1,245 matches
-
Matricile lui Pauli sunt un ansamblu formula 1 de trei matrici hermitice 2×2 care apar în teoria cuantică nerelativistă a particulelor de spin formula 2 cum este electronul. Ipoteza existenței unui moment cinetic al electronului, rezultând din rotația (în engleză: "spin") sarcinii electronice, a fost formulată în 1925 de Ralph Kronig. Ea a fost imediat criticată de Wolfgang Pauli, care a arătat că viteza de rotație necesară pentru a obține valori acceptabile ale
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
electronului, rezultând din rotația (în engleză: "spin") sarcinii electronice, a fost formulată în 1925 de Ralph Kronig. Ea a fost imediat criticată de Wolfgang Pauli, care a arătat că viteza de rotație necesară pentru a obține valori acceptabile ale momentului cinetic ar fi în contradicție cu teoria relativității. În consecință, Kronig nu a publicat ideea, care însă a fost regăsită și publicată, independent, de George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, câteva luni mai târziu. În anii următori, existența spinului electronului a fost
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
contradicție cu teoria relativității. În consecință, Kronig nu a publicat ideea, care însă a fost regăsită și publicată, independent, de George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, câteva luni mai târziu. În anii următori, existența spinului electronului a fost acceptată, ca moment cinetic "intrinsec", diferit de momentul cinetic "orbital" (acesta din urmă fiind definit în raport cu poziția și impulsul particulei). Teoria spinului electronic a fost formulată în 1927 de Pauli, în cadrul mecanicii cuantice nerelativiste. În teoria cuantică relativistă, spinul formula 3 nu necesită o ipoteză
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
consecință, Kronig nu a publicat ideea, care însă a fost regăsită și publicată, independent, de George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, câteva luni mai târziu. În anii următori, existența spinului electronului a fost acceptată, ca moment cinetic "intrinsec", diferit de momentul cinetic "orbital" (acesta din urmă fiind definit în raport cu poziția și impulsul particulei). Teoria spinului electronic a fost formulată în 1927 de Pauli, în cadrul mecanicii cuantice nerelativiste. În teoria cuantică relativistă, spinul formula 3 nu necesită o ipoteză specială: el rezultă, ca proprietate
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
experimentul Stern-Gerlach (1922) pentru momentul magnetic al electronului. Astăzi, experimentul Stern-Gerlach este privit ca justificare "a priori" a spinului electronic. Spinul electronului este descris de un operator hermitic, vector axial, formula 4, care satisface relațiile de comutare caracteristice pentru orice moment cinetic: Datele experimentale duc la concluzia că proiecția spinului electronului pe o direcție oarecare poate avea numai două valori: formula 7, deci spațiul stărilor de spin este un spațiu vectorial complex bidimensional. Vectorii proprii formula 8, comuni pentru operatorii formula 9 și formula 10, satisfac
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
matricii unitate și celor trei matrici Pauli. Drept consecință a faptului că spinul reprezintă un grad de libertate independent de mișcarea orbitală, spațiul stărilor devine produsul direct dintre spațiul configurațiilor (în care acționează operatorii asociați observabilelor ca poziție, impuls, moment cinetic orbital, ...) și spațiul bidimensional al spinului (în care acționează operatorii de spin). Funcția de stare a electronului depinde de "variabilele de poziție" formula 30 și de o "variabilă de spin" formula 31, care poate lua două valori (de exemplu "plus" și "minus
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
în care componentele sale se transformă la o rotație spațială, se numește "spinor". Experimentul Stern-Gerlach și analiza făcută de Kronig, Uhlenbeck și Goudsmit au pus în evidență faptul că electronul (de masă formula 44 și sarcină electrică formula 45) posedă un "moment cinetic" intrinsec formula 46 cu care este asociat un "moment magnetic" Mecanica cuantică nerelativistă indică formula 48 în bun acord cu experimentul. Faptul că această valoare pentru factorul Landé este dublă față de valoarea formula 49 corespunzătoare momentului cinetic orbital este cunoscut ca „anomalia magnetică
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
sarcină electrică formula 45) posedă un "moment cinetic" intrinsec formula 46 cu care este asociat un "moment magnetic" Mecanica cuantică nerelativistă indică formula 48 în bun acord cu experimentul. Faptul că această valoare pentru factorul Landé este dublă față de valoarea formula 49 corespunzătoare momentului cinetic orbital este cunoscut ca „anomalia magnetică a spinului”. Corecțiile relativiste indică formula 50 în excelent acord cu determinări experimentale moderne.
