1,522 matches
-
la București, la aceeași editură, în anul 1969. Modelarea cibernetică a personalității și a învățării a fost abordată de către Gh.Zapan în „Aplicarea teoriei lanțurilor cu legături complete în procesul învățării” studiu publicat în Revista de pedagogie, nr.7/1971 „Cibernetica pedagogică” și „Modelarea matematică a activităților umane și a proceselor evolutive” ambele regăsite în Revista de pedagogie nr.7-8/1969, respectiv nr. 5/1966, Gh.Mihoc și V.Urseanu cu lucrarea „Matematici aplicate în statistică” publicată la București în anul
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cu lucrarea „Matematici aplicate în statistică” publicată la București în anul 1962, M.Golu „Curs de statistică” București, 1966, V.Ștefănescu și D.Stemar „Elemente de teoria informației și aplicații la pedagogie” București,1971. Pe plan internațional, preocupările pentru introducerea ciberneticii sau a altor metode matematice în alte domenii de activitate sunt mult mai vechi. Spre exemplu, printre multiplele perspective din care poate fi privită comunicarea artistică se numără și Estetica Informațională. O astfel de abordare a fost inițiată la sfârșitul
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
analysis in psychologie & education” New York 1966-, pe H. Fischer cu studiul „Les methodes statistiques en psychologie et en pedagogie” Paris 1955și Ray S.W. cu „Statistical in psychological research” , New, York, 1962 Revenind la domeniul nostru de activitate, o abordare cibernetică a jocului de volei a fost realizată de V. Ghenadi și colab. în „Model și modelare în voleiul de performanță”, Bacău, 1994, și mai recent în 1998 D. Colibaba Evuleț și Ion Bota în lucrarea „Jocuri sportive - teorie și metodică
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
sensul cel mai larg utilizat în vorbirea curentă , prin informații se înțeleg acele date despre lumea înconjurătoare care rezultă de pe urma contactului pe care îl realizăm cu ea, în procesul de cunoaștere, adaptare și modificare a ei. Noțiunea de informație în cibernetică, este folosită ca element fundamental în procesele de conducere și reglare. În sensul teoriei probabilităților, informația reprezintă o mărime pentru incertitudinea apariției evenimentelor, iar în sensul teoriei informației, aceasta se referă la realizarea evenimentelor ce țin de elementele de comunicație
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
specific teoriei sistemelor este faptul că adevărurile pe care le enunță sunt din punct de vedre logic și conceptual, independente de proveniența lor din alte ramuri ale științei, idee subliniată încă din 1949 de W. Ross Ashby, unul din promotorii ciberneticii. Conceptul de stabilitate al sistemelor se aplică în aceiași termeni unui sistem fizic , tehnologic, economic sau de altă natură, ceea ce demonstrează faptul că stabilitatea sistemelor este independentă de natura lor. Pe de altă parte, se poate constata că stabilitatea, ca
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
la un sistem de axiome dat. În alte științe, modelul ar însemna suspendarea unor restricții, lărgirea câmpului de posibilități, o generalizare și abstractizaresau cel puțin o tipizarea unor cazuri particulare. Sub această ultimă formă apare și conceptul de model în cibernetică. Modelul este conceput, în acest caz , ca o oglindire a unor date și relații dintr-un domeniu anumit cu ajutorul unei structuri materiale -efective sau ipoteticemai simple, mai ușor sesizabile. Metoda modelării cibernetice se leagă strâns de metoda analogiei, acestea presupunând
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
să constituie scop în sine și nici nu trebuie să conducă la abandonarea cercetărilor directe. Datele obținute de modelare vor determina o stimulare a cercetării originalului pe căile sugerate de modelul construit. Modelarea este legată organic de structurile și metodele ciberneticii și a teoriei generale a sistemelor, situație în care modelarea operează cu toate cunoștințele și axiomele acesteia. Ex. Paul Constantinescu în Sisteme ierarhizate la pag.59: „Pentru modelarea sistemelor ierarhizate, structura este necesară și suficientă”. Rezultă de aici importanța deosebită
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ce analizează și cuprind resursele materiale financiare, cadrele, selecția, etc. • Modele de antrenament -cadre generale și pe ramuri de sport-. • Modele privind ridicarea măiestriei fiecărui sportiv de înaltă performanță -conținut și organizarea activității-. După natura lor modelele sunt catalogate de cibernetică în două mari categorii, la care se raportează și modelele din antrenamentul sportiv: amodele ideale sau abstracte; bmodele concrete sau materiale. În domeniul sportiv se poate discuta și de alte tipuri de modele cum sunt: modele finale cu care se
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
și controlat presupune, chiar și la nivelul copiilor, învățarea și perfecționarea tehnicii, prin dezvoltarea acelor deprinderi și calități specifice probei. În aceeași idee, mijloacele utilizate în pregătirea viitorilor alergători de garduri, trebuie subordonate particularităților de structură și efort specifice. Abordarea cibernetică a antrenamentului sportiv nu mai este de mult o noutate. Noi am avut curajul de a merge mai departe și de a aborda cibernetic procesul de învățare a tehnicii alergării de garduri. Având în vedere obiectivele propuse, sarcinile prezentului studiu
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
condamnă. El 1: Da, cred... Morala, de fapt, îi condamnă pe oameni nu pentru că fac greșeli, ci pentru că nu le fac pe ascuns. Ea 2: Ești extraordinar! Pe toate le aduci din condei! Și morala, și religia, și filosofia, și cibernetica! Le pui la treabă, le ceri acte legale care să-ți justifice comportarea, infidelitatea asta strigătoare la cer. El 1: Ascultă-mă... eu... Ea 2: Ia stai puțin! Uite, în clipa asta realizez că tu nu-mi mai spui pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de pistă, cel care primește devine un emițător. Acest emițător este mereu cel care contează. Ne gîndim aici la modelele lui Lasswell sau ale lui Schramm. Laswell și modelul său de
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
