1,778 matches
-
împotriva răului, având ca orizont speranța biruinței în viitor. În rugăciunea sa, el îl simte pe Dumnezeu alături, iubirea acestuia îl atinge și este sigur de mântuireu. Iar în încrederea aceasta în Dumnezeu, care-l va salva pe omul drept chinuit, se instalează clar, o dată în plus, speranța 8. Această suferință nu-și poartă în sine propriul orizont, cum este cazul foarte adesea, în schimb, pentru contemporanii noștri. Pentru mulți dintre aceștia din urmă, ea este, de altfel, trăită în general
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
așteptărilor Lui. Aceasta este consolarea. Cronicarii, ca supraviețuitori, ușurează durerea și îndoielile încercând să răspundă la întrebările grave puse de prima Cruciadă. Și ofereau astfel elementele pe care putea fi reconstruită o viață evreiască sfărâmată 13. În paralel, în contrast cu existența chinuită a evreilor medievali, șederea în paradis oferă mult mai multe plăceri și liniște, iar martirii care ajung acolo se bucură și de o veșnică odihnă sabatică, și de odihna divină. Cronicile sunt pline de asemenea imagini înfrumusețate ale lumii teocentrice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
speranța mesianică exprimată în discursul despre suferință nu exclude nicidecum un real sentiment de deznădejde. Acesta îi este, dimpotrivă, aliat. Cu cât era mai adâncă deznădejdea născută din exil, cu atât așteptarea mesianică era susceptibilă să vină în ajutorul celor chinuiți. Exilul era, desigur, o condiție existențială împărtășită de toți, așkenazi și sefarzi deopotrivă. Rămâne să ne întrebăm dacă nu cumva cei din urmă vedeau plecarea lor din Peninsula Iberică drept un veritabil și nou exil, în timp ce pentru primii teritoriile locuite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lespedea de pe mormântul lui, pentru a-și revedea nevasta. Următorul punct din planul atât de bine ticluit este evocarea Hermionei. Într-adevăr, Leontes se teme că, recăsătorindu-se cu o femeie inferioară fostei lui soții, ar putea face ca sufletul chinuit al răposatei regine să se reîntrupeze și să revină pe scena acestui teatru care este lumea celor vii, în care fantoma ei mânioasă nu numai că i-ar reproșa multe și i-ar cere socoteală pentru faptele lui, dar l-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și așteaptă izbăvirea? Sunteți de acord, nu? Atunci nu mai încape îndoială că și eu sunt odrasla unor astfel de duhuri.” N-ar mai fi nimic de adăugat, în afara faptului că, într-adevăr, Necunoscutul este și el un suflet zbuciumat, chinuit, ce rătăcește, aidoma unei fantome, căutându-și odihna și împăcarea și că, tocmai din acest motiv, el reprezintă pentru Strindberg simbolul cel mai elocvent al adevărului vieții, așa cum numai teatrul ni-l poate înfățișa. Suflet zbuciumat, torturat, figură a peregrinării
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de celibatar trebuie citit fragmentul în care Democrit face o paralelă între masturbare și relația amoroasă? Pentru că filosoful simulacrelor ajunge la concluzia unei echivalențe a efectelor celor două practici. Consecințele acestei teorii a deziluziei rămân la latitudinea fiecăruia. Pe cei chinuiți prea tare de pruritul familial filosoful îi îndeamnă să adopte copilul altcuiva și conchide că în felul acesta vom cunoaște plăcerea de a-l alege pe individul care corespunde cel mai bine fantasmelor noastre genetice... Tot astfel, aspirantul filosof va
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
enorm. Atunci, printre molozurile care se Întindeau până la marea din apropiere, soarele la asfințit se arătase o clipă pe sub stratul de nori plumburii și o strălucire roșie explodase În apă, ca să se Întindă precum erupția unei lave incandescente prin peisajul chinuit, peste crestele sparte ale spălătoriilor de nisipuri aurifere, râpele cu zgură și turnurile miniere prăbușite, care se profilau În depărtare. Faulques ridicase aparatul În fața ochilor, ca să prindă totul Într-o fotografie, iar Olvido renunțase să-și mai frece mâinile ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
comună În care trebuia aruncat și renegat trecutul, „haznaua libidourilor refulate”, cum o numește Marcel Petrișor 12. Delirul lua proporții uriașe, având ca scop final desacralizarea și vulgarizarea oricărei valori morale, umane, religioase etc.; erau preferate spovedaniile perverse, cei mai chinuiți fiind studenții teologi și fiii de preoți (exista chiar o „poetică” a supliciului, celor din urmă Înscenându-li-se liturghii negre). Unii mărturisitori văd În autodemascare un spectacol de spovedanie neagră, căci, „inversându-se modelul sacru, la capătul „confesiunii” urma