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
și o sferă metalică ce, în condiții normale, trece prin inel. Acest lucru nu mai este posibil după ce sfera este încălzită în apă fierbinte sau în flacăra unei lămpi. O altă mare descoperire a sa o constituie faptul că energia cinetică este proporțională cu masa corpului și pătratul vitezei acestuia. La această constatare ajunge verificând experimental dispozitivul de mișcare perpetuă realizat de Johann Bessler. Ca filozof, se opune concepțiilor fataliste ale lui Thomas Hobbes și Baruch Spinoza. Asteroidul 9682 Gravesande îi
Willem 's Gravesande () [Corola-website/Science/334956_a_336285]
-
luminoasă este emisă sau absorbită în cantități discrete cunoscute sub numele de cuante. În 1913, Niels Bohr a încorporat această idee în modelul Bohr al atomului, în care un electron poate orbita nucleul numai pe anumite orbite circulare cu moment cinetic și energie fixe, distanța față de nucleu (adică raza) fiind proporțională cu energia. În acest model, un electron nu putea intra în nucleu pentru că nu putea să și piardă energia într-un mod continuu; în schimb, el putea face doar „” instantanee
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
în considerare interacțiunile lor în perechi, în grupuri de câte trei și așa mai departe. Calculele efective nu trec de interacțiile în perechi. În acestă aproximație, hamiltonianul sistemului are forma Termenul formula 52 este o sumă de termeni "uniparticulă" reprezentând energia cinetică și energia potențială într-un câmp extern a fiecărei particule, considerată separat. Termenul "biparticulă" formula 53 introduce interacțiile în perechi, iar punctele de suspensie indică interacțiile în grupuri de trei și mai multe. Discuția care urmează are caracter general și se
Reprezentarea numerelor de ocupare () [Corola-website/Science/334402_a_335731]
-
de vehicule pur electrice există mai multe tipuri de vehicule electrice hibride. Cele mai comune sunt autoturismele hibride, dar există și furgonete sau autobuze electrice hibride. Vehiculele electrice hibride moderne folosesc tehnologii noi, ca frânarea regenerativă, care, în loc să disipeze energia cinetică a vehiculului în mediul ambiant sub formă de căldură — cum fac sistemele de frânare convenționale — o recupereză sub formă de energie electrică, care este stocată în acumulatori. Unele vehicule electrice hibride își folosesc motorul cu ardere internă pentru antrenarea unui
Vehicul electric hibrid () [Corola-website/Science/335071_a_336400]
-
de France. Este cunoscut de studenții sub porecla „PLL”. A lucrat despre întregul domeniu ecuațiilor neliniare cu derivate parțiale (EDP neliniare). Cu Michael G. Crandall a introdus conceptul de „soluție de vâscozitate” a EDP neliniare. A lucrat și despre ecuații cinetice, în special ecuația lui Boltzmann, la care i-a dat pentru prima dată o soluție completă cu dovadă, si s-a interesat la problemele de calcul variațional. Pentru cercetările sale a primit în 1994 cea mai înaltă distincție în matematică
Pierre-Louis Lions () [Corola-website/Science/335158_a_336487]
-
Frânarea regenerativă este un procedeu de frânare al unui vehicul prin conversia energiei sale cinetice într-o altă formă, energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
inclusiv la tramvaie, electricitatea produsă este reintrodusă în . La vehiculele electrice propulsate de baterii, inclusiv la vehiculele electrice hibride, energia recuperată este stocată în aceste baterii și în supercondensatori. În afară de sistemele electrice, energia recuperată poate fi stocată și ca energie cinetică în . Vehiculele hibride care dispun de sisteme de acționare hidraulice sau pneumatice pot stoca energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică. În toate etapele apar pierderi energetice, transformările făcându-se cu un anumit randament. Lucrul
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică. În toate etapele apar pierderi energetice, transformările făcându-se cu un anumit randament. Lucrul mecanic absorbit de generator este diferența de energie cinetică a vehicului: unde: Dacă formula 5 este randamentul generatorului, formula 6 cel al acumulatorului și formula 7 cel al motorului
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
