2,486 matches
-
Ghiță străin și pustiicios, cu trecerea timpului însă privind împrejurul său va vedea doar frumusețea locului care îl făcea încet-încet om cu stare. Departe înaintea lui (Trașcă), spre stânga pe șoseaua ce vine spre Pitești, se vedeau plopii de la "Hanul Ciorilor". N-a fost niciodată pe acolo; n-avusese ce să caute în partea aceea; știa însă că acolo e "Hanul Ciorilor" fiindcă nu puteai să treci nici înainte, nici înapoi fără ca să vezi cale de jumătate de zi plopii și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu stare. Departe înaintea lui (Trașcă), spre stânga pe șoseaua ce vine spre Pitești, se vedeau plopii de la "Hanul Ciorilor". N-a fost niciodată pe acolo; n-avusese ce să caute în partea aceea; știa însă că acolo e "Hanul Ciorilor" fiindcă nu puteai să treci nici înainte, nici înapoi fără ca să vezi cale de jumătate de zi plopii și casa cea mare de lângă ei. Acum rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în partea aceea; știa însă că acolo e "Hanul Ciorilor" fiindcă nu puteai să treci nici înainte, nici înapoi fără ca să vezi cale de jumătate de zi plopii și casa cea mare de lângă ei. Acum rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui și era oarecum urât să te uiți într-acolo. Încă înainte de părăsirea drumului cunoscut, Tașcă se simte agresat. Urâtul nu-i va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu nostalgie, pentru că amintirea ei îl va face pe erou să se simtă din nou trecut de fiori reci, să se cutremure din tot trupul. Nimic memorabil, doar terifiant. Spațiul hanului lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și degradare. În mentalitatea poporului, e considerat semn rău dacă auzi un croncănit de cioară sau de corb. În același timp, oamenii se feresc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și degradare. În mentalitatea poporului, e considerat semn rău dacă auzi un croncănit de cioară sau de corb. În același timp, oamenii se feresc de ei, asociindu-i adesea fie cu ghinionul, fie cu ochii diavolului. Porcul e simbolul voracității, a tuturor tendințelor obscure, al desfrâului, al egoismului. În porci s-au ascuns, știm din
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
inocența Mielului de simbolul pe care-l încorporează Mielul. El semnifică violenta desacralizare a unei lumi"150. Mediul fatid al hanului își pune amprenta cu precădere asupra oamenilor care-l locuiesc, de aceea hangiul grec, bulgar ori albanez de la Hanul Ciorilor sau cârciumarul Ghiță și familia sa de la Moara cu noroc devin victime ale acestui spațiu al morții. Slavici își formase din tinerețe o părere negativă despre această lume lubrică pe care anii n-o vor schimba. Fisogăbirăul (pretorul) cercului Șiria
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care nimic nu se înfățișează și nimic nu se petrece ca în lumea reală. Ambiguitatea ca trăsătură definitorie a acestui concept literar ia astfel naștere și prin folosirea a două procedee de scriitură care organizează întregul text. Îm nuvela "Hanul Ciorilor", Slavici le folosește cu abilitate laolaltă; ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din urmă reprezintă actul de evaluare a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
modal "a putea": Ajunsese de nu-și mai putea da seamă dacă stă treaz ori visează și vedea oarecum ceea ce gândește. Acestea se regăsesc însă în număr relativ redus în țesătura textului. Principalul mijloc de obținere a modalizării în "Hanul Ciorilor" îl reprezintă modurile verbale. Modul prezumtiv indică supoziția și un grad mai redus de asumare a conținutului enunțului: N-avea el să treacă pe la "Hanul Ciorilor", dar se înnoptase prea curând și mare lucru n-ar fi fost dacă s-
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
număr relativ redus în țesătura textului. Principalul mijloc de obținere a modalizării în "Hanul Ciorilor" îl reprezintă modurile verbale. Modul prezumtiv indică supoziția și un grad mai redus de asumare a conținutului enunțului: N-avea el să treacă pe la "Hanul Ciorilor", dar se înnoptase prea curând și mare lucru n-ar fi fost dacă s-ar fi abătut din drum ca să mâie acolo. Modul condițional-optativ indică neîncrederea sau neangajarea prudentă dată de o incertitudine asupra adevărului celor spuse. Dacă în aceeași
