3,274 matches
-
de 26 octombrie. Negeia satelor Marga și Șiroca este Ispasul, în ziua de 17 mai. Numele satului de reședință Godeanu ar veni după spusele localnicilor de la Godin, un strămaoș căra s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultură, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc în Godeanu : Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor reiese că
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
în XV care joacă pe postul de taloner ("hooker"). Acum este antrenorul înaintașilor echipei naționale a României. Este considerat drept unul dintre cei mai buni taloneri din rugby-ul românesc. S-a născut în Vânători, Iași, unde tatăl său era cioban. S-a apucat de rugby la liceul tehnic de căi ferate din Pașcani. Și-a început carierei de jucător la CS Universitatea Cluj, înainte de a pleca în Franța la Stade Rouennais, în Fédérale 3, unde a devenit campion al Franței
Marius Tincu () [Corola-website/Science/324505_a_325834]
-
am ”aruncat” la unicul hotel din orașDelta. Eu am mers la camera dată fără să mai cer altceva decât apă, dar șoferul Horia, a plecat să mănânce înainte de culcare. Aveam în plan ca a doua zi să mergem prin satele ciobanilor macedoneni bogați din zonă, pentru a încerca să-și vândă mașina. Prietenii ne spuseseră că cei mai înstăriți din satele vecine cu Tulcea căutau mașini mai vechi ca să nu bată la ochi că ar avea mulți bani; toți erau milionari
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile oamenilor aflate la marginea satului, intrând
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
de cancelarie medieval primul domnitor cunoscut cu acest nume. Întrucât în Țara Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor, ca în Occident, Mircea a primit acest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul său Mircea al II-lea și de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al XVI-lea. Mircea urcă pe tron după moartea fratelui său Dan, petrecută la 23 septembrie 1386. El găsește Țara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înțelepte promovate de înaintașii săi și va
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
graduală. Astfel, ea este la început invizibilă, comunicând doar cu anumite personaje ca doamna Moscu și Simina, în timp ce celelalte personaje nu o văd, dar îi simt prezența. Apariția ei este pregătită prin basmul povestit de Simina despre un feciorul de cioban îndrăgostit de o împărăteasă moartă și de povestirea profesorului Nazarie despre moartea misterioasă a Christinei. Personajul pătrunde în visul lui Egor, dizolvând lumea onirică prin prezența ei și transformând-o prin propriile sale puteri supranaturale. Christina își refuză existența de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
și firească. În faza creștinismului timpuriu, tot muntele a rămas spațiul consacrat al săvârșirii riturilor religioase pentru păstori, în „biserici de brad”, amenajate prin defrișarea arborilor în formă de cerc, precum perimetrele templelor, oficierea slujbelor făcându-se „fie de un cioban bătrân, fie chiar de preot”. În acest spațiu încărcat de semnificații se vor instala cei trei păcurari mitici - spre diferență de ciobanii din baladă, care transhumează munții și văile, „pe-un picior de plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
amenajate prin defrișarea arborilor în formă de cerc, precum perimetrele templelor, oficierea slujbelor făcându-se „fie de un cioban bătrân, fie chiar de preot”. În acest spațiu încărcat de semnificații se vor instala cei trei păcurari mitici - spre diferență de ciobanii din baladă, care transhumează munții și văile, „pe-un picior de plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine de o jumătate de secol
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
școală în epocă, întrunind sufragiile celor mai mulți cercetători. Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat oponent, Dumitru Caracostea. Acesta din urmă sesizează inadvertența între momentul coborârii oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a fi îngropat la stână, secvență care a persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința ciobanului de a fi îngropat la stână și
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a fi îngropat la stână, secvență care a persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința ciobanului de a fi îngropat la stână și între începutul baladei, unde ni se vorbește despre coborârea turmelor de oi, deci de îndepărtarea de la stână” În altă parte, Dumitru Caracostea revine asupra subiectului și își continuă raționamentul: „Pentru a înlătura contrazicerea
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
munte și-au ajuns / Cei mai mari că și-a grăit / Pă cel mic ca să-l omoară...”. Făcând abstracție de colindele transilvănene, Ovid Densușianu va polemiza cu Dumitru Caracostea pe această temă: „De ce nu putem admite că în timpul coborârii turmelor, ciobanul, aflând complotul, și-a arătat dorința de a fi îngropat la stână? Psihologicește, dorința aceasta e explicabilă: pentru oricine, ideea de moarte e asociată cu un loc de odihnă și un cioban e firesc să nu-și închipuie un loc
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
De ce nu putem admite că în timpul coborârii turmelor, ciobanul, aflând complotul, și-a arătat dorința de a fi îngropat la stână? Psihologicește, dorința aceasta e explicabilă: pentru oricine, ideea de moarte e asociată cu un loc de odihnă și un cioban e firesc să nu-și închipuie un loc mai bun decât la stână”. Însă premisa lui Ovid Densușianu se datorează, cum singur mărturisește, analizei exclusive a Mioriței-baladă: „Începutul Mioriței nu poate să fi cuprins la origine descrierea urcării la munte