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Și suferim încă de o proastă experiență a temporalității. Trecutul imediat e jalnic, prezentul e dificil, viitorul e incert. Veți recunoaște că, în asemenea condiții, nu e ușor să-ți păstrezi buna-dispoziție... Nu mai avem bucuriile paradoxale, în același timp chinuite și exaltante, pe care le provoca universul dictatorial, dar nu avem încă nici bucuriile voastre. Ceea ce se numește „perioada de tranziție” este, între altele, o perioadă de criză a bucuriei. Suntem expuși fie nostalgiilor sterile, fie speranțelor neîntemeiate. Nerăbdarea sincronizării
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
neputincios (15); bunel (14); riduri (13); vîrstă (11); barbă (10); experiență (10); moarte (10); vechi (10); singur (9); bolnav (8); neajutorat (8); trecut (8); bunica (7); pensie (7); alb (6); cărunt (6); respect (6); bunicul (5); baston (4); bunei (4); chinuit (4); copil (4); etate (4); milă (4); neputință (4); pensionar (4); senectute (4); sfîrșit (4); timp (4); boală (3); deștept (3); ochelari (3); rid (3); slab (3); sur (3); tataie (3); trist (3); veteran (3); viață (3); ajutor (2); amărît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greși (3); greșit (3); greutate (3); infracțiune (3); ispășire (3); meritată (3); neascultător (3); necaz (3); neplăcere (3); ocară (3); omor (3); părinți (3); poruncă (3); povară (3); recompensă (3); restricție (3); sentință (3); ușoară (3); acțiune (2); amendă (2); chinuit (2); la colț (2); condamnare (2); constrîngere (2); copilărie (2); corectitudine (2); crunt (2); cruzime (2); deștept (2); dur (2); ghilotină (2); gravă (2); lacrimi (2); lecție (2); maximă (2); măsură (2); mică (2); năzbîtie (2); nedorită (2); nelegiuire (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); fără (5); gol (5); lipit pămîntului (5); umil (5); urît (5); bolnav (4); compasiune (4); durere (4); lipsuri (4); modest (4); neavut (4); nimic (4); prost (4); sat (4); țăran (4); vagabond (4); ajutor (3); boschetar (3); bun (3); chinuit (3); eu (3); fără nimic (3); muncitor (3); neajuns (3); neputincios (3); nevoie (3); singur (3); slab (3); umilință (3); a nu avea (2); avere (2); fără avut (2); bătrîn (2); bogăție (2); calic (2); depresie (2); fără familie (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fragil (6); înalt (6); nepregătit (6); os (6); anorexic (5); bărbat (5); corp (5); flămînd (5); moale (5); neajutorat (5); sărac (5); schilod (5); băț (4); eu (4); sensibil (4); ajutor (3); animal (3); atletic (3); boală (3); caracter (3); chinuit (3); dietă (3); de fire (3); fire (3); de îngeri (3); mîncare (3); pricăjit (3); fără putere (3); rahitic (3); scîndură (3); anemic (2); anemie (2); cîine (2); figură (2); fricos (2); greu (2); inferior (2); de inimă (2); kilograme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părăsi (2); plăcere (2); rană (2); sentiment (2); simți (2); singurătate (2); supărare (2); te doare (2); a tînji (2); urît (2); 2; Adina; afecta; afirmare; a afla; afunda; aici; astăzi; așteptare; de boală; cap; cauza; căldură; a se chinui; chinuit; consolare; consuma; crește; Da; depărtare; deprimat; a deveni mai puternic; dezamăgi; dezastru; doliu; dorință; de dorul casei; dramatiza; durere sufletească; dureri; emoții; epuizare; erou; existență; experiență; față; femei; ferit; a fi bolnav; filosofie; fraier; furia; gînduri; greutăți; iad; indiferent; inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); jale (2); liberă (2); necăjită (2); nenorocire (2); de război (2); rea (2); regret (2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina (2); amar; fără autoritate; Baltagul; basma; bătrînețe; bătrîni; biată; biserică; bogată; bunică; căsătorit; căsătorită; în căutare; celibatară; chinuită; cimitir; compasiune; compătimire; copil; cumnată; deces, soț; depresie; despărțire; despărțită; divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie liberă; frică; frustrată; gol; greu; greutate; grijă; împăcare; împlinire; îndoiată; îndoliată; înmormîntare; înspăimîntare; lacrimă; lanț; liberă, singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