ei în acumulatori sau supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică. În toate etapele apar pierderi energetice, transformările făcându-se cu un anumit randament. Lucrul mecanic absorbit de generator este diferența de energie cinetică a vehicului: unde: Dacă formula 5 este randamentul generatorului, formula 6 cel al acumulatorului și formula 7 cel al motorului electric, atunci lucrul mecanic recuperat va fi: iar randamentul global al procesului este: Ca ordin de mărime, acest randament este de 60-70 %. Frânarea
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Industries comutarea era automată la apăsarea pedalei de frână. Multe din vehiculele electrice și hibride de astăzi folosesc această tehnică pentru a mări autonomia lor. Sistemele mecanice de recuperare a energiei la frânare stochează energia recuperată sub formă de energie cinetică a unor volanți. Deoarece nu există transformările energie cinetică -> energie electrică -> energie chimică -> energie electrică -> energie cinetică, dacă refolosirea energiei stocate este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
folosesc această tehnică pentru a mări autonomia lor. Sistemele mecanice de recuperare a energiei la frânare stochează energia recuperată sub formă de energie cinetică a unor volanți. Deoarece nu există transformările energie cinetică -> energie electrică -> energie chimică -> energie electrică -> energie cinetică, dacă refolosirea energiei stocate este imediată randamentul energetic al acestor sisteme este superior celor electrice. În timp, datorită pierderilor în lagăre, turația volantului scade, ca urmare scade și energia sa, deci randamentul. Pentru a micșora aceste pierderi, volanții se rotesc
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
fiind foarte eficient doar la frânări urmate imediat de accelerări, cum ar fi circulația în oraș sau participarea la curse pe circuite asemănătoare celor de la Formula 1. Un sistem de acest tip este cunoscut drept "sistem de recuperare a energiei cinetice" ( - KERS). A fost folosit prima dată în Formula 1 în 2009. În edițiile următoare utilizarea sistemului a fost opțională, dar din 2013 toate echipele folosesc KERS. Primul sistem de acest tip a fost construit de Flybrid. Sistemul are o masă
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
elementară. În algebra liniară și analiza funcțională, teorema axei principale este o contrapartidă geometrică a teoremei spectrale. Ea are aplicații în statisticile de analiză a componentelor principale și în descompunerea valorii singulare. În fizică , teorema este fundamentală pentru studiul momentului cinetic . Ecuațiile în planul cartezian R: definesc, respectiv, o elipsă și o hiperbolă. În fiecare caz, axele x și y sunt axele principale. Acest lucru este ușor de văzut, dat fiind faptul că nu există termeni încrucișați care implică produse xy
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
gradul al doilea și care are soluția de forma: unde: Viteza și accelerația la momentul "t" se deduc succesiv: Perioada și frecvența se determină pe baza relației: și sunt determinate pe baza relației dintre constanta elastică și masa corpului: Energia cinetică a oscilatorului este: Acțiune forței elastice determină oscilatorul să acumuleze o energie potențială elastică: astfel că energia mecanică totală a oscilatorului este: Această relație reprezintă legea conservării energiei în cazul oscilatorului armonic liniar. Energia cinetică și energia potențială a oscilatorului
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
elastică și masa corpului: Energia cinetică a oscilatorului este: Acțiune forței elastice determină oscilatorul să acumuleze o energie potențială elastică: astfel că energia mecanică totală a oscilatorului este: Această relație reprezintă legea conservării energiei în cazul oscilatorului armonic liniar. Energia cinetică și energia potențială a oscilatorului sunt variabile în timp, transformându-se una în alta, dar în așa fel încât suma lor (energia mecanică totală) să rămână constantă. Considerăm un pendul gravitațional alcătuit dintr-un corp de masă "m", fixat de
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
care o compuneau. Dollfus a anunțat că a detectat o foarte slabă atmosferă pornind de la măsurătorile de polarizare făcute la Observatorul Pic du Midi, în Pirineii francezi. Acest anunț era în contradicție cu previziunile teoretice care se bazau pe Teoria cinetică a gazelor. Dollfus estima că presiunea atmosferică la nivelul solului este de circa 1 mm de mercur. Natura gazului care compune această atmosferă era necunoscută, însă trebuie să fie un gaz dens, greu. Era totuși sigur că atmosfera lui Mercur
Audouin Dollfus () [Corola-website/Science/333821_a_335150]