I. MERSUL REVOLUȚIEI CHEMAREA ISTORIEI, CHEMAREA VIEȚII A sunat ceasul și o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ales prin generațiile tinere: cum a fost posibil? Toată lumea admite, firește, că istoria nu e un bulevard răsărit impecabil de sub triunghiul demiurgului, ci e un complex de fenomene suscitând prea adesea perplexitatea noastră. Nu demult, istoricii germani au fost drastic chestionați cu privire la ororile nazismului. Cum de a fost cu putință genocidul practicat de acesta în lagăre și închisori? De ce nu s-a opus o rezistență eficace? Unde erau elitele care aveau datoria să deschidă ochii lumii asupra situației? "Cearta istoricilor", cum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Mai toate fascismele de pe continent au fost supuse interogației stupefiate a celor veniți după, nu fără un vag sentiment de culpabilitate transmis de la o generație la alta. Tot astfel, dezvăluirile privitoare la genocidul stalinist au făcut pe mulți tineri să chestioneze incomod pe cei mai în vârstă. Unde erau când noul imperiu, care trebuia să fie al libertății și egalitarismului, a fost presărat cu lagăre ale morții, transformându-se într-o imensă închisoare? Secolul nostru a avut tragica neșansă de a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
plastică în adevărul ei incontestabil, ne-o evocă pe aceea, consonantă, a lui V. Alecsandri: "Tăcerea mormintelor e mai pătrunzătoare decât zgomotul lumii" (Opere IV, 144) Dar aceasta înseamnă că cineva trebuie să le cunoască limba, să știe a le chestiona metodic, pentru a le smulge tainele conținute. "Pământul nostru va fi întrebat în toate părțile și va vorbi", spunea același mare istoric care a fost N. Iorga, îndemnând la refacerea în acest mod a străvechilor culturi locale (Generalități, 1944, 92
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce încearcă să provoace interpretările tradiționale. O temă precum războiul va fi studiată nu prin prisma statelor, ci din punctul de vedere al celor direct afectați, dar fără putere de decizie (de exemplu, victimele civile colaterale), suveranitatea statelor va fi chestionată prin prisma respectării drepturilor omului etc. În această direcție, emanciparea, în feluritele sale înțelesuri, este scopul ultim al oricărui demers, practic sau teoretic, din domeniul politicului, concepțiile marxiste fiind vizibile prin modul în care Habermas și cei care l-au
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
programele Fondului. Pe de o parte, adaptarea procedurilor la specificul comunităților-țintă a impus o simplificare continuă a formularelor de aplicație. Nivelul redus de complexitate a datelor solicitate beneficiarilor a creat însă dificultăți în evaluare. După cum arată datele unei analize interne, chestionați asupra dificultăților pe care le întâmpină în etapa evaluării de birou a proiectelor de infrastrucutră, evaluatorii FRDS au invocat în special problema insuficienței datelor furnizate de aplicanți. Tabelul 5. Dificultăți în evaluarea „la birou” a proiectelor FRDS Problemă semnalată Frecvență
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
telespectatorul își fondează o parte din convingeri pe lumea plină de violență. Un experiment a arătat cum doza de televizionare ajustează aceste convingeri... Într-un studiu realizat printre 450 elevi de liceu din New Jersey, psihologul Joseph Dominick i-a chestionat pe copii cu privire la practicile lor audiovizuale, clasându-i, apoi, în două categorii de telespectatori: „frecvent” și „ocazional”. Le-a cerut apoi să își imagineze că merg singuri noaptea printr-un oraș și să descrie ce simt. După cum se aștepta, telespectatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
contextul este extrem de limitată. De pildă, creatorul sondajului face eforturi constante de a limita numărul variabilelor ce trebuie analizate (și, prin urmare, al Întrebărilor ce sunt adresate), pentru a se Încadra fără riscuri În numărul de respondenți ce pot fi chestionați. În al doilea rând, din moment ce fenomenul și contextul nu sunt Întotdeauna diferențiabile În situațiile din viața reală, o Întreagă serie de alte caracteristici tehnice, inclusiv strategiile de colectare și analiză a datelor, constituie a doua parte a definiției noastre: 2
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
planificare economică. Studiul s-a concentrat asupra mediului de estuar, incluzând aici descrierea sa și politicile și participările publice care au părut să-l afecteze. Participanții la procesul de politică au servit drept unități de analiză Înglobate. Hanna i-a chestionat pe aceștia, iar datele sondajului au fost prezentate, Împreună cu testele statistice, ca parte a studiului individual. În general, interviurile sunt o sursă esențială de dovezi, având În vedere că cele mai multe studii de caz tratează aspecte umane. Acestea trebuie raportate și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
le invocă în termeni de marketing, vorbesc de "frecventare", de "impact", de "audiență", de "numărul de cititori", de "consum" sau de "clienți" (și ignoră termenul "serviciu"). Tehnica sondajului Aceasta stă în centrul metodologiei specialiștilor în marketing. În principal, indivizii sunt chestionați, în calitate de consumatori ai unui bun sau ai unei familii de bunuri specifice, după un protocol formalizat, pornind de la întrebări formatate și de la răspunsuri preconstituite (așa-numitele chestionare "închise"). Indivizii sunt asociați cu diferitele scări, în funcție de satisfacția lor, de fidelitatea față de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate esențială ce trebuie educată la copii și necesitatea ca toate instanțele de socializare să participe la o educare în spiritul toleranței (G. Lipovetsky, 1996: 170-174). În timp ce țările occidentale parcurg un proces integrativ (Tratatul de la Maastricht
