2,509 matches
-
elementului temporal i-a afectat în mare măsură memoria, așa că rareori găsește un răspuns aproximativ la întrebarea: cărei generații aparțin? Parcă mai există ceva fragmente de amintiri terestre în creierul său spațial, o nuntă petrecută într-o comunitate rurală, o ciorbă gustoasă, rana de la degetul mare provocată de un hamster, și altele de acest gen. Însuși numele său e o abstracție, pentru că nu-l cheamă Samore, sau, cel puțin, el nu-și amintește să-l fi chemat Samore în tinerețe. Limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
primejdios. Mă tem să nu cadă. Dacă se prăbușește n-o să mă pot ridica la timp să-l sprijin. Probabil o să se lovească de colțar. - Ia-o ușor, Mirciulică, tată, ia loc, uite, așează-te acolo pe scaun. Vrei o ciorbă? Mircea bâiguie ceva, îmi dau seama că e nemulțumit. - Tu... trebuia să... te duci... nu ea... nu ea... Până aici. Mă ridic dintr-odată, mă apropii de fiul meu și-i dau un brânci. Se împleticește și se retrage înjurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
storc. La început a ieșit puțină apă. Când am înfipt unghiile în carne cu ceva mai multă putere, din umflătură a țâșnit durere și o budincă albă, care s-a sleit printre cutele pielii. M-am șters de mâneca hainei. Ciorba a fost bună, deși cam grasă. I-am spus să o facă mai nesățioasă, dar văd că nu mă ascultă. M-am uitat vreme îndelungată la blidul în care se răsuceau fragmente de legume. Minutele au trecut, aburul ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
îndelungată la blidul în care se răsuceau fragmente de legume. Minutele au trecut, aburul ce-mi gâdila fața s-a micșorat, a ajuns cât un ac, apoi a dispărut. Legumele s-au oprit din mers. Aveam înainte o baltă de ciorbă moartă, cu bucăți încremenite de cartofi și morcovi, pe care am dat-o pe gât fără să-i simt gustul. Am strigat să-mi aducă felul doi. Felul doi nu era gata. Am așteptat câteva minute, m-am foit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
orice, la mărturisiri, la revelații, simțeam că e un balon suprasaturat cu informații, gata să plesnească. S-a abținut. Nu mi-a spus absolut nimic, nu m-a atins, nu m-a mângâiat. A spus doar: - Dacă fac acum o ciorbă de lobodă, o mănânci? Am spus: - O mănânc diseară. Acum trebuie să mă duc la servici. * persoana își pierde simțul mirosului și eu o ajut, pe urmă gustul, nu mai e nimic. gătește prost. BIXTONIM ZYX Pe linie maternă, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mâncarea se întărise. Le-am mirosit. Păreau a fi servit la mâncatul unor sarmale. Am deschis frigiderul. Am văzut două cutii cu margarină, o sticlă de Cola umplută cu vin, o oală cu sarmale aproape râncede, o altă oală de ciorbă, cinci borcane începute cu gem de prune și diverse batoane de ciocolată. În congelator am descoperit o cutie albastră, de carton, care avea pe alocuri pojghițe subțiri de gheață. Era sigilată, așa că am scuturat-o ca să-mi dau seama ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fată frumoasă. Ș Șapte șoapte și-un șoptit, De cu zori, s-au întâlnit. Șoaptele șoptesc în lege. Dar șoptitul nu-nțelege. -Ce-ai, măi frate, ce te doare? Ori ești de urechi cam tare? (Că și cu-n șoptit în ciorbă Tot nu este vorba - vorbă). Nu vezi că se face noapte? Dă-le mâțelor de șoapte! T Toc-toc-toc! În orice loc. Toacă toată ziua tare O ciocănitoare - vrăjitoare. Toacă fân? Toacă mărar? Când mai des... Și când mai rar... De
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
petrecere, dragă domnule! Dacă doriți să veniți, sunteți bine primit. La miezul nopții, mirii - ptiu, că frumoși mai sunt, cum stau ei acolo, întinși! - se vor trezi la viață și vor petrece noaptea nunții, conform obiceiului. Dimineață, după perinița și ciorba de potroace, or să plece în luna de miere. Vor muri din nou peste 30 de zile, asta-i viața, ce să facem? Toți ne ducem, înviem, iar ne ducem, iar înviem... După ce alaiul trecu și se îndepărtă în sunet
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