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dacă în aceeași frază există și combinarea verbului impersonal "a trebui" la prezent cu verbul suport la conjunctiv, enunțul capătă un sens ireal, contrafactiv: Dacă s-ar fi gândit în toată liniștea, el ar fi dat cu socoteală că "Hanul Ciorilor" nu e la marginea drumului, ca alte hanuri și că dincolo trebuie să fie vreo altă zidire care acoperă lumina când te apropii și pe care de dincolo, din cealaltă șosea el n-o putuse vedea. Modalitatea e o categorie
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
La hanul lui Mânjoală a lui I.L. Caragiale, Omul din vis a lui Cezar Petrescu; fie cu aparentă obiectivare atribuind atitudinea unor condiții exterioare locutorului ca în Moara lui Călifar a lui Gala Galaction, Lostrița lui Vasile Voiculescu sau "Hanul Ciorilor" a lui Slavici. Între cele două este o diferență de expresie care se reflectă în opera literară în strategii distincte de abordare a fantasticului de către scriitor. Slavici alege să introducă o distanță între personajul principal și narator astfel încât să nu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
închipuirile despre lucruri". Omul trăiește într-o lume de simboluri și o lume de simboluri trăiește în om. Literaturii fantastice îi revine meritul de a descoperi și de a adânci prin propria simbolistică această latură "vizionară" a omului. Nuvela "Hanul Ciorilor" a lui Slavici își are propriul bagaj de simboluri, nu foarte bogat, e adevărat, dar interesant în propunerile sale. Scriitorul se oprește atent la o terminologie onomastică din sfera imaginarului popular. Cei doi eroi pe care îi cunoaște cititorul în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sale, Slavici e atent atunci când hotărăște localizarea acțiunii. Scriitorul păstrează întotdeauna în textul literar câteva elemente reale ale geografiei zonei. În cazul de față știm că drumul dintre Alexandria și București e străjuit de plopi în care stau cârduri de ciori pe o porțiune destul de mare a sa. Există chiar o șosea colaterală ce vine dinspre Pitești pe marginea căreia se află o vale denumită de localnici Cioroaica. Ca și Caragiale, Slavici nu e un descriptiv, un ochi plastic. Deși evocarea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în contact. Omul pare să stăpânească locul. Slavici descrie însă doar spațiile care pun stăpânire pe om până la desființarea lui. Scriitorul nu descrie niciodată interioare sau aspecte vestimentare. Există o singură excepție: prezentarea în cele mai mici detalii a Hanului Ciorilor. Cititorul e familiarizat de la început cu aspectul staniu al clădirii: Nu era casa cu două etaje pe care el o văzuse de pe șoseaua cealaltă; își dete însă în curând seamă că se află în dosul clădirii care aici avea un
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi umblau prin cap. Similitudinile dintre Slavici și Caragiale pe care le descoperim sondând modul în care fiecare a surprins în creațiile lor genul fantastic, sunt probabil mult mai multe. Cornel Ungureanu și Dimitrie Vatamaniuc consideră chiar că nuvela "Hanul Ciorilor" scrisă cu trei ani înainte de La Hanul lui Mânjoală "l-a stimulat pe Caragiale"158 care "putea avea motive să pornească intenționat de la nuvela lui Slavici pentru a-și demonstra superioritatea pe tărâm literar, paralel cu condamnarea orientării politice a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
departe ale lui Delavrancea. Parodierea este însă evidentă la nivelul textelor, în plus neînțelegerea dintre cei doi a fost bine cunoscută de contemporani și a făcut deliciul celor ce le-au urmat 160. Un lucru e neîndoielnic: în timp ce nuvela "Hanul Ciorilor" a fost aruncată alături de opera ratată a lui Slavici, nuvela La Hanul lui Mânjoală a fost considerată de la început capodoperă a genului fantastic în literatură română. Fie și numai pentru că are întâietate cronogic vorbind nuvela lui Slavici nu trebuia să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în literatură română. Fie și numai pentru că are întâietate cronogic vorbind nuvela lui Slavici nu trebuia să fie dată uitării. E o operă literară singulară în creația slaviciană și credem că este o lucrare de valoare a scriitorului. Nuvela "Hanul Ciorilor" face parte din acele "câteva texte care reclamă regimul