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume fabuloase. La nivelul reprezentărilor sociale actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii manifestă o mare predispoziție pentru actul divinatoriu. Majoritatea celor chestionați în cercetarea noastră au afirmat că au avut ocazia să vadă sau să participe la o ședință de divinație și că practicantul era o țigancă. Aprecierile făcute cu privire la acest fapt sunt dintre cele mai diverse. Ele merg de la neîncredere, refuz
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de probleme, certitudinile nu pot veni decât din altă parte. Apoi, locuim în estul Europei, un spațiu în care s-au păstrat destul de bine o serie întreagă de practici tradiționale magico-religioase. Așa cum arată cifrele cercetării noastre (62,5% dintre subiecții chestionați pe raza municipiului Iași cred că unele fenomene îi pot fi prevestite omului prin diverse semne, iar 69,5% cred în destin)222, ele pot deveni alternative în situații-limită. Dacă urmărim însă studiile cu privire la fenomenul divinatoriu în societăți care au
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apropiate). Ele erau invocate pentru a răspunde unor întrebări. Principiul era același: rotația stânga/dreapta, cu semnificațiile asociate. În esență, scopul era de a afla finalitatea unor acțiuni sociale sau private, în practici premaritale sau cu rol justițiar 311. Informatorii chestionați de noi cu privire la existența acestei practici au confirmat existența sa "până nu demult". Dispariția celor care se ocupau de aceste tehnici divinatorii a produs o serie de schimbări. Practicile divinatorii respective au trecut treptat în zona folclorului și superstițiilor. Se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
era convis că românii nu se vor opri la Unire, că vor aspira la independență și la eliberarea Transilvaniei, Bucovinei și Banatului. Congresul de la Paris a hotărât, pe de o parte, să formeze o Comisie europeană pentru Principate, care să chestioneze pe români și să convină asupra viitorului lor, iar, pe de altă parte, să ceară Imperiului Otoman avizul referitor la dezbaterea Unirii. Dar intervenția Austriei la Constantinopol, sprijinită de ambasadorul Angliei, a avut ca rezultat respingerea de către Poartă a deliberării
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai mare decât statisticile Ministerului Educației Naționale. Nu-i doar o aproximare infantilă: potrivit răspunsurilor date de cei 525 de adulți chestionați într-o altă anchetă în 1999-2000 54,2% cunoșteau existența fenomenului în gimnaziul lor. Cât despre rasism, care în legea franceză este delict, și nicidecum o simplă opinie, 16,7% dintre elevi se declară victime, față de riscul de numai 0
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cuprins peste 30 00 de elevi în Franța, peste 1 500 de elevi în Anglia, Belgia sau Spania și se extind în America latină, Africa și Québec. Anchetele privitoare la school bullying sunt foarte frecvente, cu sute de mii de copii chestionați în mare parte din țările europene, ca și în Japonia, Australia sau America de Nord (Smith și Sharp, 1994; Smith, 1999). Aceste anchete sunt adesea realizate de echipe autonome, cum a fost cazul în Franța, din nefericire cu toate riscurile pe care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anchetă". Echipa noastră a preferat să aleagă un număr mai mic de unități (în funcție de anchete, între 86 și 14), trase la sorți din zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și 14), trase la sorți din zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce are consecințe importante la nivelul problemei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantion în care centrele (aici, școlile) sunt mai restrânse ca număr, dar cuprind un ansamblu mai mare de indivizi dă o imagine mai clară despre populația de ansamblu (universul anchetei) decât un număr mai mare de centre în care sunt chestionați puțini indivizi. În plus, lucrări recente (Wilcox, 2003) arată că, în problemele victimizării, diferența este foarte mare când se lucrează la nivel individual sau la nivel de agregate, efecte nesemnificative într-un caz putându-se dovedi extrem de explicative în celălalt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Marie Choquet, ci doar arată necesitatea de a standardiza anchetele, de a declanșa alte cercetări, contradictorii, care să se rafineze reciproc în divergența asumată. E evident, în ce ne privește, că am fi avut un mare interes de a chestiona un număr cât mai mare de școli și de a ne completa eșantioanele, dar ar fi nevoie de o voință politică pentru finanțarea unor astfel de cercetări, voință care în Franța e destul de slabă. Ca să spunem lucrurilor pe nume, pentru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură 837 30,5% Total 2 744 100% Eșantion 2003; N = 2 744 Sursa: Debarbieux, 2004. După cum vedem, aproape 12% dintre elevii chestionați în școlile elementare (ciclul 3) declară o victimizare mai importantă cantitativ. Consecințele supravictimizărilor fie ele legate de microviolențe precum încăierările din curtea școlii, furtul pachețelului cu mâncare sau "cuvintele urâte" nu trebuie nicidecum neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]