au fost aproape toți fie epileptici, fie bolnavi de stomac. Primul caz e de înțeles și nu miră pe nimeni; al doilea pare mai puțin evident. Și totuși, nimic nu te incită mai mult să răstorni lumea decât o digestie chinuită” (III, 61). Nu-i vorbă, boala poate fi și o scuză. E, poate, marele avantaj pe care Cioran îl recunoaște: „Bolile mele, spune, îmi servesc drept scuză: mă scutesc de corvoada de a mă realiza, sunt un alibi în propriii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care mi s-a dat și nu există decît de ceva care nu există, dar ar putea să mi se dea. Ștefan. Măi, a dracului treabă! Și tu crezi în... ăsta... că nu-mi vine să-i spun cal! Ilie: (chinuit) Ei, aici e halucinația! Cred deși știu că nu-i adevărat. Dar ține locul... Ștefan: Măi, cumnate, eu îți iau calul! Ilie: (marșînd) Da?! Și ce-o să faci cu el? Ștefan: Îl iau cu mine... îl uit într-un tramvai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de rănile remușcării! Păi cine altul ar putea suferi mai mult ca tine, care, de cînd te știi, ai făcut ce-ai vrut, ai avut ce-ai vrut, într-o casă în care mai miroase încă a sudoarea capului meu chinuit și tras în toate părțile ca să vă fac vouă pe plac; într-o casă în care ați mîncat bine, ați dormit fără grijă, ați avut totul la picioare. Sigur! Am muncit cît am muncit fiindcă am fost slab! V-am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și mai mare decît acesta, sentimentul nostru că e bine așa. Te rog să nu spui nimic și mai ales să nu plîngi. (renunțînd la șoaptă; El n, apare la geam; stă liniștit și ascultă) Ultimele linii ale acestui desen chinuit vin una spre alta, iar acolo unde se ciocnesc sînt eu, cel care nu e în stare să renunțe nici la ea, nici la tine, cel care știa la fel de bine că nu va fi nici cu ea, nici cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nervozitatea lor crescîndă, răbufnind în violențe de limbaj. Suntem, parcă, martorii unui canon fără sfîrșit, un canon cu aparențele izbăvirii la care cu toții s-ar părea că rîvnesc. Și Dosar numărul, și Obiectiv numărul, și Sursa dublă, dacă nu chiar, chinuit și imund, și Plutonierul. Indivizi cu vieți ratate, răsfoind ca niște automate dosarele în care zac frînturi din destinul lor absurd, în căutarea unei noime care să-i ajute să meargă mai departe. A unor înțelesuri, a unor adevăruri... Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cazul lor. De fapt așa am și scris în declarația pe 4 pagini (a propos prin ce dosar o fi) pe care am dat-o la terminarea facultății cu ocazia repartiției în Invățământul Superior la Iași. Cu acea ocazie mam chinuit aproape o noapte cu Tache să o completez și am dat telefon la Tecuci să întreb despre „reținerea” lui, dacă a făcut parte din partidul cuzist sau și mai și, din partidul salazist (probabil după dictatorul Salazar din Portugalia, dar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lumea întreagă este o albastră simfonie. Procesul de estetizare se accentuează în volumul "Pur" (1971). Poetul este obosit, nu mai receptează bucuria existenței, dragostea este înlăcrimată, spațiul este nemărginit ca o durere care îți întunecă mințile: "Trupul tău ardea profund chinuit/ iar eu sunt acum prea departe, Parc-am fost și-am trăit și am murit/ și mă plimb fără moarte prin moarte.". Actul creației este o dureroasă naștere, asemenea unei mări înjunghiate și cântecul este îngerul coborât în strană, este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
obicei, erotizarea cuprinde întreaga sferă a existenței; până și evocarea trecutului se închide într-o lume de imagini senzuale, elevate, subțiate însă1. Dacă remarcăm un timbru lucid, care se strecoară, șerpuind subțire, prin lirica feminină, el va avea un caracter chinuit, forțat, adesea neconvingător la Constanța Buzea, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, sau exprimând o structură particulară intim temperamentală, ca la Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Florența Albu, Cristina Tacoi etc. Sensibilități rafinate, extrase din arsenalul cotidian al feminității eterne, descoperim în poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Militară, 1973; "Scrisori bizantine", Editura Albatros, 1974; "Țara ca meditație", Editura Militară, 1975 1 Volumul "Ninge la izvoare", Editura Tineretului, 1967. 1 "Nici un părinte nu doarme în noaptea de dragoste a copiilor" (Constanța Buzea) "Vai, tatăl meu, el, iubitorul... chinuit își ascunde neliniștea printr-un extaz" (Gabriela Melinescu). "Câte suflete se răsucesc în mine?/ ale cui sunt oare?/ Câte ecuații necunoscutele/ în vase,/ pe sol,/ pe Selene,/ în cosmos" (Veronica Porumbacu). 2 Uneori poetul se simte: " un uriaș animal preistoric
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]