capodoperei"161, o dovadă în plus a unui redutabil talent de prozator, neîncorsetat de granițele unui gen literar. PARTEA III FERVOAREA Capitolul 5 Slavici cel cumpătat Onomastica 162 se impune cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la care Slavici își adusese o contribuție de marcă, știut fiind faptul că la baza Memorandumului definitivat în 1892 stătea proiectul întocmit de Slavici încă din 1887. Tot în 1894 în Vatra publică Mara și imediat după ea nuvela "Hanul Ciorilor", ultimele două scrieri remarcabile care încheie teoretic vorbind o carieră scritoricească de invidiat. Din poziția de director al Institutului "Ioan Ottetelișanu" din Măgurele, Slavici își va contempla doar propria statuie. Grandioasă, impunătoare, dar pe care contemporanii acestor ultimi ani vor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Iași, 2003, p. 24. 157 Vezi Toponimia românească a lui Iorgu Iordan, Editura Academiei, București, 1963. 158 Cornel Ungureanu, op. cit., p. 12. 159 Dimitrie Vatamaniuc în Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 481, (Note la "Hanul Ciorilor"). 160 Vezi piesa lui Camil Petrescu, Caragiale în vremea lui în care personajele Caragiale și Delavrancea se "complimentează" cu "mitocanule", "dobitocule", (tabloul XVI, Scena 4). 161 Cornel Ungureanu, op. cit., p. 10. 162 Dacă în unele lucrări de specialitate conceptul de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1984, p. 190. 243 Idem., p. 223. 244 Ion Luca Caragiale, "Culisele chestiunii naționale", în Ziua, 1896, nr. 38-39 (25 februarie-2 martie), apud Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 481. (Note de Dimitrie Vatamaniuc la "Hanul Ciorilor"). 245 "I.L. Caragiali", în Ioan Slavici, Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Ed. Minerva, București, 1978, p. 164. 246 "O noapte furtunoasă", în Ioan Slavici, Opere, vol. 10, (Studii și articole literare și culturale), Editura Minerva, București, 1981, p. 162. 247
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
stridență, pe care „țipătul fals” al „soneriei Europei” o sugerează pregnant, ca și „huruitul roților În beznă / și nebunia ca un noroi pînă la gleznă”, ori alte versuri precum: „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică În nebunie”, „corul-lătrat: sirene și ciori Ave-Marie. / Abstract surîsul. VÎntul prins de epilepsie / Întreg șahul cer, În apă cu frunze răsturnat” etc. În chiar miezul energicelor, vitalelor desfășurări ale „balului” imagistic se insinuează adesea „dezolarea”, „țipătul” ca marcă a dezechilibrului sufletesc transcris În ambianța brusc ostilă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sînt / Insul de vrajă care să-nvie scumpa gură. Genunchii - două urne - se-apropie de pămînt" (Odăi visate). În ultimă instanță imaginea despre sine și despre lume converg, Împărțite Între reprezentări contrastante - "Cu lebede pe-o apă, și mărăcini cu ciori", "Te depărtezi pe-o spumă cu bucurii sau plîngeri", "Pasăre ești. Sau flaut. Sau havuz", "Orașul te respinge sau te cheamă" - calificativul ultim fiind acela de "nehotărît", urmat de metafore sugerînd același regim alternativ și oscilant al atitudinilor: Ce stele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în care se află Nancy; și de felul în care o relatare ale cărei teme sînt dependența de droguri, încercarea de suicid și teama de a fi omorît, dezvăluie un final nefericit, cu Nancy care declară că este „doar o cioară” și cu Caddy care spune că Jason este mai rău decît un „cioroi”. În lumina acestor aspecte și a tuturor semnificațiilor lor - caracterizarea, tonul narațiunii, temele și stilul - orice imagine pe care am căpătat-o despre ideile autorului reprezintă „autorul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine trece prin sat și câinii nu bat? (Vântul); Am o fetiță cu rochiță/ Când se-ncepe a dezbrăca/ Toată lumea lăcrima (Ceapa); Credințe populare din satele comunei Hudești: Când se rostogolește câinele sau pisica e
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
soarele și luna, Mai prietenoase-s toate-toate prin rugăciune totdeauna, Mai fericită-i rândunica ce stă pe streașină și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie și furtună: - când muștele ciupesc - ciorile se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]