la plajă, mergem după amiază. Mai stăm în cameră până la ora mesei. - Da, și eu voiam să îți propun același lucru, spuse Frusina. Au plecat pregătiți să meargă pe plajă, după masa de prânz. Meniul a fost izbitor de apetisant; ciorbă cu perișoare și friptură de vițel, la tavă. Ca desert li s-au servit tarte cu fructe. Au mers de mâna spre plajă. Ea simțea totuși o transformare în organism, parcă pierduse un lucru important din viața ei.. Când mergea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
la porc de mâncare. - Bună ziua! Am trecut pe la dumneata în drum spre casă. Aș vrea să stăm de vorbă. - Bine, Petre! Haide să mergem în bucătărie, tocmai voiam să iau masa. Te invit și pe tine. Frusina a pregătit o ciorbă de găină și un pilaf bun. Le-am pus la încălzit cât am dat mâncare la porc. Merge și un păhărel de țuică înainte de masă și un pahar cu vin în timpul mesei. Dacă am cu cine să beau un pahar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
rămase fără cuvinte iar Gheorghe nu știa cum să și le găsească, să pondereze pornirea lui Petre. - Ia loc, să stăm de vorbă. Frusina, tată, adu și pentru Petre o farfurie cu mâncare. Ea puse în fața lui o farfurie de ciorbă cu perișoare. O pregătise pe lângă preparatele din carnea de porc pentru masa de Crăciun. Încă mai era caldă. Sătui de sarmale, au preferat să mănânce o ciorbă acrită cu borș de casă pe care Gheorghe îl făcea cu multă dibăcie
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pentru Petre o farfurie cu mâncare. Ea puse în fața lui o farfurie de ciorbă cu perișoare. O pregătise pe lângă preparatele din carnea de porc pentru masa de Crăciun. Încă mai era caldă. Sătui de sarmale, au preferat să mănânce o ciorbă acrită cu borș de casă pe care Gheorghe îl făcea cu multă dibăcie, din tărâțe de grâu și pregătiseră o friptură de pasăre cu piure de carofi și murături, o masă mai ușoară pentru a doua zi de Crăciun. Petre
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mâncase acasă pentru că nu avusese chef, cu gândul la Frusina, se așeză la masă cu plăcere, mai ales că avea posibilitatea să fie lângă ea. Gheorghe îi puse și un pahar cu țuică să meargă mai bine mâncarea. După ce termină ciorba, până să i se așeze pe masă felul doi, spuse: - Eu o iubesc pe fiica matale mai de mult și am venit să o cer de nevastă.Vreau să mă așez la casa mea! - Parcă ți-am mai spus că
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
facă rău! - Și ce, beau băutura cuiva? Beau din via mea, beau din munca mea! Frusina își dădu seama că nu este momentul să vorbească despre lucruri sfinte că este băut și are chef de scandal. Pregăti masa. Făcuse o ciorbă de pește și pește prăjit cu mujdei de usturoi fiindcă în ziua respectivă era dezlegare la pește. Se gândi să facă și un pic de mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
cu carne de porc și o ruladă cu umplutură de pate de ficat de gâscă, toate făcute în casă, pe alt platou, brânză de oi, măsline, roșii umplute cu salată de vinete - din propria grădină- iar din pește pregătise o ciorbă delicioasă și o saramură la care făcuse mămăliguță. Alexandru nu mai mâncase de mult saramură de pește. Frusina copsese și câteva roșii pe tablă pe care le-a pus în saramură; usturoiul, ardeiul iute și leușteanul pus la urmă a
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
privire plină de vioiciune și de spirit, Încât i-am cerut lui manu să-mi dea mie poza. S-a lăsat greu, dar până la urmă mi-a dat-o, după ce i-am promis că-l invit În bucătĂrie la o ciorbă românească. manu Ăsta - mare mâncăcios ! Și de câte ori mă simțeam descurajată de lupta cu subjonc- tivul verbelor franceze sau de dilema mea legată de Jean-Claude, Îl priveam pe eschimos și căpĂtam dintr-odată Încredere. mi-l imaginam cântând În noaptea polară
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
privire plină de vioiciune și de spirit, încât i-am cerut lui manu să-mi dea mie poza. S-a lăsat greu, dar până la urmă mi-a dat-o, după ce i-am promis că-l invit în bucătărie la o ciorbă românească. Manu ăsta - mare mâncăcios ! Și de câte ori mă simțeam descurajată de lupta cu subjonctivul verbelor franceze sau de dilema mea legată de Jean-Claude, îl priveam pe eschimos și căpătam dintr-odată încredere. Mi-l imaginam cântând în noaptea polară a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ei, ca starea să se amplifice sau Thomas să aibă un comportament imprevizibil, care să aducă numai rău părților. Discreția era deja Încălcată: intențiile erau primii pași. Ce mare lucru? Cineva Își vîra mai mult sau mai puțin nasul În ciorba altuia ori nu respecta o anume confidențialitate, se Întîmpla des așa ceva. Dezvăluirea unui secret putea, uneori, să ducă și la o pedeapsă capitală sau la răzbunări teribile. Thomas nu ar fi ajuns În astfel de situații, dar, oricum, era păstrătorul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