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Venus este plină de platouri vulcanice, circa 80 % având o variație a înălțimii nu mai mare de 1 km. Se pare că mulți vulcani sunt încă activi. La fel ca și Mercur, Venus nu are sateliți. Adeseori numită, impropriu, „"steaua ciobanului"”, Venus s-a format în aceeași epocă și în aceeași regiune din spațiu ca Terra, probabil pe baza unor materiale similare. Ea are o mărime asemănătoare cu Terra: 95% din diametrul terestru și 80% din masa planetei noastre. Totuși, în timp ce
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
Budapesta fiind, îi dedicase poezia cu același nume, fără să-l vadă vreodată. Fiecare epocă și-a pus amprenta asupra localității, mărturiile fiind păstrate și astăzi, constituind prețuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de ""metehnele trupului"" scăldându-se într-un lac din ""câmpul lui Căliman"". Crede că acest lac are ""puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
s-a vindecat de ""metehnele trupului"" scăldându-se într-un lac din ""câmpul lui Căliman"". Crede că acest lac are ""puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat"". Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde ""cură piatră pucioasă"". Meșteri în a vindeca diferite ""metehne ale trupului"" construiesc pe lângă mănăstire o ""bolniță"" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
Șirul pribegirilor spectuaculoase nu a încetat însă, și în cursul anului 1548 importante figuri politice ca Staico stolnicul, fiul lui Vintilă vornicul din Cornățeni, marele logofăt Radu din Dragoiești și fratele său Pîrvul postelnicul au îngroșat rîndurile dușmanilor lui Mircea Ciobanul, trecînd munții în Transilvania. Era firesc în aceste condiții să se producă o nouă confruntare armată. Și ea a avut loc , într-adevăr, în același an - 1548. Boierii și-au unit iarași forțele, au strâns bani si au năimit vreo
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi / Să fiu tot cu voi...” - "varianta Alecsandri") definește spațiul consacrat din "Miorița-colind", Muntele și elementele sale adiacente (plaiul, platoul alpin, vârful și pădurea). "Versiunea-baladă", în incipitul căreia ciobanii coboară la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un paradox, din pricina faptului că tânărul ciobănel își menține această dorință în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit Bud insera o notă în cuprinsul glosarului referitor la termenul
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
au distrus fără nici o urmă în războiul din 1914-1918. Până în anul 1848, an de frământări sociale, satul Poiana Sărată era compus numai din români; unguri dacă erau câțiva care s-au strecurat ca argați la românii mai înstăriți, alții ca ciobani în munți și o parte angajați pe lângă funcționarii de la vamă. În anii 1847-1853 datorită atenției guvernului imperial de la Viena s-a construit de către un detașament de pionieri austrieci șoseaua între Brețcu și Poiana Sărată, prelungită până la capătul satului Hârja. Apoi
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
oi. În 1653 marele comis Radu îi scrie fostului jude Mihai că „pentru rândul oilor, va înțelege din cartea Măriei Sale”. Hărman Mihai Brașoveanul primește de la Duca vodă îngăduința de a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul după numărul vitelor deținute, totuși oile brașovenilor „vor fi nesupărate, și ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor”. Ulterior
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
de timpuriu, Mercur și-a vădit aptitudinile și talentele. Abia născut, copilul a ieșit din scutece și a fugit până în Thessalia, de unde a furat cirezile pe care le păștea acolo fratele său, Apollo. Nimeni nu l-a văzut în afară de un cioban, pe nume "Battus". După ce a ascuns animalele, Mercurius s-a întors înapoi în peștera în care s-a născut. Acolo, la intrare, a găsit o broască țestoasă și, cu ingeniozitatea-i caracteristică, a întocmit din carapacea ei o "liră". Între
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Mordechai, în vârstă de 9 ani, a fost unul din puținii supraviețuitori ai masacrului, alături de fratele său Hâim și sora sa Hanna. El a scăpat, sărind de la etajul al doilea al casei părintești. Între asasini s-a numărat și un cioban care a lucrat în slujba familiei, precum și un polițist care era singurul din zona care posedă o armă de foc. Măcelul de la Motza, în care au pierit părinții lui Mordechai,un frate și două surori, precum și doi oaspeți ai familiei
Mordechai Maklef () [Corola-website/Science/310172_a_311501]
-
Această operă, creată între 24 iulie 1599 și 12 iulie 1600, este considerată a fi de fapt un rezumat destul de larg al creației lui Yazıcıoğlu, "Tarihi ali Selçuk". Sarı Saltuk este prezentat și în "Velâyetenâme-i Hacı Bektaș Veli", drept un cioban care, din porunca lui Hacı Bektaș pleacă împreună cu Ulu Abdal și Kiçi Abdal, din Sinop la Gruzia și după ce îi trece la islam pe gruzini, pleacă spre Dobrogea, urcă la Cetatea Caliacra, unde omoară un balaur, urmând să îi invite
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
doi își spun visul și poruncesc să se construiască o cupolă din lemn care să se înalțe până la cer. Despre modul în care a fost găsit mormântul lui Saltuk Baba există printre turci următoarea legendă :„Trăia prin pădurile Babadagului un cioban numit Koyun Baba („tatăl oilor‟). El își păștea turmele prin valea unde se află astăzi orașul. El a observat că de câte ori treceau oile pe lângă un loc ce părea a fi un mormânt, oile se despărțeau și îl ocoleau. Și cum
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]