convocată pentru a susține acest model. Separarea reprezentantului și a reprezentatului în emițător și receptor, separarea subiecților emițător și receptor de obiectul mesajului, realitatea celor doi subiecți și realitatea obiectivă a mesajului: totul este structurat matematic, cuprinzînd aici și circularitatea cibernetică, în timp ce zgomotul este văzut ca exterior, deranjînd recepția. 2. Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor. Emițătorul pierde aici din puterea sa, însă fără a pierde toată puterea. Cum se întîmplă în teoriile informației, luarea în seamă a intermediarilor-filtre va complica
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
veche, analitică, substanțialistă, divizantă. "Rămîn fidel ipotezei că pierderea de către noi a sensului unității a fost pur și simplu o eroare epistemologică" 49. B) Circularitatea. Circularitatea elementelor și diferențierea nivelurilor, într-un cuvînt, complexitatea, sînt reluate din viziunea ecosistemică și cibernetică, dar cu accent pe dezvoltarea societăților și a persoanelor, căci ceea ce contează, la Bateson și la prietenii săi, este schimbarea, justa sa descriere și căile creației voluntare. Cu noțiunea de circularitate se renunță la modelul energetic, care tinde mereu la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nici partitură. Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care fac parte din ea. El funcționează în sincronie, în homeostazie cu exteriorul care îl înconjoară. Interacțiunile interne îi dau o reală omogenitate și înseși principiile unei cibernetici psihoterapeutice, orchestrale, guvernează cu fermitate ansamblul. A) Faimosul "double bind" Putem lua aici, de exemplu, faimosul double bind sau dubla constrîngere. Într-un context unde două sau mai multe persoane sînt prinse într-o relație intensă, este emis un mesaj
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
corespunde o inteligență artificială foarte reprezentațională, comunicării expresive îi corespunde o formă nouă de inteligență artificială: conexionismul. Conexionismul, sau neo-conexionismul, se interesează, de asemenea, de schema auto-organizațională, mai ales în măsura în care această schemă cît de dezordonată ar fi a criticat premiera cibernetică. Dar, dincolo de fractura operată, începînd cu cibernetica de prim ordin, el încearcă să restabilească legătura cu inteligența artificială, ale cărei rezultate i se par importante. Atunci el se confruntă cu un compus de inteligență artificială și de auto-organizare. Ciudată afacere
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
expresive îi corespunde o formă nouă de inteligență artificială: conexionismul. Conexionismul, sau neo-conexionismul, se interesează, de asemenea, de schema auto-organizațională, mai ales în măsura în care această schemă cît de dezordonată ar fi a criticat premiera cibernetică. Dar, dincolo de fractura operată, începînd cu cibernetica de prim ordin, el încearcă să restabilească legătura cu inteligența artificială, ale cărei rezultate i se par importante. Atunci el se confruntă cu un compus de inteligență artificială și de auto-organizare. Ciudată afacere, devenită posibilă prin experiențele sistemelor-expert și prin
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Mini DSM III-R Critères diagnostiques, Massoon, 1989. 38 Deși Tarde dădea imitației o interpretare foarte activă. Dar el nu a fost citit decît în sensul pasiv, și aceasta contează. 39 Cybernétique et communication humaine, al VI-lea Congres Internațional de Cibernetică, Namur, Belgia, septembrie, 1970. 40 A se vedea, pe această temă, o foarte bună teză a lui Ravault, Some possible economic dysfunctions of the Anglo-American practice of international communications, Ann Arbor, Michigan, University Microfilms international, 1980. 41 H.C. Lasswell, "The
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ale persoanei (pentru dezvoltarea conștiinței de sine, a capacității de selectare a mobilurilor în conformitate cu exigențele sociale, și de adaptare a acestor exigențe la specificul propriilor aspirații și idealuri). N. Weiner admite chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a mobilurilor în conformitate cu exigențele sociale, și de adaptare a acestor exigențe la specificul propriilor aspirații și idealuri). N. Weiner admite chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a unei reorganizări, iar ideea de „suprareglare”, care presupune o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dintre metode. Chiar din primele contacte cu instruirea programată au fost relevate atît elementele care sînt în concordanță cu obiectivele învățămîntului românesc, cît și acelea care contrazic aceste obiective. Totodată, instruirea programată a fost analizată, încă de la început, din perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare a fundamentelor sale teoretice, depășindu-se limitele behaviorismului (STANCIU STOIAN, VASILE BUNESCU) (7). În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări experimentale pentru aplicarea instruirii programate la limba română, limbi străine, botanică (8
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fonduri financiare, el nu a putut fi aplicat. 6. G. VĂIDEANU, "Concepție și program pentru acțiunea de modernizare a educației intelectuale", în vol. Educația intelectuală. Studii constatative și prospective, coord. G. VĂIDEANU, E.D.P., București, 1971. 7. STANCIU STOIAN, Pedagogie și cibernetică, în "Revista de pedagogie", nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și program pentru acțiunea de modernizare a educației intelectuale", în vol. Educația intelectuală. Studii constatative și prospective, coord. G. VĂIDEANU, E.D.P., București, 1971. 7. STANCIU STOIAN, Pedagogie și cibernetică, în "Revista de pedagogie", nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
coord. G. VĂIDEANU, E.D.P., București, 1971. 7. STANCIU STOIAN, Pedagogie și cibernetică, în "Revista de pedagogie", nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU și P. POPESCU NEVEANU (sub redacția), Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU și P. POPESCU NEVEANU (sub redacția), Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965 și V. BUNESCU (sub redacția), Studii de pedagogie cibernetică și instruire
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]