omului, evitînd astfel haosul care, tot mai mult, cuprindea lumea. În Danemarca era ceva putred, spuneau, hamletian, cei din Chistiania; cei din afară spuneau la fel; existau totuși reguli pe care le respectau ambele părți, fiecare să-și vadă de ciorba lui ar fi fost prima dintre ele. De-abia după vreo două săptămîni a izbutit Thomas să stea de vorbă cu Lars. Nu i-a spus de la Început despre ce e vorba, ci doar după a doua bere, cînd amîndoi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
impună respect și să-l transforme pe proprietarul ei într-un leader natural. Bărbatul cu voce de bariton ținea în mînă o farfurie adîncă plină cu alune din care ciuguleau cu poftă toți cei adunați în jurul lui. — sunt ingrediente de ciorbă, tipic românești, explica bărbatul cu voce de bariton. La noi este inimaginabilă o ciorbiță de legume fără lobodă și leuștean. între timp mătușa masek și domnul Bruno reușiră să aprindă cărbunii pentru grătar, iar o anumită doamnă Warnotte îmi ceru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de mâncare. Unicul lucru de care dispuneau în acea zi era o tigaie cu puțină apă și un pumn de sare. „Bine”, spuse cerșetorul, „este suficient pentru început”. Spuse aceasta întrucât el avea o piatră care-i permitea să pregătească ciorbe magice. Astfel luă tigaia și o puse pe foc cu apa și cu piatra lui magică. Apoi așteptă. După puțin timp, în timp ce apa clocotea, o gustă și zise: „E aproape gata, dar mai lipsește sarea”. Adaugă sarea văduvei (înmărmurită!) și
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
gata, dar mai lipsesc ceva cartofi”, astfel că femeia fugi la o altă vecină și luă de la ea câțiva cartofi. Același lucru se întâmplă și cu ceva verdețuri, o ceapă, câteva fasole, etc. În cele din urmă a ieșit o ciorbă adevărată. Omul spuse: „Ciorba magică este gata, lipsesc numai vecinii tăi”, și femeia merse să-i cheme pe toți și împreună mâncară acea ciorbă magică ce era rezultatul colaborării tuturor. A colabora la binele comun cere multă răbdare și o
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ceva cartofi”, astfel că femeia fugi la o altă vecină și luă de la ea câțiva cartofi. Același lucru se întâmplă și cu ceva verdețuri, o ceapă, câteva fasole, etc. În cele din urmă a ieșit o ciorbă adevărată. Omul spuse: „Ciorba magică este gata, lipsesc numai vecinii tăi”, și femeia merse să-i cheme pe toți și împreună mâncară acea ciorbă magică ce era rezultatul colaborării tuturor. A colabora la binele comun cere multă răbdare și o muncă persistentă de alteritate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și cu ceva verdețuri, o ceapă, câteva fasole, etc. În cele din urmă a ieșit o ciorbă adevărată. Omul spuse: „Ciorba magică este gata, lipsesc numai vecinii tăi”, și femeia merse să-i cheme pe toți și împreună mâncară acea ciorbă magică ce era rezultatul colaborării tuturor. A colabora la binele comun cere multă răbdare și o muncă persistentă de alteritate într-un proces de creștere care îl angrenează pe fiecare într-o operă de promovare ce nu se oprește la
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și le imprimaseră pe tricouri și pe ale căror chiștoace de țigări, după încheierea lecturilor, se încăierau. În rândul doi de fotolii, scriitori consacrați - Dan Deșliu, Ana Blandiana și Toma George Maiorescu - indivizi căzuți de mult timp în cazanul cu ciorbă al manualelor comuniste și dezrădăcinându- se de acolo doar pentru a reprezenta aici - la această ședință de final de "stagiune" - Asociația Scriitorilor București. Optzeciștii se urniseră să citească. Primul și-a plecat puterea către noi, unul, Traian T. Coșovei, al
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]